4,911 matches
-
35/1943; fond Președinția Consiliului de Miniștri - Stenograme (1944-1959), dosarul nr. 7/1947. Fond Informativ, dos. 736. Aioanei, Constantin, Troncotă, Cristian, „Contra «armatei negre a călugărilor și călugărițelor»”, Magazin Istoric, an XXX, nr. 1 (346)/ianuarie 1996. Bogdan, Cătălin, „Insidioasa intoleranță”, Idei În dialog, an III, nr. 1 (16)/ ianuarie 2006. Bota, Ioan, Ionițoiu, Cicerone, Martiri și mărturisitori ai Bisericii din România (1948-1989). Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Biserica Romano-Catolică, prefață de Doina Cornea, ediția a II-a, Patmos, Cluj-Napoca
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
reguli formale a căror nerespectare este sancționată, comportament rațional și interiorizarea emoției, evitarea riscului, a ambiguității, a hazardului, a conflictului, a necunoscutului, planificare riguroasă, respectarea ceremoniilor tradiționale, rigiditate și dogmatism, conservatorism și rezistență la schimbare, respingerea ideilor deviante de la normă, intoleranță, precizie și punctualitate, preocupare specială pentru consens social și nevoia accentuată de securitate și afiliere la grup, tabuu-uri numeroase, impuse în special copiilor, preferința pentru teorii grandioase și generale, xenofobie, naționalism, extremism, fundamentalism. În plan filosofic și religios, aceste societăți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
valorilor culturii originare și integrarea totală în cultura dominantă (engl. mainstream culture). Demarcația între aculturare și asimilare este greu de stabilit. 1.2.2. Alienarea culturală Alienarea culturală se produce atunci când atitudinile inițiale ale individului sunt de suspiciune, teamă, neîncredere, intoleranță. În gestionarea șocului cultural individul alege strategii reactive (a critica, a se retrage). Când indivizii nu sunt capabili să se adapteze la noua cultură, ei suferă un proces de alienare culturală. Alienarea culturală se manifestă ca proces de devalorizare a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bunic; cap, familie; casă; chel; chelbos; cineva; cinstit; ciorbă; Clint Eastwood; conducător; conducere; copii; costum elegant; creație; credință; curaj; datorie; diferit; dobitoc; dor; elegant; emoție; exemplu; fecior; femeia; fete; ființă; frate; gagiu; gen; gol; gras; haine; harnic; hotărîre; iluzie; individ; intoleranță; iubitor; iubitul meu; încredere; încrezut; însurat; în toată legea; mausoleu; maturitate; mătușă; meschinărie; militar; mincinos; mireasă; misogin; mîndrie; mîndru; model; moșul; muncitor; mustață; mustăți; nașpa; nativ; nădejde; necesitate; neîncredere; neputință; neserios; nimic; noroc; om puternic; partener; părinte; perfecțiune; penis; plăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și împărțiți cantitatea în patru porții. Mâncați câte o porție pe zi. Diareea CE ESTE ȘI CARE ÎI SUNT CAUZELE? Este scaunul frecvent, cu fecale apoase, neformate. În general este provocată de o infecție virală sau bacteriană, de inflamația intestinală, intoleranța la lactoză, intoxicația alimentară sau unele medicamente. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă diareea persistă mai mult de două zile, sau dacă durerea abdominală e intensă, sau dacă aveți scaun cu sânge ori purulent, amețeală sau febră. INDICAȚII PENTRU
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
a situației - generată de diferențele de percepere a unei situații. Insuficiența informațiilor sau interpretarea diferită a acestora fac ca diferite grupuri sau persoane să aibă o perspectivă diferită privind aceeași realitate; în consecință, și modalitățile de soluționare vor fi diferite; • intoleranța față de schimbare - generată de neîncrederea în propria capacitate de a dobândi noile aptitudini și competențe; este efectul undei de șoc, determinată de dorința de a evita surprizele (anunțarea bruscă a intențiilor creează o stare de scepticism, de opoziție deschisă). Nesiguranța
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
surprizele (anunțarea bruscă a intențiilor creează o stare de scepticism, de opoziție deschisă). Nesiguranța personală excesivă îi face pe cei care se confruntă cu o astfel de situație să se întrebe: ce implicații va avea această schimbare asupra postului meu? • intoleranța față de punctele de vedere contrare propriei viziuni - este o consecință a fricii de a nu pierde controlul, a dezechilibrării raportului dintre „ce pot eu să fac altora” și „ce pot ei să-mi facă mie”. Reacția cea mai frecventă în
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
fapt care atrage încă „presentimentul extazului”, reprezentând acel „sector” din ființa lui „pe care scepticismul n-a reușit să-l invadeze” (III, 260). De reținut, însă, că Cioran numește într-un loc scepticismul ca fiind „forma cea mai subtilă de intoleranță” (I, 260). Or, cum vom vedea, Cioran joacă adesea, și nu numai datorită lucidității acide pe care scepticismul o presupune, spectacolul intoleranței. El recunoaște că a devenit sceptic „din smerenie și din orgoliu rănit” (I, 174) și se simte „mai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
