1,328 matches
-
Zoe cunoaște punctul slab al fiecăruia. De la slăbiciunea externă la hotărârea energică, traseul stărilor sufletești ale Zoei relevă capacitatea ei de simulare în diferite momente și față de diferite personaje. Perspectiva publicării scrisorii de dragoste a lui Tipătescu și a compromiterii iremediabile determină evoluția stării ei sufletești. Se ascunde de onorabilu-i soț, leșină, arătând astfel cât e de simțitoare. La măsurile luate de Tipătescu, Zoe reacționează contramandând ordinele date, decide eliberarea lui Cațavencu. În fața lui Tipătescu Zoe îți dramatizează suferința. Plânge, caută
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
clasice, ci structuri deschise, care pot fi umplute cu orice, sau nonstructuri”. Ba mai mult, se observă o anumită regresie, involuție a personajului comic caragialean. Pampon și Crăcănel, care la început erau păcăliți „bănuitori”, în final devin păcăliți „inconștienți” și „iremediabili”. Cațavencu apare ca un om al progresului, al marilor afaceri, speculant, șef în același timp de organizație, plin de inițiativă, pentru ca apoi să fie compromis la nivel județean cu o plastografie, devenind din șantajist șantajat, din concurent subaltern. Singurul Nae
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
momentană, apoi păreri de rău. Și o împăcam cu tot atâta grabă. Clipele de împăcare erau calde, mi-amintesc. Deci mă mulțumeam cu satisfacții imediate, fără să mă gândesc că repetarea lor ar putea produce transformări mult mai profunde și iremediabile. Găsesc câteva pagini dintr-un jurnal de zi vechi. Vor explica ceva asupra noastră? E vorba de o plimbare făcută cu mai mulți camarazi la mare. Luni. Trenul fuge printre oițe și maci. Culoarea de lut. Apoi ma-rea. Ce-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Multă vreme după aceea, doamna Axente va povești la vecini, în toate amănuntele, ceea ce s-a întîmplat, va reface boala lui Viky și apoi dispariția și punerea în mormânt, clipă cu clipă. Iar eu voi cugeta asupra morții, a dezastrului iremediabil al tuturor planurilor și la ceea ce mi se pregătește mie. Și unul și celălalt vom exploata pe Viky. Pe cer, un șirag de berze. Madame Pitpalac glumește: "A venit toamna, se duc sezoniștii!" Preocupați cu boala lui Viky, care ne
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
peste care a trecut o lumină strălucitoare, și nimic nu poate fi la fel ca înainte de venirea ei... Intensitatea pe care o aduce prezența ei se păstrează uneori, alteori ia cu ea lumina aceea fantastică, lăsând în urmă o nostalgie iremediabilă. Asta pentru că ea este sursa... ea este o minune incontestabilă. Iar faptul că eu n-aș reprezenta mare lucru pentru ea ar fi irelevant... nici n-ar avea cum să fie pentru ea prea mult existența mea atât de încurcată
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
pentru prima oară, și tocmai aici, într-un tărâm fantastic, unde ar fi trebuit să fie exact invers... Cerul se întunecase oarecum, și umbre nebănuite se întindeau peste apa lacului, ca și cum peisajul era altul... M-am simțit la o distanță iremediabilă de ceea ce văzusem inițial în tot acel basm adevărat. Totul părea să-și fi pierdut ceva din înțelesul său esențial. Încrederea noastră se diminuase. Atunci, dacă nu poți veni mai departe, i-am spus Iasomiei, nu veni. Eu merg oricum
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
în urmă, am turnat în mine un litru de Chablis, să mă păstrez în formă toată după-amiaza. Dar camera era plină cu sticle de scotch, gin și coniac, și mie toate ambalajele astea lipsite de conținut îmi provoacă o tristețe iremediabilă. Păi cum, o familie de africani ar putea zace beată o lună întreagă din materialul care rămâne de pe urma mea. N-am încercat să o sun pe Selina. Am vrut să-i fac o surpriză plăcută. Începută cu răbdare, strângerea bagajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
glasul ei răsună în sală; râseră și cei aflați în apropiere, iar Calpurnius Piso tăcu, prefăcându-se că n-a auzit. Împăratul o invită pe femeie lângă el și curând, oaspeții observară că între cei doi se întâmpla un lucru iremediabil. „Prea mult vin“, murmurau; trebuiau să-i distragă atenția Împăratului. Dar Împăratul nu părea să fi băut - întotdeauna bea puțin; părea fermecat de frumusețea femeii, iar ea, sub privirile soțului și ale celorlalți invitați, nu încerca deloc să-l respingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
