2,638 matches
-
produs o întreagă mitologie în legătură cu raționalitatea diafană a științelor. El susține că diversele mutații epistemice înregistrate în istoria modernă a științelor nu au avut criterii obiective de justificare. Adesea, paradigme științifice cu totul revoluționare s-au născut în niște împrejurări iraționale, fiind atașate unor decizii perfect arbitrare. Nu este greu de sesizat elementul comun al tuturor acestor autori, precum și înrudirea lor cu poziția hermeneuticii fenomenologice. Ambele curente de gândire „relativistă” pun accentul pe istoricitatea actului de cunoaștere, îndatorată aportului personal al
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de această forță, pentru că, în absența legilor cauzale, comportamentul are, de cele mai multe ori, ceva arbitrar. Când nu se face distincție între gândire și realitate, o explicație este la fel de convingătoare, indiferent dacă se bazează pe o observație sau pe o credință irațională. Spiritul unui copac este la fel de real ca trunchiul dacă noi credem în el. Nici nu avem motive să ne îndoim de acest lucru, atât timp cât și strămoșii noștri au crezut în el. Astfel, modul de gândire tradițional, cu epistemologia lui simplă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
situație anormală (paradoxală, chiar) o întâlnim în administrația publică din România: alocația de hrană care revine unui deținut este un multiplu al alocației pentru un internat în spital, cămine pentru copii și asistat social. Se poate reține și o organizare irațională a regimului detenției, cei pedepsiți cu închisoarea pentru fapte din afara legii nu sunt obligați să presteze o muncă în timpul detenției care să acopere cheltuielile făcute de societate cu detenția lor, parazitând efectiv bunul public; - preluarea selectivă a unor modele de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Efectul combinat al acestor evenimente precum dezvoltarea tehnologiei internet, crearea și adoptarea cu entuziasm a instrumentelor financiare pentru a fi tranzacționate, creșterea demografică semnificativă, apropierea În planul serviciilor prestate Între auditori și firmele-client a condus la o creștere exuberantă și irațională a piețelor financiare, predispuse totodată fraudelor financiare (Jickling, 2009, p. 1ă. Pe baza acestor teorii se pot găsi explicații și identifica factorii determinanți care au stat În spatele producerii fraudelor financiare. Astfel, În sfera serviciilor de asigurare, analiza și evaluarea riscului
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
cu sinele povestitorului, au încărcătură emoțională și sunt favorizate, de regulă, de comunicarea interpersonală. Abilitățile cognitive: cadru teoretic Frankenstein (1981) a specificat patru tipuri de gândire eronată caracteristice retardului secundar (1970b, 1972, 1981), care se opun „gândirii eficiente”: 1. gândirea irațională este reflectată prin: a) modele de gândire caracterizate prin asociații și emoții necontrolate; b) preferința pentru concretizări în detrimentul abstractizărilor (exemple mai degrabă decât reguli și generalități, concepte specifice mai degrabă decât generale, identificarea valorilor cu manifestarea lor concretă și a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
pe ambele, amintește de procesul elaborării teoriei cercetării întemeiate (Glaser și Strauss, 1967). Evaluarea gândirii raționale După Frankenstein (1970b, 1972), gândirea rațională reflectă capacitatea conceptualizării abstracte și/sau simbolice care nu este influențată de asocierile necontrolabile și spontane, în vreme ce gândirea irațională se manifestă prin preferința pentru exemple concrete și particulare. Am ales să evaluez gândirea rațională căutând în special elemente ale gândirii abstracte prin opoziție cu cele ale gândirii concrete. Am descoperit că, dacă o afirmațieanume solicită întrebarea „Poți să îmi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
relația stabilită între subiect și un anumit fenomen este un raport axiologic, subiectul respectiv intrând în relație cu valoarea fenomenului: - etică: bun/rău; - estetică: frumos/urât; - existența sau nonexistența. • Obiectivă: în urma studiilor efectuate pe comunitățile primitive, Levy-Bruhl, pe baza elementelor iraționale detectate la nivelul gândirii acestor subiecți, extrapolează și asupra credințelor (sociale) caracterul ilogic, irațional. Dar nici chiar matematica nu a fost acuzată de ilogicitate pe motiv că vehiculează un construct irațional „i”. Pe de altă parte, nici o idee cu un
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
studiilor efectuate pe comunitățile primitive, Levy-Bruhl, pe baza elementelor iraționale detectate la nivelul gândirii acestor subiecți, extrapolează și asupra credințelor (sociale) caracterul ilogic, irațional. Dar nici chiar matematica nu a fost acuzată de ilogicitate pe motiv că vehiculează un construct irațional „i”. Pe de altă parte, nici o idee cu un conținut ilogic nu este de la sine irațională sau neobiectivă. Credința poate fi impregnată cu iraționalitate, dar în globalitatea sa rămâne obiectivă. • Psihologică: acestea (credințele) angajează în totalitatea lor sistemul psihic uman
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
