1,407 matches
-
cîntecul, era acum însuși Eminescu, care, deși trecuse cu puțin peste 20 de ani, se considera în ultimul ceas al vieții. Perpessicius vedea în Cîntecul lăutarului "un fior cald, pornind din inima și mai de demult, din vremea "iubitei de la Ipotești"145. Deși pentru Perpessicius, acea iubită încă nu era identificată, totuși legătura cu ea o bănuise. În schimb, L. Galdi 146 credea că în titlul Cîntecul Casandrei, schimbat apoi în Cîntecul unei Cassandre Eminescu face aluzie la numele antic al
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o dureroasă singu rătate 147. Galdi nu vedea vreo legătură biografică între Casandra, acest lăutar și Eminescu, tocmai cînd Casandra este iubita lui Eminescu, iar "lăutarul", însuși Eminescu. Între Casandra din antichitate, fiica lui Priam, bazileul Troiei și Casandra de la Ipotești nu poate fi decît o potrivire de nume, mai ales că mitricile Ipoteștiului din vremea aceea arată multe Casandre, de diferite vîrste. Galdi era foarte aproape de adevăr cînd făcea legătura între Cîntecul lăutarului și altă poezie a lui Eminescu, Din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
profundă criză sentimentală" (pag. 51). Văzînd apoi că și aici e vorba de o cruce pe-un mormînt, Galdi continua: "Poate nu ne înșelăm presupunînd că cuvîntul cruce evocă, simbolic, tot ce mai leagă pe poet de atmosfera fericită din Ipotești și "de fata morarului, cîntată cu extaz atît de adînc și în Mortua est!" (pag. 54). Iată că și Galdi a implicat-o aici pe fata morarului, pe care o știm născocită la Cucorăni, așa că și dînsul s-a înșelat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
54). Iată că și Galdi a implicat-o aici pe fata morarului, pe care o știm născocită la Cucorăni, așa că și dînsul s-a înșelat. Nici dacă ar fi adus vorba de cealaltă presupusă iubită, Ileana, soția pădurarului Lăzăreanu din Ipotești, nici cu ea nu s-ar fi putut admite vreo legătură, pentru că la moartea Casandrei această Ileană de la Ipotești de-abia era copilă, de numai unsprezece ani și jumătate! Există în Cîntecul Cassandrei următoarea strofă "misterioasă și tulburătoare"148, a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
așa că și dînsul s-a înșelat. Nici dacă ar fi adus vorba de cealaltă presupusă iubită, Ileana, soția pădurarului Lăzăreanu din Ipotești, nici cu ea nu s-ar fi putut admite vreo legătură, pentru că la moartea Casandrei această Ileană de la Ipotești de-abia era copilă, de numai unsprezece ani și jumătate! Există în Cîntecul Cassandrei următoarea strofă "misterioasă și tulburătoare"148, a cărei analiză, după Șerban Cioculescu e "parcă mai dificilă" decît a întregii poeme: "Și din chinul ce mă-neacă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Aici ia chip de înger, cu părul blond, de aur, cu ochii mari, albaștri, cu haina argintie și cu flori albastre prin păr. În frunte, are o stea de foc. De observat marea asemănare a acestui înger cu Casandra de la Ipotești. Cîntecul arpei dezmiardă simțirea îngerului. Cînd luna asfințește după codri, îngerul iese pe fereastră și se suie la cer, pe-o rază. Călugărul o crede făptură aievea, cu gînd din gîndul său și cu suflet din sufletul său. "O, zice
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
al fericirii ideale, creat de romantica germană. Numai G. Bogdan-Duică a fost hotărît contra acestei interpretări. Numai el, acum mai bine de patru decenii, a văzut în această poezie un document biografic. Floare-albastră este numele dat de poet iubitei de la Ipotești. Așadar, "Floare este floare lirică fără nici un Novalis"157. Am arătat deja că încă din primele versuri închinate acestei iubite, ea avea părul blond, ochii mari, albaștri și rochie albastră, iar cînd amîndoi se plimbau pe cîmp, poetul îi punea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poeziile Înger și demon și Floare albastră. Întrucît el se afla pentru prima dată printre junimiști, prezența sa a stîrnit entuziasm. După ce a fost sfătuit să urmeze studiile la Berlin, unde le urmase și Maiorescu, poetul a revenit bucuros la Ipotești, mai ales că la ședința din 22 septembrie, cînd el era plecat din Iași Junimea a hotărît să-i acorde și un stipendiu de 10 galbeni pe lună, pentru urmarea cursurilor. Nu cu același entuziasm l-au întîmpinat ai săi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ales că la ședința din 22 septembrie, cînd el era plecat din Iași Junimea a hotărît să-i acorde și un stipendiu de 10 galbeni pe lună, pentru urmarea cursurilor. Nu cu același entuziasm l-au întîmpinat ai săi de la Ipotești. Șerban era tot acasă și tot fără rost, Iorgu, ofițerul, încă de pe la 15 sept. venise acasă, grav bolnav de tuberculoză, pentru a fi îngrijit de familie, cu medici din Botoșani, iar pentru Matei, înscris în clasa a V-a, la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
