1,269 matches
-
la un instrument (cvasi exclusiv "qraqech" (sau "qrâqeb") - un fel de "crotale" - și "gambri"), prezicători ("chouaafa"), mediumuri și simpli adepți. Ei practică împreună un rit de posesie sincretică (numit "Lila" în Maroc, "Diwan" în Algeria) și în care se amestecă intonații africane și arabo-berbere, în timpul căruia practică "dansuri de posesie" și transa, de tip Vaudou. Potrivit unor bătrâni și a unor rari erudiți "Gnaoui", muzica și riturile "/Gnawa" ar avea originile în Vaudou. Practicanții acestor rituri, care de altfel s-au
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
Compozitor cu o originalitate deosebită a stilului, Vasile Veselovski s-a impus prin inventivitatea melodică, datorită căreia, multe dintre cântecele sale au devenit șlagăre. Stilul său este de asemenea caracterizat de căutări pline de succes pentru preluarea unor elemente de intonație si ritm din folclorul românesc, pe care le-a dezvoltat în mod creativ, aducând prospețime și o largă accesibilitate cântecelor sale. Dintre cei peste 30 de textieri, cea mai strânsă colaborare a avut-o cu Mihai Maximilian, de care l-
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
aspect, dar tot cu mici diferențe de sonoritate (pentru cei mai mulți, insesizabile). Deși încadrat, de asemenea, într-un număr de categorii fixe, timbrul vocal este mult mai particularizat pentru fiecare individ. Acest fapt se explică printr-un control mai precis al intonației, articulației ș.a.m.d., vocea fiind ghidată nemijlocit de starea organismului, în vreme ce expresia este redată pe un instrument muzical prin intermediul tehnicii specifice. Vocile omenești se divid mai întâi după sex, în voci bărbătești și voci femeiești. Cele bărbătești sunt, în
Timbru (muzică) () [Corola-website/Science/310974_a_312303]
-
chemare etc.. Se caracterizează în general prin lipsa conținutului noțional, și prin posibilitatea limitată de a se integra în propoziție. Interjecția este specifică limbii vorbite, în special registrului de limbă familiar. Sensul ei pragmatic se precizează adesea în vorbire cu ajutorul intonației, al gesturilor și al mimicii. Există diferențe între gramatici ale diferitelor limbi și între diferiți lingviști privitor la ce cuvinte neflexibile și folosite exclamativ intră în clasa interjecțiilor. În gramaticile limbii române și onomatopeele sunt considerate o categorie a interjecțiilor
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
comunicare. Se identifică practic prin prezența unui singur predicat. Acesta este exprimat de obicei printr-un verb la un mod personal, dar în mod excepțional, printr-un verb la un mod nepersonal, un nume predicativ, o interjecție predicativă sau o intonație predicativă (într-o propoziție nominală redusă la subiect). Propoziția poate fi constituită din două sau mai multe cuvinte, dar și dintr-un singur cuvânt. Exemple: "El locuiește în București", "A se scutura înainte de întrebuințare", "Vorba lungă sărăcia omului", "Adevărat", "Da
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
exprimă. Astfel, propoziția poate fi neafectivă sau neexclamativă (care nu lasă să se vadă starea de spirit a vorbitorului), ori afectivă sau exclamativă. Acest tip de propoziție poate exprima admirație, plăcere, surprindere, indignare, regret etc., distingându-se în vorbire prin intonație specifică, iar în scris prin punctuație (semnul exclamării). A se compara: Propoziția exclamativă poate fi marcată și prin cuvinte specifice: "ce" interogativ cu valoare adjectivală sau adverbială, adverbul "mai" (Ce am mai râs!"). În unele gramatici, astfel de cuvinte sunt
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
vrei - norocul m-a adus aici", "Ți-am adus ziarul, zise el, ca să citești și tu", "E bolnav de două zile (cel puțin așa declară familia) și nu poate veni". Propozițiile incidente sunt marcate în vorbire prin pauze și schimbarea intonației, iar în scris prin linii de pauză, virgule sau paranteze. Două propoziții coordonate au același statut una față de cealaltă, adică amândouă sunt sau principale sau subordonate față de altă propoziție sau alte propoziții. Coordonarea se exprimă prin joncțiune cu ajutorul unui cuvânt
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
unui cuvânt sau al unei locuțiuni, care este cel mai frecvent o conjuncție, respectiv o locuțiune conjuncțională, ori prin juxtapunere, adică nemijlocit, fără un asemenea cuvânt sau locuțiune. În scris, aceasta este marcată prin virgulă. În ambele cazuri intervine și intonația. De obicei propozițiile coordonate între ele fac parte din aceeași frază, dar coordonarea poate fi și contextuală: "De la terminarea școlii au trecut mulți ani [...] ocaziile de întâlnire au fost rare și niciodată n-au fost prezenți toți colegii. Dar distanța
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
