20,382 matches
-
ambiguă”, „echivocă”, a cărei esență antinomică nu poate fi surprinsă cu mijloacele cunoașterii de tip științific. Încercarea de explicare, de definire a mitului de către antropologie și istoria religiilor, în lipsa considerării relației cu adevărul primordial, nu poate duce decât la pierderea irevocabilă a înțelesului originar. Este și motivul pentru care L. îl învinovățește pe Mircea Eliade de a fi „amputat mitul de jumătatea superioară a lui”: „Fără primul fond metafizic, mitologia este un haos de puerilități, un muzeu de superstiții, o magazie
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
centripete din fizică. Astfel, o concluzie parțială este aceea că individul poate percepe cererea secundară ca fiind o acțiune nouă și, astfel, și răspunsul său să fie diferit (doar așa poate depăși necesitatea de consistență cu propriile decizii). Tehnica obligațiilor irevocabile este foarte bine ilustrată de un citat din Social Conflict: „Așa cum se putea vedea în vechile filme cu James Dean și Marlon Brando, există un joc numit «lașii» (chicken) în care doi participanți conduc fiecare câte o mașină, cu viteză
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
situația (în același timp însă, el este învins de acea renunțare). Această tehnică este foarte des întâlnită la nivelul elevilor și chiar al studenților (spre exemplu, modul în care adolescenții preiau obiceiul fumatului poate fi o rezultantă a tacticii obligațiilor irevocabile). Dacă e folosită cu succes, tactica îl forțează pe celălalt să lucreze astfel încât să se rezolve conflictul, în acest mod inițiatorul putând ușor să obțină concesii. Această metodă prezintă avantajul că, și în cazul în care persoana inițiatoare nu deține
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fixarea unor obiective care să depisteze conflictul actual sub perspectiva temporală de conținut; de altfel, comunicarea poate reduce întotdeauna posibilitatea conflictului, deoarece la bază pot exista neînțelegeri ale problemei. Este important ca mediatorul să încurajeze părțile să facă unele concesii irevocabile (inițial de mică dimensiune, dar care să introducă ideea de concesie și practica acesteia). Ele vor reprezenta achiziții valoroase pentru un stadiu ulterior, obișnuind părțile cu ideea că pentru rezolvarea conflictului vor trebui să facă anumite concesii. Mediatorul poate crea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aduc și eu aportul jurnalistic, în definitiv omenirea se confruntă cu probleme mult mai acute, și dealtfel prea au curs multe râuri de cerneală și prea mulți “specialisti” și-au expus opiniile, pronosticurile și în multe cazuri au emis sentințe irevocabile și definitive chiar înaintea judecătorilor, dar “ultima veste” din telejurnalul preluat pe toate posturile TV din România transmite cu vehemență și revoltă faptul că Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, sfidează pur și simplu legea și pietonul de rând, șoferul
JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381286_a_382615]
-
astfel un simplu personaj de manipulare în folosul unei ideologii antipăgâne/antiimperiale. În acest context, absența legendei lui Nero rediuiuus pare încă și mai stranie. În debutul scrierii sale De mortibus persecutorum, redactată către 314‑315, Lactanțiu notează, polemic și irevocabil, în legătură cu Nero: „Tiranul nestăpânit, doborât din puterea lui absolută, prăbușit din înaltul grandorii sale, dispare neprevăzut: nici măcar mormântul fiarei nelegiuite nu este cunoscut. Acest lucru a făcut pe unii, nechibzuiți (quidam deliri), să creadă că a fost răpit din lume
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
românește au apărut în țările Române la mijlocul secolului al XVII-lea, dar au intrat în practica judiciară ceva mai târziu, către sfârșitul veacului), iar sentințele lui (din care nu lipsea - afirmă cititorii dreptului românesc - o puternică subiectivitate voievodală), lapidare, erau irevocabile, incontestabile (căci puterea Domnului era nelimitată), chiar dacă se bazau pe „instrucții” făcute de Sfatul boierilor (mai cu seamă în cazul văduvelor, implicate, de regulă, în cauze civile). Ana, soția lui Bârsan (văduvă?), „se pârâse” cu Șandru Negrul, vărul ei, pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
omului, ca ceva care-i este impus acestuia din afara lui, și căruia, datorită imposibilității de a acționa, trebuie să i se supună. Ce se Înțelege prin destin? Pentru latini, destinul era fatum, o putere misterioasă care fixa, Într-un mod irevocabil, cursul evenimentelor vieții individului, dar și pe cel al lumii, o predeterminare asupra căreia nu se putea reveni, pe care nimeni și nimic nu o mai putea schimba. Cursul existenței trebuie, mai devreme sau mai târziu, să se Împlinească. L.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
India” apar În 1845 În două calendare bucureștene, unul românesc și celălalt german, iar noi i le atribuim lui Honigberger (sau cel puțin cuiva aflat Între corespondenții săi transilvăneni sau munteni)6. Moartea soțului Însă, după ritualul satș devine o irevocabilă „peisitanasie” - persuasiune către moarte Îndeobște exclusă din explicațiile călătorilor, deși exista un interes general pentru sacrificii, răpiri, pruncucidere, reincarnare, cu exemple din Lahore sau din Bengal, la 1840-18411. Acumularea altor articole asemănătoare - În primul rând despre arderea cadavrelor la Gange
