1,291 matches
-
introspectiv al conflictelor intrapsihice temă a mitologiilor va putea furniza cheia limbajului simbolic, în acest sens, nu dogmatica religioasă constituie în primul rînd veritabila cauză a derutei, ci mai presus de orice dogma fundamentală a științelor vieții -anatema aruncată asupra introspecției -, renunțarea din partea științelor, fobia lor față de studiul intrapsihic. Din cauza complexității lor, analizei detaliate a simbolurilor "divinitate" și "suflet" îi vor fi rezervate capitolele următoare. Ne vom ocupa deocamdată de pregătirea terenului și de delimitarea domeniului cercetării psihologice, eliberîndu-l atît de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
DINTRE SOMĂ ȘI PSIHIC. De ea depind la nivel uman destinul și soarta individului, care, din punct de vedere biogenetic, este un organism psihosomatic în stare de evoluție sau de involuție în funcție de valoarea sau nonvaloarea vitală a deliberării lui intime. Introspecția deliberantă este opțiunea permanentă, trăsătura diferențială cea mai caracteristică a speciei gînditoare. Psihicul și soma sînt inseparabile. Nu există psihic fără soma, nici soma (materie animată) fără psihic. Paralelismul lor nu constituie o stabilizare și CU ATÎT MAI PUȚIN O
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
demonii" să fie deciși ei în slujba lui, ca orice intenționalitate animantă să fie permanent transformată în energie supraconștient motivantă, ceea ce mitul hindus exprimă prin reprezentări sculpturale și prin atitudinea caracteristică a lui Buddha, stînd jos și cufundat într-o introspecție rațional valorificatoare. Mitul hindus și mitul creștin sînt identice prin semnificația lor profundă, căci nu există decît un singur și unic adevăr esențial cu valoare imuabilă și "eternă". Mitul creștin este în privința aceasta mai clar semnificativ, deoarece vorbește explicit despre
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ROB LEGII PĂCATULUI, CARE ESTE ÎN MĂDULARELE MELE". Aceasta este constatarea păcatului originar, adică slăbiciunea înnăscută a firii omenești, care, înțeleasă din punct de vedere psihologic, constituie conflictul de motive, conflictul dintre legea supraconștiinței și legea subconștientului, privirea interioară, necesitatea introspecției clarificatoare, tema tuturor mitologiilor. Putem oare nega faptul că, avînd curajul de a-și mărturisi propria slăbiciune, apostolul dă dovadă de luciditate introspectivă și că avînd cel mai mare curaj să o facă public, intenția lui este să le propună
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
vieții umane: responsabilitatea omului față de el însuși, față de misterul animării sale. Nimic nu este mai instructiv pentru înțelegerea temeinică a problemei esențiale a vieții umane libertatea și condițiile realizării ei decît degajarea din ea a înrădăcinării biogenetice. Deliberarea este o introspecție permanentă, trăsătură care constituie distincția esențială dintre om și animal. Fiind o ființă animată, animalul așa cum indică și numele participă la misterul animării. Toate problemele fals puse de spiritualismul teologic și de materialismul științelor despre viață dispar în fața simplității și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
opțiunii sale oscilante; subconștientul este reprezentat de Satan sub forma șarpelui ispititor, simbolul vanității. 2) DELIBERAREA MOTIVANTĂ Credința greșită într-o libertate nedeterminată se datorează în mare parte faptului că fenomenul intrapsihic, deliberarea, este ascuns conștientizării de anatema aruncată asupra introspecției. Datorită faptului că tentațiile subconștiente participă la deliberarea introspectivă, introspecția capătă cu ușurință o tentă morbidă. Contrariul libertății nu este determinarea, ci obsesia subconștientă (terminologie utilizată în psihiatrie pentru un anumit tip de nevroză, folosită aici pentru ansamblul deformărilor psihopatice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
șarpelui ispititor, simbolul vanității. 2) DELIBERAREA MOTIVANTĂ Credința greșită într-o libertate nedeterminată se datorează în mare parte faptului că fenomenul intrapsihic, deliberarea, este ascuns conștientizării de anatema aruncată asupra introspecției. Datorită faptului că tentațiile subconștiente participă la deliberarea introspectivă, introspecția capătă cu ușurință o tentă morbidă. Contrariul libertății nu este determinarea, ci obsesia subconștientă (terminologie utilizată în psihiatrie pentru un anumit tip de nevroză, folosită aici pentru ansamblul deformărilor psihopatice). Toate manifestările subconștiente conțin elementul obsedant al exaltării imaginative a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la a se crede singurul corect într-o lume nedreaptă. Oricine ar vrea să pretindă că este scutit de vanitate ar dovedi chiar prin acest fapt caracterul excesiv al falsei sale justificări. Justificarea falsă colectivă este principiul psihopatiei: fobia față de introspecție. Sancționarea ei imanentă este ignorarea problemei esențiale a vieții umane. Imanența justiției punitive devine pe deplin manifestă dacă ținem seama de faptul că ambivalențele patologice (exaltarea-inhibarea proprie tuturor motivelor perverse) se extind asupra tuturor dorințelor materiale, sexuale și preudo-spirituale ceea ce
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