extrapolează și asupra credințelor (sociale) caracterul ilogic, irațional. Dar nici chiar matematica nu a fost acuzată de ilogicitate pe motiv că vehiculează un construct irațional „i”. Pe de altă parte, nici o idee cu un conținut ilogic nu este de la sine irațională sau neobiectivă. Credința poate fi impregnată cu iraționalitate, dar în globalitatea sa rămâne obiectivă. • Psihologică: acestea (credințele) angajează în totalitatea lor sistemul psihic uman. Din punct de vedere psihologic, elementul lor definitoriu este convingerea ca idee, adânc implantată în structura
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în Europa (în îngeri, 78% în Statele Unite, față de 26% în Marea Britanie). De asemenea, spiritismul este mai mult „nord-american”, la fel ca și credința în OZN-uri de origine extraterestră. Pe scurt, francezii nu sunt nici pe departe oamenii cei mai iraționali. Tabel comparativ al credințelor în câteva țări occidentale (în procente) Media a 59 de sondaje din anii 2000 (adaptare după Jean Quellette, Le palmarès des crojances, site-ul Libre pensée1) Statele Unite Canada Marea Britanie Franța Dumnezeu 86 81 56 56 Vrăjitori
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
și de specialiștii cu doctorate; doar subiecții experți în matematică sau în științe tehnice ating un nivel de 50%, care nu este nici el prea ridicat. Concluzie Așadar, omul nu este, prin natura sa, logic, fapt ce explică existența credințelor iraționale. Cortexul, centru al învățării, este constituit din neuroni care se interconectează la comandă; aceștia își pot însuși Mozart sau rap, o credință sau alta etc. Vom redescoperi iraționalitatea în jocurile de noroc (loto etc.), dar și în credințele în grafologie
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
stabile și puncte de plecare ale construcției teoretice. Această Întreprindere epistemică echivalează, dacă este să folosim concepția lui M. Douglas, cu producerea unui sistem taxonomic ce naturalizează În științele sociale o analogie a clasificărilor de tipul: natură - cultură pasiuni - interese irațional - rațional artă - știință femeie - bărbat. Firește, elementele de pe aceeași latură a sistemului ajung să fie clasificate Împreună. O astfel de analogie Însă nu se ridică mai presus de contingențele sociale și istorice ale timpului În care se impune În discursul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și dezirabilă. Cei ce nu sunt considerați a aparține lui y sunt tratați mai degrabă ca obiect al politicii și ca resurse. Așa cum naturaxe "„natură" este o simplă resursă (modelul ecofob al speciismuluixe "„speciism") și cei care sunt socotiți mai iraționali sunt resurse pentru ceilalți. În cazul femeilor, ele sunt resurse de nașteri, de îngrijire, de păstrare a legăturii bărbatului cu naturaxe "„natură". Dacă avem de a face cu un patriarhatxe "„patriarhat" de statxe "„patriarhatdestat", femeile devin resurse și pentru statulxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mai multe experiențe naturale decât bărbații: sarcina, nașterea, alăptarea. Toate aceste experiențe, într-o perspectivă misogină, sunt văzute ca dezavantaje pentru femei, ca o piedică în calea umanității lor depline. Dacă sunt mai aproape de naturăxe "„natură", atunci ele sunt mai „iraționale”, susțin sexyștii. Experiențele naturale diferite ale femeilor au fost invocate ca argumente pentru ținerea lor departe de accesul la putereaxe "„putere" de a face norme și legi, de cea de a teoretiza și crea discursul publicxe "„public". „Aceste experiențe sunt
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pentru a avea vreun impact”. Aceeași observație i se poate aplica și lui Cusanus. În ceea ce îi privește pe ceilalți, motivul probabil este cel pentru care Condorcet nu a avut succes în vremea sa. Spre exemplu, De Boland descria „credința irațională în raționalitate” a lui Condorcet ca „o viziune apocaliptică și misterioasă într-un viitor matematic” [Boland în Rothschild, 2005, p. 293]. În aceeași linie, Monjardet (2005) consemna alți doi autori care au respins metoda și rezultatele lui Condorcet: Joseph Bertrand
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
propus de Sen în cele două lucrări deja amintite), teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian și sub acela de paradox libertarian. Potrivit acestui rezultat, dacă agregăm preferințele minimal raționale ale cel puțin doi indivizi, preferința socială rezultată va fi irațională (ciclică) dacă folosim domeniul universal, condiția Pareto slabă și o condiție libertariană atunci când numărul alternativelor este egal cel puțin cu trei<footnote Voi descrie, pe larg, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian și teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este aceea de a arăta că, folosind anumite proceduri de agregare a preferințelor, deși indivizii sunt raționali într-un sens minim, societatea poate să nu fie rațională în același sens. Altfel spus, agregând preferințe individuale raționale, obținem o preferință socială irațională. În afara dimensiunii sale tehnice, domeniul nerestricționat surprinde câteva valori pe care le putem cu greu elimina din teoria democratică. În primul rând, este vorba despre o condiție ce aproximează<footnote Diferența constă în faptul că liberalismul nu are un cadru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
