29,866 matches
-
m − + (5) pentru f (număr de cazuri)=n1+n2-2, unde: 1X = media aritmetică a grupei de experiment; 2X = media aritmetica a grupei martor; 2 1m = amplitudinea valorii medii a grupei de experiment; 2 2m = amplitudinea valorii medii a grupei martor. Ipoteza se acceptă și diferențele se consideră nesemnificative dacă crtt ≥ ,(nivel de semnificație 5%). Testul “Student” urmărește argumentarea diferenței semnificative dintre media eșantionului de experiment și media eșantionului martor. Parametrul t este cu atât mai mare cu cât diferența dintre medii
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
DEVCOM 153 Ideologii sistematice 154 Succesiuni istorice 154 Nuclee ideologice 156 Ideologii sociale 159 Democrați, comunitariști, autoritariști și rebeli în România socială 159 Întrebări și scop 159 Dezbaterea privind inconsistența de status 161 Contexte ale frustrării sociale și mobilizării 163 Ipoteze 164 Date și metodă 168 Rezultate 172 Profilul grupurilor AAP 173 Inconsistența la nivel de gospodărie: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune 177 IS ca variabilă dependentă 179 Concluzii 180 Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 187 Naționalismul între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
volum - se va vedea cu ușurință din cuprins, din exemple și date. Ceea ce este însă mai puțin vizibil, dar foarte important voi încerca să fac explicit încă dintru început. Este vorba despre orientările valorice care îmi subsumează demersul și despre ipotezele pe care le susțin în înțelegerea dinamicii de dezvoltare a comunităților locale din România anilor 2000. Întrebări fundamentaletc "Întrebări fundamentale" Primăria sau ONG-ul?1tc "Primăria sau ONG‑ul?1" În prezent, primăriile și, în genere, administrațiile locale sunt principalul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
-urile nu au competență, folosesc banii din proiecte pentru îmbogățirea celor care le coordonează și - nu pentru binele public - sunt supradeterminate de către donatori externi sau elite locale, și nu de interesul grupurilor marginale pe care ar trebui să le servească. Ipoteza de acțiune pe care o susțin este cea a interacțiunii celor două categorii de actori în activitățile DEVCOM. Pot interacționa la modul cooperării sau competiției sau controlului reciproc. Astfel, își pot spori șansele de reușită în condițiile unor resurse limitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
oamenii locului despre problemele pe care le au și despre posibilele soluții) și informația asupra Oportunităților - ANDEO. Antreprenoriatul social este înțeles ca antreprenoriat în care misiunea socială este mai importantă decât profitul. Modelul ANDEO pe care îl propun este o ipoteză de lucru în domeniu, în sfera DEVCOM din România, bazată pe sinteza documentară și de experiență locală. 5. Pentru situații sociale diferite vor trebui elaborate coduri specifice de acțiune eficientă care să mențină câteva reguli generale, dar să lucreze, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
există opoziția firească între interesele primare ale agenților și interesele primare ale clienților; în al doilea rând, specificul relației client-agent constă în opoziția dintre interesele primare ale clienților și interesele secundare ale agenților. Prima opoziție este scoasă în evidență de ipoteza homo economicus. Resursele aflate la dispoziția intervenției sunt limitate, iar agenții se află în competiție cu potențialii beneficiari pentru împărțirea acestora. Pe scurt, remunerația agenților și beneficiile sociale ale intervenției provin, în cele din urmă, din același buget. Acest conflict
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Rata de succes în elaborarea și câștigarea unor proiecte de dezvoltare ar putea fi mai mare în comunele mai dezvoltate. O examinare simplă a profilului comunelor din județul Timiș în funcție de stadiul în care se află cu adoptarea inovației PL confirmă ipotezele formulate anterior, după cum se poate constata ușor din tabelul 3: - comunele cu PL și proiecte de dezvoltare câștigate în diferite competiții sunt cele mai dezvoltate din județ; au o rată mare de ocupare a forței de muncă, sunt mai apropiate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului localtc "Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local" * Valori medii la nivel de comună. Calculele ne aparțin. Desigur, ar putea fi formulată și ipoteza unei cauzalități între prezența PL în localitate și nivelul de dezvoltare al comunei. Durata de timp relativ redusă de la începerea funcționării noii instituții nu a permis însă o structurare consistentă a efectului respectiv. Indicele dezvoltării satelor la nivelul anului 1998
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