destine de femei provinciale, despre înserări autumnale și vacanțe etc. În poemele din 1913-1915 ale lui Vinea, impusurile iconoclaste sînt însă cenzurate de o melancolie retractilă, proiectate - nostalgic - în trecut, în amintire sau într-un prezent dominat de sentimentul pierderii iremediabile, al neliniștii metafizice sau al angoasei expresioniste („Septembrie. Ciornă“, „Dintr-o vară“, „Doleanțe“, „Pantelimon“ ș.a.). În schimb, primele poeme ale lui Tzara - pline de îndemnuri iconoclaste: „să ne coborîm în rîpa/care-i Dumnezeu cînd cască”, „să plecăm, să plecăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
acuzatorilor că montarea nu a fost - cum s-a spus - „constructivistă”, ci „sintetică: în alt sens decît de teatru pur, poate. Regisorul a redus la tipic personagiile Căsătoriei. La radiografie ni i-a revelat nuzi, dincolo de carnea care înșală: vidul iremediabil. Ceiace a vrut s’a înfăptuit; în limitele stricte și după prescripțiile textului. (...) deaceia: inutil să dovedești divorțul dintre textul vechiu și regia mecanică. Un regizor poate surprinde valori permanente în orice fel de text; se poate deda la oricîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ceea fermecată și măcar acolo, pe lumea cealaltă, mai plesnește-i peste bot pe nesătuii aceștia... Nostalgii necesare Am scris în toate zilele acestui an, despre tot felul de chestii, de la oameni cu capul pe umeri, până la prostie completă și iremediabilă, o conducere coruptă și criminală, și ar fi mare păcat să las ca să treacă anul acesta fără să amintesc în scrierea mea și despre un adevărat patriot român, care până în ultima clipă a vieții lui, gândul i-a fost nu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
într-un lac de sudoare. Mă ridic brusc în capul oaselor. Chipul reflectat în oglinda de la capul patului îmi arată deopotrivă figura mea din față și din spate, pentru prima dată amândouă împărtășind aceeași stare de groază, neliniște și un iremediabil sentiment de singurătate. O zi ca oricare alta. Sub semnul Iormorogului Astăzi a fost singura dată când i-am vorbit Iormorogului. Sau, mai exact, când el ne-a vorbit nouă. În fața culei lui, pe o bancă uriașă pe care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
spune. Alerg gâfâind în urma timpului, și-mi dau seama că însăși ideea de recuperare este un nonsens. Aproape nimic nu se poate recupera, cu atât mai puțin timpul. De multe ori, când sunt cu mult în fața timpului, dintr-un sentiment iremediabil de nerăbdare, stric tot ce timpul a construit temeinic în urma mea. Eu vin și distrug, crezând că pot s-o iau mereu de la început, ca și cum ar mai exista întotdeauna timp. Ce mi se întâmplă acum este cel puțin bizar, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
rugăm, liniște în sală! Vă vine și dumneavoastră rândul imediat! Cleopatra: În concluzie, menționez că formula tripartită curentă a domnului Philip materializată în dimensiunea extinsă a triplului soț, care duce invariabil la transgresarea aleii și distrugerea câmpului de panseluțe, este iremediabilă și ireversibilă. Judecătorul: Vă mulțumesc. Acuzația dumneavoastră este întemeiată. Trigamia este o chestiune deosebit de gravă, chiar dacă e dobândită fără premeditare. După cum, indiferent de dimensiunea extinsă impusă de noua condiție tripartită, acuzatul nu are niciun drept să disturbe cu călcătura sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
chipul lor, încă de la tinerețe. Când auzi despre acele persoane că au murit în condiții tragice, nu ți se pare nimic deosebit, pentru că totul pare a se menține în firea lucrurilor. Stigmatul nenorocirii stătea întipărit pe fața lor, irevocabil și iremediabil. Dar nu tu! Figura ta mi-a inspirat întotdeauna o nestăvilită poftă de viață, forță, libertate, spații deschise, aer și mișcare. Și-apoi armonia și suplețea ta fizică... S-a întâmplat ceva cu tine, deja încep să văd însemnele morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
privea la scenariile ce se derulau în fața ochilor ei, multe dintre ele nemiloase și pline de cruzime. La capătul celor patru ore, a făcut bilanțul și a rămas cu o listă incertă de nume și adrese și cu acel sentiment iremediabil al deznădejdii și al resemnării, pe care nu știa de ce nu-l resimțise până atunci, de când primise vestea. A scăzut parcimonios cele patru ore din cele trei luni care i-au fost atât de generos acordate și s-a hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în treacăt, cu călcâiul, cotorul umbrelei, după care dispare încet. Atenția ei se concentrează din nou asupra versiunii ei nepăsătoare lăsând în urmă umbrela părăsită, singurul lucru pe care-l avea de la el. Sub imperiul telefonului de rămas-bun, sensul