2,710 matches
-
învățare care își găsesc obârșia în acțiunea sistematică de explorare sau investigație proprie a însăși realității naturale și socio-umane. Potrivit acestui model „empirico-centric” o pondere sporită vor deține așa-numitele: II. Metode de explorare organizată a realității sunt metode obiective, intuitive care se pot împărți în două subgrupe principale, după caracterul acțiunii exploratorii, și anume în: 1. Metode de explorare directă a realității (bazate pe contactul nemijlocit cu lumea obiectelor și fenomenelor naturii și ale vieții sociale), în esență metode de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
arată că discursul alcătuit din cuvinte este prin însăși natura sa inadecvat să exprime mișcările sufletului. Această insuficiență la nivelul expresiei derivă din faptul că, gândirea și cuvintele se află pe lungimi de undă diferite: în vreme ce prima este rapidă și intuitivă, ultimele sunt încete și împiedicate. „Cuvintele sunătoare” se lungesc, ca să spunem așa, pe durata timpului, în vreme ce spiritul curge cu o repeziciune uluitoare, lăsându-și amprentele gândurilor în memorie, de unde limbajul se forțează ulterior să le recupereze. Dizarmonia între gândire și
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
loc metodelor livrești care au adus servicii considerabile învățământului, dovadă că, de atunci și până astăzi, în sistemul de învățământ cuvântul scris își păstrează primatul asupra limbajului vorbit. Începând cu secolul al XIX-lea apar așa numitele metode obiective sau intuitive, fundamentate pe principiul intuiției, elaborat de clasicii pedagogiei universale J.A. Comenius și J.H. Pestalozzi, iar spre sfârșitul secolului apar și unele metode de aplicare a cunoștințelor. Odată cu începutul secolului al XX-lea apar noi curente în învățământ: curentul „educației
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
contactul elevului cu noul material într-o experiență activă: „Esențială este tocmai această participare, această implicare activă sau angajare deplină, cu toate resursele psihice, a subiectului în actul învățării. «Activ» este nu elevul care se menține la nivelul acțiunii concret-senzoriale, intuitive, și nici la cel al acțiunii fizice, manuale, practice, ci acela care gândește, care depune un efort de gândire personală, interioară și abstractă, care întreprinde o acțiune mentală de căutare, de cercetare și redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
pentru vârstele mai mari. Însăși alternanța metodelor și procedeelor, durata utilizării lor în clasă etc. țin seama de o psihologie diferențiată care tinde să conducă spre o metodologie individualizată. Gândirea concretă a școlarului din clasele I-IV, bazată pe elemente intuitive, ca și fluctuația atenției lui, vor impune utilizarea unui material intuitiv bogat și variat, un apel mai frecvent la metoda demonstrației, precum și o mai mare alternanță și variație a metodelor; predominarea gândirii abstracte, la adolescenți, va face posibilă folosirea unor
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
lor în clasă etc. țin seama de o psihologie diferențiată care tinde să conducă spre o metodologie individualizată. Gândirea concretă a școlarului din clasele I-IV, bazată pe elemente intuitive, ca și fluctuația atenției lui, vor impune utilizarea unui material intuitiv bogat și variat, un apel mai frecvent la metoda demonstrației, precum și o mai mare alternanță și variație a metodelor; predominarea gândirii abstracte, la adolescenți, va face posibilă folosirea unor metode bazate mai puțin pe elementele intuitive și mai mult pe
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
impune utilizarea unui material intuitiv bogat și variat, un apel mai frecvent la metoda demonstrației, precum și o mai mare alternanță și variație a metodelor; predominarea gândirii abstracte, la adolescenți, va face posibilă folosirea unor metode bazate mai puțin pe elementele intuitive și mai mult pe cele logice, pe stimularea conceptualizării. Sarcina perfecționării metodelor nu poate fi lăsată doar pe seama cercetătorilor specifici propriu-ziși; fiecare profesor poate să facă din clasa de elevi cu care lucrează un adevărat laborator de încercare și validare
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
lumina veritabilă. Pune un mare accent pe dimensiunea credinței în cunoaștere. Adevărul autentic poate fi găsit prin cunoaștere mistică, atunci când mintea noastră a fost purificată prin rugăciune și contemplare. Cunoscător profund al sufletului tânăr, el face pledoarie pentru un învățământ intuitiv, care să se bazeze pe cunoașterea și trăirea faptelor. Învățământul nu trebuie să fie obositor, constrângător, ci atractiv, plăcut. Se cere a se cultiva curiozitatea liberă a copilului și înclinațiile sale spre activitățile ludice. Ca atitudine generală educativă, Augustin recomandă
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