relație statistică pentru că altfel sunt cazuri în care acțiunile primăriei au efecte benefice atât pentru satele centrale, cât și pentru cele periferice. Tendința semnalată este înregistrată la nivelul celor 14 sate incluse în cele două sondaje ale Băncii Mondiale. Ca ipoteză putem presupune însă că relația menționată - participare comunitară redusă la acțiunile primăriei în satele periferice - este una manifestă și la nivelul întregului mediu rural. Participarea la activitățile organizate de primărie este determinată de mult mai mulți factori decât încrederea în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
afacerii proprii poate fi pus, în anumite împrejurări, întemeiat sau nu, și pe seama modului în care funcționează primăria. Aceasta ar putea fi una dintre explicațiile participării comunitare reduse pentru gospodăriile în care s-au înregistrat eșecuri ale afacerilor. O altă ipoteză inițială a cercetării referitoare le conexiunea dintre participarea comunitară și rețelele de interese este susținută de faptul că există o relație pozitivă și semnificativă între participarea comunitară instituționalizată șiexistența unui membru al familiei care înainte de 1989 a avut o funcție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
informații este cea care provoacă reacții de tip participativ. În această dezbatere asupra rolului pe care îl are modul de distribuire a informației despre sursele de finanțare a unor proiecte, spre exemplu, cred că este util să fie menționate câteva ipoteze. Probabil că inegalitatea informării este stimulativă în special în fazele inițiale ale procesului, pentru captarea inovatorilor. Pe măsură ce informația ajunge să fie tot mai egal distribuită, tot mai neselectivă, importanța ei se reduce în declanșarea procesului. La egalitate de informare, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
condiții instituționale și culturale pentru o competiție deschisă, reglementată; - au fost depășite fazele inițiale de formare a grupului de participare și de acomodare reciprocă a membrilor săi. Analogia biologică de la care pornește Randell poate fi utilă pentru a sugera câteva ipoteze în vederea abordării participării comunitare în contextul rural al României anilor 2000: - satele mici, tradiționale, de mare omogenitate socioculturală și cu un nivel ridicat al capitalului social intracomunitar (bonding social capital 1) pot manifesta o rată mai redusă de adoptare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și ele importante în cristalizarea mișcării sociale. Diferitele forme de capital - social, material, relațional sau simbolic -, precum și caracteristicile comunității - diversitate, modele de interacțiune socială, funcționalitatea instituțiilor publice - influențează participarea comunitară prin intermediul celor trei variabile intermediare menționate. Modelul, în ansamblu, susține ipoteza că nu există o formă de capital dominantă în determinarea participării. Probabil că, în funcție de situația socială, una sau alta dintre formele de capital influențează variabilele intermediare și, implicit, propensiunea de participare. Centrarea excesivă pe capitalul social ca determinant al participării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
intermediare și, implicit, propensiunea de participare. Centrarea excesivă pe capitalul social ca determinant al participării comunitare intră în contradicție cu modelul ANDEO. Desigur, modelul prezentat are caracter ipotetic, de sinteză care se cere a fi testat. Deocamdată, el clarifică unele ipoteze care pot servi ca element de ordonare a informațiilor empirice rezultate în special din studii de caz asupra diferitelor manifestări ale DEVCOM sau din evaluări ale acestora. Pentru a opera mai ușor în acest sens, reiau sau explicitez principalele ipoteze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ipoteze care pot servi ca element de ordonare a informațiilor empirice rezultate în special din studii de caz asupra diferitelor manifestări ale DEVCOM sau din evaluări ale acestora. Pentru a opera mai ușor în acest sens, reiau sau explicitez principalele ipoteze ale modelului ANDEO: a) participarea comunitară, fie la proiecte de dezvoltare, fie la mișcări contestatare, se manifestă prin implicarea în inițiere, în luarea deciziei (de inițiere, planificare, execuție, evaluare), în realizarea și în evaluarea proiectului/acțiunii contestatare. b) diferitele forme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
operează cu sugestii, și nu cu formulări imperative. În funcție de fiecare situație în parte pot fi adoptate adecvări, ajustări. În continuare voi prezenta câteva dintre implicațiile pe care cred că le are ANDEO pentru practica DEVCOM. Fără îndoială, tot setul de ipoteze și inferențe asociate cu modelul în discuție sunt supuse verificărilor practice și de cunoaștere, demersurilor de îmbunătățire. Un punct de pornire constă într-o sinteză parțială a ceea ce spun literatura de specialitate și practica emergentă din România. Figura 5. Modelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