banii de drum și foarte puțini bani de cheltuială. Nu este de mirare că după o lună și jumătate de ședere în Berlin, el încă nu era înscris la Universitate; n-avea bani pentru taxa de înscriere. Șerban, rămas la Ipotești, îl anunța, la 30 noiembrie 1872: "Tata mîne trebuie să fie la Botoșani, unde aproape de 6 săptămîni mă aflu împreună cu Iorgu, care a fost foarte bolnav și încă este... Trebue să-ți observ cum că tata, după cum s-a exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de gînd să facă. Ceea ce știți Dvs. despre el, știu și eu... și nici cred că să-i fi descoperit el vreunui om din lume, tot ce gîndește"167. În același timp, poetul își arăta îngrijorarea că Iorgu, aflat la Ipotești, nu-i răspundea la scrisori. El singur se simțea obosit și aștepta cu nerăbdare zilele de repaos, pe care voia să și le petreacă la Ipotești. "Pe la finea lui august sau începutul lui septem brie, gîndesc că mi-oi isprăvi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ce gîndește"167. În același timp, poetul își arăta îngrijorarea că Iorgu, aflat la Ipotești, nu-i răspundea la scrisori. El singur se simțea obosit și aștepta cu nerăbdare zilele de repaos, pe care voia să și le petreacă la Ipotești. "Pe la finea lui august sau începutul lui septem brie, gîndesc că mi-oi isprăvi examenele și m-oi întoarce în țară." Pentru aceasta el cerea bani, pe lunile iulie și august. Bătrînul Eminovici, cu totul neîncrezător, i-a răspuns că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
era agent diplomatic, i-a mărit salarul la 16 napoleoni pe lună și cu aceasta l-a reținut în serviciu. Bătrînul Eminovici s-a supărat pe fiul său, zicîndu-i că "umblă cu minciuni"169. Poetul n-a putut veni la Ipotești în acea vară și nici toamna, așa că el n-a putut asista la tragicul sfîrșit al lui Iorgu, care la 21 septembrie 1873 a murit, în vîrstă de 29 ani. Cum a murit încă rămîne sub semnul de întrebare. Matei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
noiembrie bătrînul s-a dus la primăria comunei, ca să declare această moarte. Din complezență, notarul a scris un act, cum că moartea lui Iorgu s-ar fi întîmplat "alaltăieri la ora două din noapte, în casa părinților săi, din cotuna Ipotești", dar primarul a scris marginal în nota bene: "Defunctul au încetatu din vieață la douăzeci și una septembrie anul corent și s-a îmormîntatu de preotu fără autorisațiunea Primăriei ear declararea s-a făcut astăzi, de cătră părintele defunctului, ear pe Preotu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
un răspuns precis, pretextînd mai întîi lipsa de bani. "De acasă am puțin de așteptat, atît ca și nimic și D-vs. știți: primum vivere, deinde philosofari"172 apoi lipsa unei pregătiri temeinice și, în fine, serviciul de la Agenție. Nașterea, la Ipotești (15 aprilie 1874), a unui nepot, Gheorghe, fiul Aglaiei și al lui Drogli, a trecut fără importanță, pentru poet173. La 17 aprilie, Maiorescu i-a cerut un răspuns nu "ticăit", ci clar și precis: unde își dă doctoratul? Cît timp
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de secretarul Agenției: "Boala lui Șerban înrăutățită, complicată cu nebunie, silit internat spital, de urgență luați măsuri bănești. Samurcaș"177. În acel moment, Eminescu era membru într-o comisie de examen și nu putea pleca nicăieri. Deocamdată, a scris la Ipotești; a tele grafiat și la Berlin, secretarului Ion Samurcaș (13 oct.): "Faceți vă rog cheltuielile necesare. Cu proxima trimitem bani. Eminescu"178. De la Ipotești nici un răspuns. Îngrijorat, după examen a obținut un concediu de 5 zile și a venit la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