etc.; b. în funcție de extensiunea sferei de aplicabilitate: - metode generale: expunerea, prelegerea, conversația; - metode particulare sau speciale: exercițiul moral, exemplul moral, aprobarea, convorbirea morală; c. după modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: - metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit; - metode intuitive, bazate pe observarea directă, concret senzorială a obiectelor și fenomenelor; PREDARE d. după gradul de angajare a elevilor la lecție: - metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă; - metode active, care stimulează activitatea de explorare personală
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
diferite. 3. Relații de control sunt raporturi ce se stabilesc între organismele specializate și personalul din celelalte compartimente ale organizației. 1.3. Principalele școli de management- incursiune istorică Managementul ca activitate practică, în forma ei empirică, având la bază elemente intuitive, talentul, calitățile personale ale leaderului, a apărut odată cu diviziunea muncii și traiul omului în grupuri organizate. Chiar în secolele XVIII și XIX, managerul era un autodidact, bazându-se pe judecata intuitivă, iar practicile de management erau improvizate, ele având ca
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
practică, în forma ei empirică, având la bază elemente intuitive, talentul, calitățile personale ale leaderului, a apărut odată cu diviziunea muncii și traiul omului în grupuri organizate. Chiar în secolele XVIII și XIX, managerul era un autodidact, bazându-se pe judecata intuitivă, iar practicile de management erau improvizate, ele având ca scop rezolvarea problemelor pe măsura apariției lor. Drumul parcurs de management este de la managementul empiric la știința managementului și de aici la managementul științific. În evoluția și dezvoltarea teoriei și practicii
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
studierea elementelor geografice ale planetei ca întreg (curriculum specific pentru clasa a IV-a: Introducere în geografie - de la localitatea natală la planetă,), la perceperea elementelor de geografie generală pe baza datelor specifice din orizontul local, într-o formă simplă și intuitivă. Se asigură o translare permanentă între elementele geografice ale planetei ca întreg și elementele corespunzătoare din orizontul local care constituie paradigma principală a învățării geografiei la această vârstă. Programa intitulată Geografie generală nu încorporează tematicile exhaustive ale acesteia, ci se
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
diferite. 3. Relații de control sunt raporturi ce se stabilesc între organismele specializate și personalul din celelalte compartimente ale organizației. 1.3. Principalele școli de management- incursiune istorică Managementul ca activitate practică, în forma ei empirică, având la bază elemente intuitive, talentul, calitățile personale ale leaderului, a apărut odată cu diviziunea muncii și traiul omului în grupuri organizate. Chiar în secolele XVIII și XIX, managerul era un autodidact, bazându-se pe judecata intuitivă, iar practicile de management erau improvizate, ele având ca
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
practică, în forma ei empirică, având la bază elemente intuitive, talentul, calitățile personale ale leaderului, a apărut odată cu diviziunea muncii și traiul omului în grupuri organizate. Chiar în secolele XVIII și XIX, managerul era un autodidact, bazându-se pe judecata intuitivă, iar practicile de management erau improvizate, ele având ca scop rezolvarea problemelor pe măsura apariției lor. Drumul parcurs de management este de la managementul empiric la știința managementului și de aici la managementul științific. În evoluția și dezvoltarea teoriei și practicii
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
al doilea rând, cunoașterea reprezintă temelia oricărui progres al societății omenești. Mai mult chiar, umanitatea nar fi urcat treptele civilizației și culturii fără valorificarea tuturor formelor de cunoaștere - științifică, experimentală, pragmatică, artistică, religioasă - și a tuturor căilor cognitive (rațională, imaginativă, intuitivă, afec tivă, senzorială etc.). Cercetările științifice, de exemplu, au adus în viața noastră tehno logiile moderne de informare și comunicare ce permit accelerarea proceselor cognitive. În concluzie, se poate afirma că actul cunoașterii rămâne mereu un miracol ce ne conferă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de alta, este dăunătoare: Recunosc că emulația modernilor ar putea fi periculoasă dacă s-ar transforma în disprețuirea anticilor și în neglijarea studiului acestora."81 Observația este justă și sugerează ca de altfel întregul text al Scrisorii un spirit lucid, intuitiv, cu o percepție clară și logică a lucrurilor în ansamblu. Această viziune complexă îi permite lui Fénelon să adopte o poziție echilibrată ce nu presupune nici hipertrofiere prin laudă excesivă, nici diminuare prin ignoranță. Nu mă tem să afirm că
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