pierderii iremediabile s-a concretizat și mai bine. Nici visele cu țesătura lor parșivă nu au mai fost capabile să transfigureze acea realitate devenită subit atât de pregnantă și covârșitoare. Visele în care ea se dedubla au devenit tot mai rare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și se sfârșește viața. În ce constă mai precis această cunoaștere originară a vieții ce stă la baza culturii, prin ce diferă ea de cea a conștiinței și a științei, până la punctul de a le exclude din sine în mod iremediabil? Să luăm un student la biologie care se îndeletnicește cu cititul unei lucrări despre codul genetic. Lectura sa este repetarea printr-un act al propriei lui conștiințe a proceselor complexe de conceptualizare și teoretizare conținute în carte, adică semnificate de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
geamurile erau înlocuite cu bășici de porc. Între timp trecuse de amiază fără ca tăria căldurii să scadă deloc; mă făcea să transpir abundent, să țin batista în mână și să mă șterg încontinuu pe față, cu acea senzație de murdărie iremediabilă pe care ți-o dau uneori zilele de vară când pielea e mereu umedă. Din pricina asta și, bineînțeles, din pricina stării de tensiune în care mă găseam, mergeam tăcut, fără să pun întrebări, uitându-mă în trecere la salcâmii prăfuiți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
interior în afară (stâna de piatra). Nu mai e. Îl caut peste tot, și nu am de unde să-l iau. Nu măi există, și nu-mi dau seama cum. Dar viața e făcuta din pierderi. Fiecare secunda e o pierdere iremediabila, nu se mai întoarce. Vezi, poate vezi o muză-ntr-un copac. Oricum ne vom dezamăgi reciproc. E o fatalitate ce nu depinde de mine. Și am făcut multe lucruri, și am experimentat căutând să înțeleg. Și astfel am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
în miezul lecturii. Se pare că startul a fost mai greu, pentru că primele pagini mai păstrau câte ceva din metehnele mai vechi, dar se cunoștea o exigență și o rezervă mai mare în fața cuvântului și a construcției narative. Aceeași Karina, victimă iremediabilă a himerei sale erotice, amestecând realul și ficționalul (mai ales pe finalul cărții), introspectivă până la limita suportabilului. De această dată cu un reazem necesar în Ana, prietena sa, personaj creat mai mult din nevoia de a așeza un punct de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
țară, birouri, castele, vapoare, palatul lui Emily. Ar putea să le proiecteze Richard. 01.37: — Kate, ce tot faci? E ora două dimineața. Soțul meu, Richard, stă În ușa bucătăriei. Rich cu hectarele lui de bun-simț englezesc și bunătatea lui iremediabilă. Draga mea, spune el, e foarte târziu. —Vin imediat. —Ce se Întâmplă? —Nimic. Se uită la mine curios, cu ochii mici din cauza luminii. Ce fel de nimic? — A, mă gândeam la, știi tu, gospodărie. Ridică dintr-o sprânceană. —Nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
durat oarece timp pentru că au schimbat În două gări, la Roman și la Buhăiești, iar discuțiile dintre ei Își pierduseră din strălucire și savoare. O stare de „inimî ră” le cotropiseră ființele, amândoi simțeau că au pierdut ceva la modul iremediabil și că din nefericire nimeni nu poate face nimic. Singurele speranțe erau la Cel de Sus care poate face minuni și În rodul Întâmplărilor ...nefaste: Poate Dumnezeu Îi dă lu’ Victor gândul cel bun și-l lasă la școală la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cea mai uimitoare pregătire. Părea chiar să fi avut mai multe legături cu duhurile decât cu cei vii, deoarece În povestirile sale nu venea niciodată vorba de ființe omenești”. Ca și la Mihnea, ermetismul demoniac se exprimă prin conștiința separării iremediabile de semenii săi, a imposibilității de a se regăsi cu ei Într-un raport de comuniune morală. Singularizarea exterioară ar putea să fie semnul unei drame mai adânci și neștiute, al secretului ce nu poate fi mărturisit: „Ce stăpânire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
să le revăd, majoritatea dintre ele cu atingeri la sfera istoriei, firește - defect profesional scuzabil, sper -, dar și altele, care-mi plăceau, pur și simplu, pentru că erau frumoase, interesante și atractive pentru gusturile mele pervertite de farmecul balcanismului funciar și iremediabil de care m-am suspectat Întotdeauna. Dar toate astea n-au legătură directă cu povestea decât În măsura În care, la coborârea din avion, am renunțat instantaneu la intenția de a mă plimba puțin după ce aveam să mă cazez la hotelul unde știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]