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lină// cortegiu” sau înșiruirea, nesfârșită parcă, a numelor date celui rău de către țăranul român. Extrem intelectualizată, epura expresiei respiră totuși umilitate și dramatism auster al interogației asupra propriei condiții: vocație minoră, falsă damnare, manierism, destin? Comunicarea pendulează între sentimentul înfrângerii irevocabile - „zăbovesc sub semnul eșecului fără egal în/ imperiul meu acest/ prea pustiu arhipelag: haa! pacea lui promisă...// ascult valuri/ stinsa-vă zbatere geamătul/ semințiilor înțepenite în umărul nopții” - și arta poetică militantă din „poemul ca înfruntare [...] exprimare sau tescuire” ori
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
prerogative peste cele acordate de Convenția din 7/19 august, iar faptul că Unirea fusese recunoscută pe durata vieții lui Al. I. Cuza nu făcea decât să evidențieze caracterul ei limitat În timp, În vreme ce românii doreau o consacrare definitivă și irevocabilă a ei. Deoarece Unirea era acordată ca o favoare făcută unui om, era evident caracterul ei provizoriu ce putea da naștere la serioase complicații după dispariția acestuia. Primul care a reacționat Împotriva restrângerii Unirii pe durata vieții sale a fost
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Toate acestea au creat o situație delicată În țară, iar cei răspunzători de derularea evenimentelor au trebuit să aibă În vedere două chestiuni importante: a) menținerea Unirii Principatelor realizată În virtutea autonomiei țării și având o durată perpetuă și un caracter irevocabil, nelegată de persoana fostului domnitor și b) aducerea pe tronul țării ca monarh constituțional a unui principe străin care să Întemeieze monarhia ereditară. Demersurile făcute și, mai ales, plebiscitul organizat Între 2/14-8/20 aprilie 1866, prin care, cu o
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
conținutului” poeziei sale. Cu atât mai izbitor, cu cât poetul însuși pare a face abstracție de el; dar gestul renunțării, vorbele prin care aduce la cunoștință că a renunțat, că a abdicat, îi trădează înalta origine, adevărata natură. Căderea tăioasă, irevocabilă, a fiecărei definiții indică starea explozivă, generatoare de mare tensiune, obligând la opțiuni rapide și de neocolit. Dincolo de cuvinte sau luându-le cu sine, acest flux continuu de propoziții, emanație neîntreruptă de certitudini oraculare, capabile să fascineze auzul, decide totul
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
lui Ion Ghica și Ciocoii vechi și noi, romanul lui Nicolae Filimon, deși „singurele izbânzi în apropierea de realitate”, poartă - și ele - „stigmatele” estetizante ale retorismului, pitorescului și voinței de abstractizare. Rezolvarea întregii probleme nu poate veni decât prin abandonarea irevocabilă - într-un act purificator convergent teleologic cu automatismul psihologic suprarealist (indicat ca o soluție viabilă) - a „«viciului» stilului”: despărțirea de Maiorescu, teoretizată de P. cu determinarea spiritului unei culturi conștiente de propria sa maturitate, este, în evoluția literaturii române, celălalt
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
blocului turn” se sprijină, iarăși, o structură narativă complicată, cu relații indefinibile, în care și timpul, nu numai spațiul, se relativizează. Întoarcerea la poezie este mult mai spectaculoasă. I-au apărut două culegeri importante, Libertate de noapte (1995) și Focul irevocabil (2000), pentru fiecare dintre ele fiind distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj. N. practică un lirism de factură mai degrabă romantică, în fapt o altă tentativă de includere a „gândului” propriu în ordinea universală. Dar și acum se ascunde
NUSFELEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]
-
una în plină zi, poate un ideal visat și abandonat în simbolul expus și greu de găsit din Piatra soarelui. SCRIERI: La marginea visului, Cluj-Napoca, 1980; Poziția ființei, București, 1982; Piatra soarelui, București, 1987; Libertate de noapte, Cluj-Napoca, 1995; Focul irevocabil, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Starea prozei, RL, 1981, 5; Ioan Holban, Un prezent irepetabil, CRC, 1981, 12; Laurențiu Ulici, Pe marginea ficțiunii, RL, 1981, 22; Piru, Debuturi, 239; Alex. Ștefănescu, Bibliografia unei generații, SLAST, 1982, 60; Mircea Muthu
NUSFELEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]
-
37; Călin Teutișan, „Libertate de noapte”, TR, 1995, 48-49; Viorel Mureșan, „Libertate de noapte”, PSS, 1995, 12; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 237; Gheorghe Grigurcu, Poeți bistrițeni, RL, 1999, 26; Ion Radu Zăgreanu, Lecturi simpatetice, Târgoviște, 1999, 40-42; Constantin Cubleșan, „Focul irevocabil”, „Curierul” (Cluj-Napoca), 2001, 312; Rodica Mureșan, „Frezia” și „învingerea” sa... dumnezeiască, LCF, 2001, 31; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 231-233; Florin Rogojan, Eu, iubirea și cuvintele, ST, 2002, 10; Tit Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Bistrița, 2003, 100-102
NUSFELEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]
-
Tema vremelniciei, a timpului care nu iartă se regăsește în tot ce a scris P. Volumul Parabole include sonete situate în acest registru, dar și poeme de dragoste ori altele cu tentă ironică, moralizatoare. Dialoguri în agora enunță, din nou, irevocabila hegemonie a timpului asupra făpturii umane - condiție semnalată chiar de titlurile poeziilor: fiecare începe cu substantivul „ora” urmat de determinanți (Ora sfinxului, Ora mărturisirilor ș.a.). Cu toate că poemele par scrise „ca ultimul ceas din viață către moarte”, autorul lor nu se
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
a opus cu insistență căile și modurile de afirmare a libertăților individuale. 1.3. Succesiuni și distanțări pe traiectoria modernității „Proiectul iluminist” și cel postiluminist de știință socială se află uneori în convergență, pentru ca, alteori, să se despartă în mod irevocabil, întrucât modernitatea ca totalitate omogenă este înlocuită de modernități succesive sau coexistente. Primul marchează începuturile discursive și cele de edificare ale modernității. Proiectul postiluminist îl continuă, dar și adaugă noi dezvoltări. Vă propun să explorăm în continuare acele convergențe discursive
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
însă personajele sunt cam inconsistente, gândite prin simplificare spre a pune în evidență puterea oarbă, devastatoare a iubirii. Veronica (jucată în 1971 la Botoșani, publicată în 1983) aduce pe scenă iubirea dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu. Este reliefat caracterul irevocabil, chiar mistic, al dragostei Veronicăi, văzută ca o femeie superioară, capabilă de un sentiment mai presus de contingențele vieții, având și meritul de a fi intuit mai bine decât alții genialitatea poetului. Fericirea mea (pusă în scenă la Teatrul Național
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
toate imperfecțiunile de ordin economic, social sau politic. Obiectivul dezrădăcinării totale de „vechiul regim” a fost impus succesiv de către iacobinii francezi, bolșevicii ruși și comuniștii chinezi - actori și regizori ai revoluției culturale permanente. Nu avem o estimare completă a pierderilor irevocabile suferite de tradiție - în planul reperelor religioase, al exigențelor academice, al esteticii urbane, al cunoașterii tehnice protejate în interiorul breslelor, al obiceiurilor sezoniere păzite prin riturile de trecere. Tradiția a fost emancipată de revoluționarii de profesie așa încât a fi mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a), se calculează de la data la care a încetat starea de imposibilitate. (3) În cazul în care instanța a dispus disjungerea acțiunii civile de acțiunea penală, termenul de un an prevăzut la alin. (1), lit. a), curge de la data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care a fost admisă acțiunea civilă. (4) Victimele care nu au împlinit vârsta de 18 ani și cele puse sub interdicție nu au obligația prevăzută la alin. (1), lit. b). Art. 25. - În cazul în care făptuitorul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
martorii timpului, căci „aici se făcea mare politică a zilei, aici veneau toți liberalii, aici se punea țara la cale” (Constantin Bacalbașa). „Loc de întâlnire al tuturor colportorilor de știri - scrie Gheorghe Crutzescu - mai ales false, areopagul care da sentințe irevocabile, unde se puneau la cale treburile țării, unde se făceau și se schimbau ministerele”, C.F. exercită o atracție s-ar spune magnetică și pentru lumea literar-artistică a Bucureștilor celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Aici se
CAFENEAUA FIALKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285995_a_287324]
-
membrii unei aceleiași familii sunt numiți «de același sânge». Iată de ce amestecul sângelui mai multor persoane ar trebui să creeze această legătură («frați de sânge»). Fără a mai lua în considerare că ceea ce este legat prin sânge este indisolubil și irevocabil: legămintele sacre sunt semnate cu sânge. Pentru toate aceste motive, sângele exprimă dorința de unire, mai exact de comuniune totală. Sângele menstrual este impur, astfel că, în numeroase locuri din lume este tabu. Femeia la ciclu este dată la o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
anticipate, putem însoți fotografia premierului Tăriceanu cu o simplă afirmație rezumativă: „Alegerile rămân pe mai departe indecise”; - ironic sancționatoriu (prin joc de cuvinte). În același context politic și sub aceeași fotografie, vom scrie: „Alegerile - decizia indeciziei”. Parodic: „Decizia mea este irevocabilă - mai așteptăm”; - decalc și joc de cuvinte: „Mincinașul reales la al 4-lea Congres”; - metaforic: „Tornada indeciziei face ravagii la guvern”; - absurd: „Minte sau spune adevărul? Răspunsul este da”.; - paradox: „Alegerile - o schimbare cu 360 de grade”. Sau, „Nu avem
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]