știe, bolnavii își recunosc prodromele cu o capacitate remarcabilă). Deprinzându-i pe bolnavi cu o autoconducere a acestor crize, prin antrenament, am constatat fie revenirea accesului iminent, fie oprirea sa. Sandu Ilie, de 16 ani, elev din Galați, practica chiar intuitiv înțeparea degetului mic al mâinii stângi când începea o parestezie prodromală crizelor, observând că mușcarea și, în special, înțeparea cu un ac previn criza, astfel anunțată (caz observat în 1956 și urmărit de unul dintre noi (Romanescu) mulți ani la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
constituție psihologică preexistentă. Această categorie de relații se înscria (chiar precedându-le) în concluziile devenite clasice ale școlii germane (Kretschmer), care s-au impus în medicina practică universală. Ele confirmau unele ipoteze stabilite, cu circa cinci decenii înainte, mai mult intuitiv, de A. Lombroso. De altfel, într-o lucrare 138, C. I. Parhon menționa: "Lombroso descrisese un criminal înnăscut. Poate în această descriere a fost mai puțină exagerare decât s-ar părea. Evident că nu orice predispus la crimă va deveni
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în vedere Wittgenstein prin Übersichtlichtkeit, vezi studiul „Înțelegerea filozofică: a vedea mai bine“, îndeosebi capitolul „Ce este «înțelegerea» și cum poate fi ea obținută?“ 82 Ibidem, p. 95. Iată ce nota Wittgenstein într-un manuscris intitulat „Cauză și efect: înțelegere intuitivă“, publicat în 1976 în revista Philosophia: „Doresc să spun: este caracteristic pentru limbajul nostru că el crește pe temelia unor forme de viață trainice, a acțiunii sistematice. Funcția lui este determinată, înainte de toate, de acțiunea a cărei însoțitoare este. Noi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
legătură, o convenție (implicită) de a înțelege aceleași lucruri prin aceleași enunțuri. Așadar, locutorul "simte" în conștiința sa pe interlocutor și se adresează acestuia într-o manieră în care îi face posibilă înțelegerea. Cînd învață limba, vorbitorul deprinde în mod intuitiv și alteritatea, știința de a folosi limba asfel încît să fie înțeles și, ca atare, alteritatea se manifestă și prin efortul de integrare în felul de a fi al celorlalți, atunci cînd învățăm limba și nu numai atunci cînd o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
toate dialectele, toate stilurile funcționale și toate tipurile de discurs, dar ea nu coincide cu ele sau cu suma lor, fiindcă nici un vorbitor nu le poate actualiza simultan, limba actualizată în actele lingvistice reprezentînd o formă determinată, cunoscută în mod intuitiv de vorbitori, dar care nu se prezintă niciodată complet în texte sau în vorbire. De fapt, fiecare vorbitor cunoaște mai multe limbi funcționale, mai mult sau mai puțin complet, adică știe mai multe moduri de a vorbi în aceeași limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
obiecte, reprezentînd prin aceasta o treaptă superioară sub aspectul gradului de abstractizare în raport cu ea. Există totuși o extinsă între-buințare sinonimică a lui noțiune și a lui concept, dar și o utilizare a primului termen ce vizează o cunoștință imediată (și intuitivă), limba avînd obligația de a exprima toate tipurile de entități mintale, indiferent de gradul lor de conceptualizare. Din acest motiv, ceea ce numește Saussure concept și devine semnificat în componența semnului lingvistic poate fi apropiat de noțiune. Semnificație și noțiune În
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ale căror referenți (organ al văzului și animal domestic cu anumite însușiri) pot favoriza o exprimare de tipul: din grădină mă privește blînd ochiul-boului. În spațiul german, denumirea Sternblume poate valorifica elementele Stern "stea" și Blume "floare", oferin-du-se o explicație (intuitivă) de ce planta respectivă este o "floare de stea" (sau, eventual, o floare stelară, astrală etc.). Pe de altă parte, denumirea italiană, margheritona, poate fi evaluată din perspectiva apartenenței la familia de cuvinte care cuprinde pe margherita "margaretă", "perlă", "mărgea de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
exagerare de sens contrar prin considerarea limbii ca un fenomen numai subiectiv și prin negarea oricărei obiectivități a limbii ca sistem dat pentru vorbitor. Potrivit concepției lui Croce, omul poate obține în pro-cesul cunoașterii pe de o parte o cunoștință intuitivă și, pe de altă parte, o cunoștință logică. Cunoștința logică este rezultatul activității rațiunii care produce concepte, în vreme ce cunoștința intuitivă provine din activitatea fanteziei care produce imagini. Aceste imagini reprezintă însă o cunoștință a individualului sub forma unor impresii care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sistem dat pentru vorbitor. Potrivit concepției lui Croce, omul poate obține în pro-cesul cunoașterii pe de o parte o cunoștință intuitivă și, pe de altă parte, o cunoștință logică. Cunoștința logică este rezultatul activității rațiunii care produce concepte, în vreme ce cunoștința intuitivă provine din activitatea fanteziei care produce imagini. Aceste imagini reprezintă însă o cunoștință a individualului sub forma unor impresii care pentru a se determina se reflectă în expresie și se clarifică în intuiție. Ca atare, în intuiții, impresiile se obiectivează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]