atins fără controlul resentimentelor, care, confruntate cu asaltul lumii, au tendința să renască zilnic și să declanșeze un șir nesfîrșit de meditații. Învingerea purificatoare a lor este imposibil de realizat, dacă nu recurgem la valorificările reconciliante. Recunoscîndu-te în falsul motivator, introspecția devine umor, întrucît umorul forță supremă de acceptare constă în a te implica în vina comună pentru a transforma resentimentul acuzator într-o confirmare de primire a mesajului supraconștient de reconciliere, în locul mesajului subconștient, adică a obsesiei plîngerii și a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de eul esențial în locul fantasmei vanitoase. Dragostea autentică de sine este acceptarea necesității de a lupta introspectiv împotriva autosupravalorificării vanitoase legate de devalorizarea excesivă a celorlalți. Acceptarea aceasta este contrariul indignării, ale cărei meditații agravează permanent resentimentele, trăsătură caracteristică a introspecției morbide. În lupta eului esențial și a dorinței sale esențiale de eliberare de resentimente prin dragostea de sine sînt incluse toate problemele deliberării introspective și ale conflictului său dintre motivele sănătoase și cele nesănătoase, temă a tuturor mitologiilor. Toate problemele
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
așa cum știm cu toții, o povară zdrobitoare pentru însăși existența vieții, datorită faptului că științele despre viață par incapabile să creeze contrapolul echilibrant, acesta neputînd fi decît orientarea spre sensul vieții. Asumîndu-și sarcina în loc să persiste în angoasa plină de reticență în fața introspecției, științele vieții vor descoperi că sursa motivantă a tuturor angoaselor pline de reticență este vanitatea, lucru pe care supraconștiința l-a știut preștiințific dintotdeauna, dar nu-l putea exprima decît sub o mască simbolică. Admițînd că științele vieții vor reuși
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
imediat ca înscriindu-se "pe linia lui Freud, Adler și Jung" și subliniază "meritul acestui cercetător profund al conștiinței, care nu se limitează la intuiționismul pur, ci analizeză evoluția de la instinct la rațiune". Opunîndu-se psihologiei clasice, care arunca anatema asupra introspecției, în cartea lui, Psychologie de la inotivation (Psihologia motivației, PUF, 1947), Paul Diel demonstrează riguros modul în care introspecția de obicei morbidă poate deveni, metodic călăuzită, baza unei psihologii științifice. Studierea funcționării psihice și a instanțelor ei conștiente și extraconștiente îi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
conștiinței, care nu se limitează la intuiționismul pur, ci analizeză evoluția de la instinct la rațiune". Opunîndu-se psihologiei clasice, care arunca anatema asupra introspecției, în cartea lui, Psychologie de la inotivation (Psihologia motivației, PUF, 1947), Paul Diel demonstrează riguros modul în care introspecția de obicei morbidă poate deveni, metodic călăuzită, baza unei psihologii științifice. Studierea funcționării psihice și a instanțelor ei conștiente și extraconștiente îi oferă prilejul de a clarifica sensul ascuns, dar precis al miturilor, al viselor nocturne și al simptomelor psihopatice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se prăbușește cu un avion în flăcări). Reconstituirea ambianței este făcută, însă, într-o manieră realistă. Diplomatul englez aparține totodată și timpului său, fiind implicat în relațiile complexe ale primului război mondial. O altă reușită portretistică ce vădește putere de introspecție este legată de figura lui Marcel Proust (Au bal avec Marcel Proust, 1928). Scriitorul evocat pare să iradieze o fascinație hoffmanniană. Comentariul unor scrisori vine să completeze imaginea unui însingurat, devorat de boală și dornic de afecțiune. Corespondența adnotată va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
Rimbaud, Labiș se scufundă în infernul intim, în năzuința de a ajunge la „necunoscut” și de a-l explica. În Introducerea la Intima comedie se conturează un portret în stil eminescian: personajul e „ostenit și palid” datorită efortului demiurgic de introspecție. Ultimele versuri ale poetului stau sub semnul „oboselii”, al unei senzații de rupere a legăturilor, de o rezonanță stranie. Ele par a porni dintr-o liniște mare, dintr-o împăcare paradisiacă, dintr-o stare de beatitudine care nu mai e
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și inadaptare. Tehnicile de clarificare ("ventilația", confruntarea și clarificarea) fac apel la tehnicile psihanalizei și al psihoterapiei, iar pentru utilizarea lor sunt necesare niște condiții de garanție din partea clientului: a) să aibă un Eu suficient de puternic pentru a suporta introspecția; b) să fie convins de faptul că o mai bună utilizare a anumitor mecanisme de apărare l-ar putea ajuta în ameliorarea conduitei; c) să posede capacități intelectuale reale și să fie capabil de a-și analiza și verbaliza problemele