era membru într-o comisie de examen și nu putea pleca nicăieri. Deocamdată, a scris la Ipotești; a tele grafiat și la Berlin, secretarului Ion Samurcaș (13 oct.): "Faceți vă rog cheltuielile necesare. Cu proxima trimitem bani. Eminescu"178. De la Ipotești nici un răspuns. Îngrijorat, după examen a obținut un concediu de 5 zile și a venit la Ipotești. Despre dezordinea pe care a găsit-o acasă, aflăm din scrisoarea trimisă, mai tîrziu, lui Samurcaș: "Mergînd la țară, nu l-am găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a tele grafiat și la Berlin, secretarului Ion Samurcaș (13 oct.): "Faceți vă rog cheltuielile necesare. Cu proxima trimitem bani. Eminescu"178. De la Ipotești nici un răspuns. Îngrijorat, după examen a obținut un concediu de 5 zile și a venit la Ipotești. Despre dezordinea pe care a găsit-o acasă, aflăm din scrisoarea trimisă, mai tîrziu, lui Samurcaș: "Mergînd la țară, nu l-am găsit pe tată-meu acasă. El plecase la Praga, unde două surori ale mele, venind de la Teplitz se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
început peregrinările pe la cele 152 de școli din circumscripția sa, apoi întocmirea rapoartelor de activitate, apoi în lunile de vară ținerea conferințelor cu învățătorii rurali și iată că, toate împreună, i-au tăiat posibilitatea de a mai trece și pe la Ipotești, unde bătrînii săi părinți se credeau și mai bătrîni decît erau. Un moment de oarecare bucurie l-au avut bătrînii, la 21 noiembrie, 1875, "marți, la 7 oare sara" cînd s-a născut, Ia Ipotești, al doilea fiu al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a mai trece și pe la Ipotești, unde bătrînii săi părinți se credeau și mai bătrîni decît erau. Un moment de oarecare bucurie l-au avut bătrînii, la 21 noiembrie, 1875, "marți, la 7 oare sara" cînd s-a născut, Ia Ipotești, al doilea fiu al lui Ion Drogli și al Aglaiei 182. Nașul noului născut, cu numele Ioan, a fost bătrînul Eminovici, iar botezător a fost preotul Iliutz (= Iliescu) din satul Stîncești 183. Totuși, în cazuri alarmante, venea și poetul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
viața mea"186. La 10 martie 1876, tot el i-a donat Veroaicăi Micle poezia Dorința..., scrisă îngrijit, pe hîrtie de epistolă 187. Donația prezintă un caz curios, pentru că poezia nu fusese inspirată de Veronica Micle, ci de Casandra, la Ipotești, cu 13 ani înainte de această donație. Era dorința poetului de a se întîlni cu iubita, la izvorul din codrul Ipoteștiului, unde cunoscutul tei bătrîn, cu ramurile aplecate, acoperea izvorul și prispa de brazde, de alături. Acolo dorea el să stea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
volume, precum și o parte din mobilier, pe care Eminescu l-ar fi folosit în "apartamentul d-sale personal". Va să zică, după ce-l loviseră în situația materială, au vrut să-i răpească și onoarea! La 15 august 1876, poetul a fost la Ipotești, ca să asiste la înmormîntarea mamei sale. În acea zi, sufletul său a fost învolburat de o mulțime de sentimente puternice. Urmînd sicriul mamei, el și-a reamintit de toate cîte dulcea lui mama le făcuse pentru el: "...Cînd pe dînsa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ta-n mormînt! Dar azi, cînd se părea Că-n veci eu te-am uitat, Tu iar te-ai arătat, Ca-n tinerețea mea; Suflarea ta ușor Zburat-au răcorind. Și reîntinerind Întăiul meu amor..." Astfel, toate amintirele legate de Ipotești i-au revenit cu o intensitate uimitoare, ca la moartea Casandrei. Din năvala de versuri care atunci și în zilele următoare l-au dominat, reținem două strofe, din Eu te-am ținut la pieptu-mi... "O, tu! a tinereții icoană fericită
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
deșarte vorbe! Floarea cade, rece-i cîntu-i Și eu știu numaî atîta C-aș dori odat' să mîntui!"192 Tot atunci i s-a ivit intenția de a-și aduna, într-un volum, toate poeziile inspirate de Casandra și de Ipotești, sub titlul de copertă Lumină de lună. Este destul de clar că pentru acest grupaj de versuri poetul a fost inspirat de Casandra, prima lui iubita, de la a cărei moarte trecuseră peste doisprezece ani și pe care o jelea, din toată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lună. Este destul de clar că pentru acest grupaj de versuri poetul a fost inspirat de Casandra, prima lui iubita, de la a cărei moarte trecuseră peste doisprezece ani și pe care o jelea, din toată inima, de cîte ori venea la Ipotești. Înmormîntarea mamei, la care s-a adăogat, ca de obicei, și jelirea iubitei moarte, de data aceasta i-a umplut "cu vîrf" paharul durerilor, încît în sufletul său n-a mai rămas loc și pentru alt fel de inspirații. În
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]