260). De reținut, însă, că Cioran numește într-un loc scepticismul ca fiind „forma cea mai subtilă de intoleranță” (I, 260). Or, cum vom vedea, Cioran joacă adesea, și nu numai datorită lucidității acide pe care scepticismul o presupune, spectacolul intoleranței. El recunoaște că a devenit sceptic „din smerenie și din orgoliu rănit” (I, 174) și se simte „mai aproape de nebunia împăraților decât de înțelepciunea stoicilor” (I, 174). Oricum, la el, de la înțelepciune la nebunie nu-i decât un pas, pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
este „credincios, nici măcar religios” (II, 343), căutându-și, totuși, reperele dacă nu în Dumnezeu, măcar într-o singurătate care să i-l apropie pe Dumnezeu. Îl înfurie, oricum, ateismul, mai ales atunci când e agresiv, considerându-l „la fel de odios ca și intoleranța religioasă” (III, 30). O știm prea bine: simplificarea lucrurilor e împotriva metodelor cioraniene de a-și fixa identitatea; el preferă tortura de sine: „Creștinească la mine e doar pasiunea de a mă tortura, de a-mi complica inutil conștiința și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Așadar, cunoașterea însăși ca boală. Oare nu cumva delirurile tinereții sunt consecința acestei boli? Nu o dată, Cioran însuși oferă astfel de explicații. Spre sfârșitul Caietelor, notează: „Am citit că Lenin suferea de insomnie. Acum îi înțeleg mai bine excesele, obsesiile, intoleranțele” (III, 379). Așa se face că, supus trupului, meteorologiei, simplelor accidente ale sângelui, Cioran își strigă deseori neputința și disperarea pentru a-și deplânge și, finalmente, nega identitatea ridicolă. Alteori, mai mult decât să-și tolereze bolile și să conviețuiască
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să dea socoteală. Cînd colo, ce să mai vorbim... Cu vehemența și clamorile lui, Octav e vocea noastră, a celor exasperați, a celor descurajați, a celor obosiți de spectacolul ignoranței, pe de o parte, al imposturii nerușinate, pe de alta. Intoleranța lui erupe dintr-o exigență ale cărei cote urcă absolut. Marea lehamite care îl surprinde e încărcată de toate drojdiile unei dezamăgiri de nelecuit. Ar vrea, ah, cît ar vrea să-ți zgîlțîie semenii cu un duh somnolent, să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
care s-a creat acolo, de spectacolul mult controversat de la Teatrul Național din Cluj cu O pasăre dintr-o altă zi de Dumitru Radu Popescu. Ce era teatrul pentru noi? Dialog, da dialog, dar un dialog care nu accepta minciuna, intoleranța și agresivitatea. Lumea întreagă e un teatru spunea neîntrecutul Shakespeare, iar actorul devine simbolul omului cu toate slăbiciunile, imperfecțiunile și calitățile sale, cu toate marile speranțe, dezamăgiri și idealuri. Lucrând la teza de doctorat într-un dialog continuu cu Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
colegilor mei economiști, în măsura în care aceștia se agață strîns de limitele sferei economice și resping sistematic "tot ce o depășește". Sînt niște marțieni pentru mine, așa cum fără îndoială că sînt și eu unul pentru ei. Accept cu greu certitudinile, aroganța și intoleranța care îmi par înseși semnele anti-științei. Căci, efectiv, știin-ța e în primul rînd un discurs deschis respingerii argumentate. Am auzit la un colocviu recent expresia "căutarea adevărului", care conține un cu-vînt tare și unul periculos. Într-adevar, există două feluri
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prevăzute în documentele europene erau „educația pentru democrație”, „educația pe parcursul întregii vieți”, „educația multiculturala”.Cu toate acestea, s-a putut observa că lumea a cunoscut, în special în perioadele mai recente, o înflorire a violenței, o recrudescență a rasismului, a intoleranței religioase și etnice, a xenofobiei. Ca o rezultantă a numeroaselor probleme care apar adesea prin forța evenimentelor, educația e nevoită să accelereze găsirea soluțiilor optime, remediilor prezente, dar și a celor de perspectivă. Se așteaptă de la educație ca ea să
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
actul creației, în artă și în scris. Evident că ele nu sunt opuse. Orice pierdere a controlului (în spațiul social, public) asupra gândirii, asupra limbajului și asupra acțiunii devine o nerațiune, partea negativă și negativizantă a manifestării umane și a intoleranței mutuale dintre eu și ceilalți. Rațiunea și nerațiunea se completează într-un spațiu social- politic maniheist, care se vrea controlat și dominat de către grupurile umane. Acestea "livrează" societății anumite idei și interese, anumite "norme" de comportament social. Simbolurile vieții intelectualiza
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
arbitrar de X, Y personalitate. Avem o dezumanizare economică, reflectată de mai multe tendințe sociale, politice, culturale. Ea se află, la nivel de individ, într-un soi de parvenitism ce creează un tip mental (docil și îndoctrinant) și tip uman (intoleranță față de cei cu opinii diferite). Acest tip de parvenitism consumerist se reflectă și printr-o gândire autosuficientă (de la A la B) și, prin autosuficiența ei, devine anticivică. Dezumanizarea economică se află de la mijlocul societății în sus. Ea este "la putere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