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Pe lângă semnificația spirituală atribuită locurilor sfinte, ea este și un simbol matern. Prezența sa în vis stabilește, în funcție de scenariu, nevoia sau temerile referitoare la mama subiectului. În ceea ce le privește, mănăstirile și pensioanele exprimă o aspirație la calm și la introspecție. Ele subliniază destul de frecvent și o scădere a libidoului, dorința de castitate sau voința de a se purifica. În sfârșit, activitățile legate în mod direct de locurile de cult, slujba și rugăciunea, semnifică rugămintea adresată lui Dumnezeu și nevoia de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sau doar una minoră, dar poți lua măsuri de reducere a tensiunii. Interacțiunea cu ceilalți colegi prin participarea la prelegeri, seminarii și conferințe îți lărgește orizontul și, în același timp, îți asigură un important suport social. Prea multă izolare și introspecție pot fi periculoase, iar timpul petrecut în conversații aparent anoste nu este deloc un timp pierdut. Colaborarea, la început cu ceilalți colegi sau cu îndrumătorul, are multe beneficii, iar colaborarea pe termen lung cu partenerii de lucru poate fi extrem de
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
primele scrieri în „observație rece, tăioasă, necruțătoare”, în scrutarea umanității din lumea românească urbană cu „ochiul rece al adevărului”. E ceea ce și-a propus, de altfel, cu mijloace personale, și T.-A. însăși, în romanele sale. Caracteristice sunt propensiunea spre introspecție, autoanaliza, interesul pentru adolescență, pentru psihologia ei difuză, personajul principal fiind mai ales fata puberă, cu febrele amăgirilor și dezamăgirilor (Caruselul, Vară vrăjmașă), varietatea caracterelor (ipocriți, profitori, invidioși, bârfitori, snobi, mediocri, servili, impostori, parveniți, cinici, egoiști), de unde și tenta subliniat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
pare să sugereze Ion Barbu, găsește răspunsuri la întrebări metafizice tot mai cuprinzătoare, iar poezia să devine așa cum notează într-o recenzie, preluând, inspirat, un vers din poezia lui Lucian Blaga, " Geometrie înaltă și sfântă" [s.n.]31. Obiectul constant al introspecției poetului este propria experiență lăuntrica, dar neîntreruptă căutare de sine produce, inevitabil, o cunoaștere ce depășește preocupările individuale, așa încât fiecare poem poate fi văzut ca un fel de hieroglifa ce ascunde nu numai reflecție personală sau sentimentală, dar și considerațiunile
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
societății românești democratice de trecutul comunist totalitar. Devenirea democratică necesita, în concepția Raportului, eliberarea de povara trecutului comunist. Ca atare, Raportul a fost conceput pe baza principiului biblic "adevărul (istoric) ne va elibera (politic)". Confruntând fățiș trecutul comunist, printr-o introspecție critică necruțătoare, Raportul își propunea să taie legăturile cu trecutul în calea consacrării democratice. Doar că populația românească continuă să fie legată de trecutul comunist prin foarte puternice punți atitudinale, exprimate sub forma nostalgiei colective. În paralel cu lupta elitelor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe când opera din prima perioadă de creație se încheie ferm, decisiv, Troiolo conștientizează că femeia iubită, Criseida, l-a trădat și se grăbește să-și găsească moartea, Fiammetta este nesigură, menținânu se pe o linie de plutire doar prin posibilitatea introspecției; un sfârșit inteligent a făcut astfel loc unei deschideri psihologice cum este cea din finalul Elegiei. Se poate spune că Boccaccio s-a 243 Ibidem, p. 119. 244 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 516. 88 maturizat; ne mărturisește că a dus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că acestea sunt „private“, că pentru ele expresii ca „știu“, „cunosc“, „descriu“ ar putea fi folosite într-un mod tot atât de neproblematic ca și pentru cele din lumea exterioară, se leagă o serie de intuiții familiare. Una dintre ele este că introspecția ar fi corolarul observației asupra lumii exterioare, cu specificarea că ceea ce știm prin introspecție despre ceea ce simțim și gândim este cert, indubitabil. Suntem tentați să credem că acea cunoaștere pe care ne-o oferă introspecția constituie idealul cunoașterii în genere
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fi folosite într-un mod tot atât de neproblematic ca și pentru cele din lumea exterioară, se leagă o serie de intuiții familiare. Una dintre ele este că introspecția ar fi corolarul observației asupra lumii exterioare, cu specificarea că ceea ce știm prin introspecție despre ceea ce simțim și gândim este cert, indubitabil. Suntem tentați să credem că acea cunoaștere pe care ne-o oferă introspecția constituie idealul cunoașterii în genere. Iar dacă obiectul cercetării psihologului îl constituie „lumea interioară“, psihologul este într-un anumit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Una dintre ele este că introspecția ar fi corolarul observației asupra lumii exterioare, cu specificarea că ceea ce știm prin introspecție despre ceea ce simțim și gândim este cert, indubitabil. Suntem tentați să credem că acea cunoaștere pe care ne-o oferă introspecția constituie idealul cunoașterii în genere. Iar dacă obiectul cercetării psihologului îl constituie „lumea interioară“, psihologul este într-un anumit sens, ținând seama de certitudinea cunoașterii introspective, într-o poziție mai bună decât cercetătorul naturii. O altă intuiție care conferă un
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]