apar raționale („raționalitate subiectivă”). Dar chiar rămânând pe poziția observatorului exterior, dacă introducem factorul „capital informațional”, în care ar intra și informații privind mediul juridic, politic, social propriu-zis, atunci poate că actele lor de conduită nu ar apărea atât de iraționale. Intenționat nu am menționat factori ce țin de cultură - tradiții, inerții sociale, prejudecăți - pe care susținătorii teoriei expuse îi consideră total inoperanți, chestiune asupra căreia atitudinea nostră e mai puțin tranșantă.) În tot cazul, experiența istorică și cea de zi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
tot universul vizat. Și nu e vorba numai de o imposibilitate fizică - în sensul că gospodina noastră n-ar fi capabilă să înghită toată oala cu supă -, ci și de una, să-i zicem, practic-rațională, derivată din aceea că este irațional și lipsit de eficiență practică (ba chiar dăunător) să se procedeze astfel: gospodina n-ar mai avea ce pune pe masă copiilor și soțului dacă ar mânca toată supa, iar pacientul ar muri dacă i s-ar scoate tot sângele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
spus, structurile cognitive asociate cu deprimarea sunt un mecanism adaptativ pentru acceptarea subordonării sociale fără a amenința indivizii cu rang social ridicat și fără a cheltui energie în competiții pe care nu le putem câștiga. 3.3. Cognițiile raționale și iraționale 3.3.1. Aspecte generale Cognițiile evaluative sunt structuri cognitive relaționate cu descrierile și inferențele, ele putând fi raționale sau iraționale; în literatura de specialitate se mai numesc și „cogniții calde” (hot cognitions), condiționând apariția reacțiilor afective. În acest context
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ridicat și fără a cheltui energie în competiții pe care nu le putem câștiga. 3.3. Cognițiile raționale și iraționale 3.3.1. Aspecte generale Cognițiile evaluative sunt structuri cognitive relaționate cu descrierile și inferențele, ele putând fi raționale sau iraționale; în literatura de specialitate se mai numesc și „cogniții calde” (hot cognitions), condiționând apariția reacțiilor afective. În acest context, termenul „rațional” se referă la suportul logic, empiric și/sau pragmatic. „Irațional” înseamnă că ceva nu are suport logic, empiric și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cu descrierile și inferențele, ele putând fi raționale sau iraționale; în literatura de specialitate se mai numesc și „cogniții calde” (hot cognitions), condiționând apariția reacțiilor afective. În acest context, termenul „rațional” se referă la suportul logic, empiric și/sau pragmatic. „Irațional” înseamnă că ceva nu are suport logic, empiric și/sau pragmatic. Cognițiile evaluative generale sunt structuri cognitive considerate factori de vulnerabilitate generală, fiind implicate în edificiul personalității subiectului uman și în filosofiile lui de viață. În relație cu evenimentele activatoare
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
locale (gânduri automate). Albert Ellis (Ellis, 1962; 1994), pe baza a zeci de studii, a descris cele mai importante structuri cognitive evaluative generale (definite logic și empiric) implicate ca mecanisme etiopatogenetice în patologie - prin această asociere sunt și disfuncționale - (cogniții iraționale) și/sau în promovarea sănătății și a unui comportament adaptativ (cogniții raționale). Cogniția irațională generală centrală este gândirea inflexibilă, absolutistă (demandigness), din care derivă alte trei cogniții iraționale generale intermediare: catastrofarea (awfulizing), lipsa de toleranță la frustrare (low frustration tolerance
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
a descris cele mai importante structuri cognitive evaluative generale (definite logic și empiric) implicate ca mecanisme etiopatogenetice în patologie - prin această asociere sunt și disfuncționale - (cogniții iraționale) și/sau în promovarea sănătății și a unui comportament adaptativ (cogniții raționale). Cogniția irațională generală centrală este gândirea inflexibilă, absolutistă (demandigness), din care derivă alte trei cogniții iraționale generale intermediare: catastrofarea (awfulizing), lipsa de toleranță la frustrare (low frustration tolerance/frustration intolerance) și evaluarea globală (global evaluation). Cogniția rațională generală centrală este gândirea flexibilă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ca mecanisme etiopatogenetice în patologie - prin această asociere sunt și disfuncționale - (cogniții iraționale) și/sau în promovarea sănătății și a unui comportament adaptativ (cogniții raționale). Cogniția irațională generală centrală este gândirea inflexibilă, absolutistă (demandigness), din care derivă alte trei cogniții iraționale generale intermediare: catastrofarea (awfulizing), lipsa de toleranță la frustrare (low frustration tolerance/frustration intolerance) și evaluarea globală (global evaluation). Cogniția rațională generală centrală este gândirea flexibilă, non-absolutistă (preferential and accepting), din care derivă apoi celelalte trei cogniții raționale generale intermediare
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]