față de o putere-cunoaștere asigură individului modern posibilitatea de a se individualiza în ochii celorlalți (opinia publică, sistemul media). O societate unde cultura scrisă își are efectele sale: posibilitatea de a gândi original, dar și alunecarea spre îndoctrinare social-politică, fanatism și intoleranță față de cei care nu sunt cu media, cu sistemul, cu formele uzuale de gândire și de comportament, promovate de un anumit regim social-politic. Forme de comportament, dar și forme de docilitate și de slugărnicie. În viziunea lui Foucault, schimbarea regimului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spunea, atât de freudian, Dominick LaCapra, referindu-se la acești istorici ai dogmatismului empiric. Dar așa cum există un fetișism al faptelor, există și un profund fetișism al ideilor, venit dinspre filosofi, ceea ce conduce în mod evident la: 1) fanatism; 2) intoleranță față de opinia celuilalt; 3) exclusivism intelectual și de discurs public. Așadar acest fetișism al ideilor și al conceptelor e mult mai toxic decât idolatria faptelor, care, dacă sunt bine stabilite și repuse în circuitul lumii prezentului, nu deranjează pe nimeni
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de masă a revenit televiziunilor, care au preluat locul de altădată al efectelor de discurs totalitar prezente la Stalin și Hitler. Televiziunile și fenomenul mediatic pe care îl dezvoltă sunt un loc potrivit pentru blazare mentală, uniformizare, manipulare, îndoctrinare și intoleranță. În loc de informare a oamenilor avem mai mult un efect de mimesis în "formarea oamenilor". Omul media, înregimentat în "stânga"-"dreapta", pe modelul elitelor sale viciate ideologic și politic, este triumful tribalismului în societatea contemporană. Nu sunt singurul care are o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și exaltatul Léon Trotzki, adeptul revoluției permanente, îi va aduce tânărului autor francez faimă mondială. Prinzând gustul politicii, Malraux se apropie de centrele militante antifasciste. Va avea nevoie de zece ani să se convingă asupra degenerării revoluției în teroare și intoleranță, să descopere că și el a fost victima unei mistificări. Asumându-și reproșurile și invectivele intelighenției bolșevice și marxiste, Malraux va purcede pe calea unei radicale convertiri, declarându-se anticomunist, trăindu-și viața ca pe o construcție epică. Episodică totuși
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
dobândirii identității sexuale prin confuzie, neli niște, vinovăție. Homofobia Hotărât lucru, cei mai înverșunați dușmani ai homosexualilor sunt oamenii care nu au avut de-a face (și nici nu vor să aibă) cu vreunul. Homofobia este termenul care ex primă intoleranța, teama, ura, repulsia, neînțelegerea mani festate față de homosexualitate. Recunosc, heterosexual fiind, că apropierea erotică a unui homosexual mi-ar provoca o reacție de respingere fizică. Dar de la această reacție și până la dorința de a șterge de pe lume acel om este
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ne rețină luarea-aminte, dat fiind că rațiunea poate adormi în adevăr foarte frecvent și oricând ni se întâmplă aceasta, ca indivizi sau ca entități colective, acei monștri ne tulbură și ne răvășesc existența. Un monstru proteic și sângeros se vădește intoleranța născută din onubilarea critică, din lipsa dialogului, din confuzie, din frustrație, uneori din simpla demagogie politică, interesată să cultive tensiuni care să legitimeze un program anume. Carența de comunicare trebuie luată mai ales în calcul. "Unde se termină cuvântul, acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
simplu artizan regelui Prusiei, când acesta a dorit să-și adjudece mica proprietate a aceluia. Unde ne sunt judecătorii? Ei ar trebui, spre onoarea justiției, să se intereseze acum de soarta lui Marian Munteanu, victima inocentă a miopiei politice, a intoleranței și barbariei. Eliberarea lui imediată și fără condiții se impune*. România literară, XLVIII, 164 (11 iulie 1990), p. 1 POLITICĂ ȘI DEONTOLOGIE Exercițiul puterii, într-o lume așezată, nu este impunisabil. Cu cât mai sus este ierarhia socială, cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Socraticul "cunoaște-te pe tine însuți" implică, în fond, la acest nivel, datoria de a-i lumina pe ceilalți membri ai comunității. Critica e arma lor, instrumentul pe care contează sub unghi cognitiv, ca și în lupta cu prejudecățile, obscurantismul, intoleranța de orice fel. Dialogul evocat mai sus e relevant pentru două tipuri de conduită: unul atribuie puterii toate atuurile și consimte aproape la orice diminuare a demnității proprii; altul mizează pe confruntarea cu instrumentele puterii numai fiindcă așa pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]