științe economice”. Teza a fost aprobată de CNAA a R.Moldova în martie a. 2010. Actualmente I.Ustian, în calitate de pușkinist-economist, activează asupra cercetării unei singure teme cu titlul: „Cercetarea problemelor economico-politice , imortalizate în operele marelui poet rus A.S.Pușkin cu intonație socio-economică”. Dl I.Ustian este decorat cu ordinul „Drapelul Roșu de Muncă”, 6 medalii ale URSS și altor țări, două medalii de aur a EREN-ului din URSS, precum și 2 Diplome de Onoare ale Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Moldova. 1953-1958
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
din limba vorbită respectivă, fie înțelesuri. În urma evoluției limbilor este posibil ca scrierea să nu mai reflecte fidel pronunția actuală, respectiv sensul actual al cuvântului vorbit. Limbile pot fi analizate din următoarele puncte de vedere: vocabular, pronunție, (set de foneme, intonație, ritm, accent), modul de combinare și flexionare a cuvintelor (gramatică), și modul de scriere (ortografie). Știința care se ocupă cu studiul limbilor se numește lingvistică, iar cei ce studiază una sau mai multe limbi în mod științific se numesc lingviști
Limbă (comunicare) () [Corola-website/Science/306002_a_307331]
-
stabilește inventarul de unități segmentale (vocale și consoane) și unități suprasegmentale (accent, intonație) cu valoare funcțională, caracteristic limbii române. Totodată, ca în fonologia oricărei alte limbi, sînt determinate seriile de sunete echivalente (alofone) prin care se realizează fiecare fonem în parte. Prin analiza valorii funcționale a diferitelor aspecte fonetice se ajunge la concluzia
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
un anumit înțeles. Procesul comunicării face ca să se implice toată ființa noastră: corpul nostru, sufletul, mintea, spiritul, aspirațiile, valorile morale, tonul vocii, simțurile, experiențele anterioare. Dintre formele comunicării amintim: 1. verbală; 2. nonverbală - mimică, gesturi, postere; 3. paraverbală - expresivitate (accente, intonație, topică, stiluri). Stilurile de comunicare sunt: 1. cooperant; 2. rezolutiv; 3. bazat pe negociere; 4. aservit; 5. directiv; 6. agresiv. Primele patru stiluri sunt cele mai des folosite de părinții care au o relație de comunicare foarte bună cu copiii
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
de Carlo Goldoni, "Egor Bulicov" de Maxim Gorki, "Revizorul" de Nikolai Gogol, "Oameni care tac" de Alexandru Voitin, "Nunta lui Krecinski" de Suhovo-Kobalin, " Mielul turbat" de Aurel Baranga. Jocul său era caracterizat de un puternic timbru personal și de o intonație inimitabilă. A jucat în peste 25 de filme, într-o perioadă în care numărul realizărilor cinematografice era redus. Printre rolurile care l-au făcut celebru se numără: A interpretat un număr de 13 personaje din opera marelui dramaturg Ion Luca
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
astfel estona distinge vocale scurte, semi-lungi și superlungi și de asemenea are consoane cu trei lungimi posibile în funcție de care se modifică sensul cuvintelor. Unele limbi, ca de exemplu limbile cunoscute sub numele colectiv limba chineză, dispun de foneme exprimate prin intonația dată individual fiecărei silabe. Toate limbile folosesc un sistem sau altul de intonație (în limba română de exemplu intonația este esențială pentru diferențierea enunțurilor de întrebări), dar numai în limbile tonale sensul unui cuvînt separat se poate schimba o dată cu modificarea
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
cu trei lungimi posibile în funcție de care se modifică sensul cuvintelor. Unele limbi, ca de exemplu limbile cunoscute sub numele colectiv limba chineză, dispun de foneme exprimate prin intonația dată individual fiecărei silabe. Toate limbile folosesc un sistem sau altul de intonație (în limba română de exemplu intonația este esențială pentru diferențierea enunțurilor de întrebări), dar numai în limbile tonale sensul unui cuvînt separat se poate schimba o dată cu modificarea tonului. Exemplul clasic în acest sens este cuvîntul "ma" din limba chineză, care
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
se modifică sensul cuvintelor. Unele limbi, ca de exemplu limbile cunoscute sub numele colectiv limba chineză, dispun de foneme exprimate prin intonația dată individual fiecărei silabe. Toate limbile folosesc un sistem sau altul de intonație (în limba română de exemplu intonația este esențială pentru diferențierea enunțurilor de întrebări), dar numai în limbile tonale sensul unui cuvînt separat se poate schimba o dată cu modificarea tonului. Exemplul clasic în acest sens este cuvîntul "ma" din limba chineză, care în funcție de ton poate să aibă sensuri
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
de accesare accessing cues 1. Comportamente subtile care vor ajuta atât la a declanșa, cât și la a indica sistemul de reprezentare pe care îl folosește o persoană pentru a gândi. Exemple tipice de indicii de accesare includ mișcările ochilor, intonația și ritmul vocii, postura corpului, gesturile și modurile de respirație. 2. Modul în care ne folosim componenta fiziologică și neuronală prin intermediul respirației, poziției corpului, gesturilor și mișcărilor oculare pentru a accesa anumite stări și moduri de a gândi. Toate acestea