spun literatura de specialitate și practica emergentă din România. Figura 5. Modelul comprehensiv al participării comunitare ANDEOtc "Figura 5. Modelul comprehensiv al participării comunitare ANDEO" În măsura în care ANDEO este valid din punct de vedere științific, atunci ar putea fi formulate următoarele ipoteze de acțiune în domeniul DEVCOM: 1. Procesele de facilitare comunitară trebuie orientate în primul rând către factorii cu influență directă asupra participării comunitare - leadership-ul, conștiința comunitară a problemelor sociale și a posibilului acțional și informațiile despre oportunități. Seria de întrebări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ș...ț Parteneriatul bazat pe transparență, încredere mutuală și consultare poate îmbunătăți coordonarea ajutorului și poate reduce manifestările de ineficiență, afirmarea unor relații de putere asimetrice și tensiunile asociate cu inițiativele coordonate de către donatori.” Toate cele de mai sus sunt „ipoteze de lucru” care se cer a fi testate, verificate prin aplicare, evaluare, dezbatere. Oricum, ele fac referire la aspecte importante ale DEVCOM. Tranșarea lor numai în sfera relațiilor de putere sau a ideologiilor nu este cel mai bun lucru. Desigur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și habitusuri dobândite de om în calitatea lui de membru al societății”, ca set decunoștințe, credințe, valori și obiceiuri transmise prin socializare (Bonte, Izard, 1999, p. 682). Constatările evidențiate cu ocazia analizei comportamentelor de migrație temporară în străinătate trimit la ipoteza condiționării alegerilor sociale în funcție de valorile conjugate ale capitalului uman, simbolic și relațional existent la nivel comunitar. Informația de care dispun oamenii, valorile pe care le susțin și relațiile pe care le au determină, probabil, comportamentele sociale de alegere ale populației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nivel ridicat de stoc educațional sunt mai bogate nu numai în capital uman, ci și în capital relațional și în orientări valorice de tip modern, cu accent pe raționalitate și deschidere la schimbare. Pornind de la aceste criterii se poate avansa ipoteza metodologică a unortipuri culturale de sate pentru România anilor 1990-2000 structurate în funcțiede: - diversitatea etnico-religioasă; - stocul de educație sau de capital uman; - gradul de izolare a comunității; - experiența de migrație internă. Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelortc "Tabelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
uman; - gradul de izolare a comunității; - experiența de migrație internă. Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelortc "Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor" + = relație de semnificare de directă proporționalitate; - = relație negativă de semnificare de inversă proporționalitate. În funcție de ipoteza anterior formulată și cu ajutorul unei analize cluster a rezultat o tipologie culturală a satelor României (tabelul 10). În funcție de caracteristica definitorie, acestea pot fi tradiționale, moderne, cu pondere mare de minorități religioase, cu pondere mare de minorități etnice, cu pondere mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
profilul specific alsatelor cu o pondere ridicată de minorități religioase. Este vorba despre implicații ale diversității religioase sau ale altor factori încă neidentificați, asociați însă cu diversitatea religioasă? Ridic această întrebare ca eventual temei pentru cercetări viitoare. Datele disponibile sugerează ipoteza unui profil specific asociat cu diversități sociale cumulative, de tip religios, educațional și de experiență de migrație. Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
p. 139. Scorul factorial a fost înmulțit cu 10. Calculele ne aparțin. Specificitatea culturală a celor șase tipuri de sate este pe deplin argumentată și cu ajutorul datelor de sondaj; la acest nivel de analiză rezultă cu claritate o susținere a ipotezei inițiale de clasificare a satelor în funcție de configurația formelor de capital (tabelul 12). Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
localități ale țării); comunitățile în faza incipientă a procesului de migrație circulatorie externă sunt prezente în special în satele moderne, cu stoc mare de educație. Deși datele disponibile sunt de tip sincronic, măsurate la un moment dat, ele sugerează o ipoteză interpretativă asupra valurilor de emigrare temporară din mediul rural în străinătate. Primul val, la începutul anilor ’90, pare să fi fost cel al emigranților din satele cu o pondere mare de minorități etnice. A urmat valul din satele în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu este definit nici prin prezența, nici prin absența străinului, ci prin potențialul ridicat de comunicare cu lumi diferite, potențial dat în esență de educație. • Deși datele disponibile sunt de tip sincronic, măsurate la un moment dat, ele sugerează o ipoteză interpretativă asupra valurilor de emigrare temporară din mediul rural în străinătate. Primul val, la începutul anilor ’90, pare să fi fost cel al emigranților din satele cu o pondere mare de minorități etnice. A urmat valul din satele în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]