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
la alegere; simțul ritmic - reproducerea de fragmente ritmico-melodice; cunoștințe elementare de scris - citit muzical; interpretarea unei melodii instrumentale (facultativ). Durata: 10-15 minute pentru un candidat c) artă dramatică: ... Se verifică următoarele: dicție, expresivitate în citirea unui text la prima vedere; intonație în recitarea a două strofe dintr-o poezie cunoscută; memorie și creativitate în povestirea unei fapte din viața elevului. Durata : 10-15 minute pentru un candidat. PROFIL SPORTIV Admiterea elevilor în liceele vocaționale, la clasele cu program sportiv, este condiționată de
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
refren. Emisia sunetelelor ajunge să fie o incantație cotidiană. Mantero rostește repetitiv, în buclă, un poem al însingurării mărturisite într-o confesiune a eșecului. Lumea pare a se fi născut pentru a trăi din cădere în cădere. Cuvintele punctează, prin intonația diferită cu care sunt spuse - silabele sunt împinse alert sau, dimpotrivă, tăiate brusc - un maraton al suferinței depuse în gleznele șubrede, în șoldurile care par să alunece din corp: un chagrin</em> une imposibilité</em> une tristesse</em> une chute
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
exemplele de mai sus pot fi folosite și ca întrebări totale (la care se răspunde cu „da” sau „nu”), cu sau fără cuvântul interogativ "Czy" (aproximativ echivalent cu „Oare”). Dacă nu se folosește acest cuvânt, interogația este marcată numai de intonația urcătoare. Cuvântul care nu este necesar pentru ca propoziția să fie înțeleasă poate fi omis:
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
copii, sau pentru a se ruga la Dumnezeu), iar similar, Loro este forma de politețe pentru voi. Infinitivul verbelor italiene are una dintre următoarele terminații, ori "-are", "-ere" sau "-ire". Majoritatea verbelor italiene sunt regulate. Întrebările sunt formate prin creșterea intonației la sfârșitul propoziției, ca și în majoritatea limbiilor europene, posibil prin inversarea subiectului și verbului de asmenea, ca și în limba română (vezi exemplele de mai jos). Această conjugare de bază este folosită pentru a indica că ceva se întâmplă
Limba italiană () [Corola-website/Science/296678_a_298007]
-
formează cuvinte și expresii prin alăturarea de morfeme) și se distinge printr-un sistem complex de forme de exprimare onorifică, reflectînd structura ierarhică, „verticală”, a societății japoneze. Sunetele din limba japoneză sînt relativ puține la număr. Accentul se manifesta prin intonație (înălțimea sunetului), care poate servi uneori la diferențierea unor cuvinte altfel identice. Deși nu este deloc înrudită cu limba chineză, japoneza a împrumutat masiv din aceasta pe parcursul a mai mult de 1500 de ani de legături culturale. În scrierea japoneză
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
limba engleză și chineză au de depus un efort relativ mare în această direcție.) Trebuie acordată atenție vocalei u și semivocalei w, consoanelor diferite de cele românești, alungirii vocalice, stopului consonantic, accentului muzical al cuvintelor și nu în ultimul rînd intonației frazelor. Gramatica limbii japoneze, deși foarte diferită de cea a limbii române, este relativ ușor de stăpînit datorită caracterului ei regulat. Lipsa articolelor, genurilor și numărului la substantive și adjective, conjugarea relativ simplă a verbelor, fac ca efortul de memorizare
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
muzică din fragedă tinerețe, cânta la colțuri de stradă împreună cu grupuri improvizate, neavând posibilitatea și nici forța să folosească un instrument de suflat, care ar fi corespuns dorinței lui. Această practică muzicală spontană, neșlefuită i-a permis să dezvolte o intonație optimă și un deosebit simț al improvizației, caracteristică esențială a jazzului. La 7 ani a cântat pe străzile orașului natal cu un cvartet de copii, la 13 ani a studiat cornetul și a condus orchestra școlii de corecție unde fusese
Louis Armstrong () [Corola-website/Science/298273_a_299602]
-
să se simtă legați de spiritul "gauchoului", călărețul legendar al pampasului, și de calitățile sale ideale în ceea ce privește politețea, generozitatea și independența. În festivalurile populare, apariția "gauchoului" este obligatorie. Limba oficială este spaniola. De asemenea, se vorbesc italiana și engleza. Datorită intonației italiene, accentele standard ale limbii spaniole diferă de cele ale altor țări. Spaniola-argentiniană este cunoscută pentru tendința sa de "yeísmo": grupul „ll” și sunetul „y" - echivalente cu „i”, sună mai mult ca și „j”. O altă diferență față de spaniola clasică
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]