3,806 matches
-
foarte mici, sprijinită bilateral, spre sfârșitul internării merge pe distanțe mici sprijinită unilateral. Câștigă în greutate aproximativ 3 kg. La evaluările ulterioare merge în continuare sprijinită, pe distanțe mici - medii, cu dificultate. Efectuează un consult neurologic care infirmă o cauză ischemică sau hemoragică cerebrală acută și interpretează deficitul neuromotor în cadrul polineuropatiei din deficitul de vitamină B 12. La ultima evaluare efectuată merge fără sprijin, utilizând un baston pentru siguranță. Observația clinică 3 Pacientă în vârstă de 75 de ani din mediul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
porțiunea stângă și posterioară a inelului mitral, completând închiderea orificiului atrioventricular stâng; fața axială (atrială) este netedă și orientată anterior, la dreapta și superior. 25.2.1.2. Particularități fiziopatologice La pacienții vârstnici afectarea mitrală poate fi degenerativă, reumatică sau ischemică. Afectarea degenerativă determină alterări ale aparatului valvular cu rupturi de cordaje,elongarea cordajelor, exces de țesut la nivelul cuspelor și dilatarea inelului valvular (14). Afectarea reumatică determină îngroșarea cuspelor, calcificări ale cuspelor și cordajelor, scurtarea și fuzionarea cordajelor. Afectarea ischemică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
ischemică. Afectarea degenerativă determină alterări ale aparatului valvular cu rupturi de cordaje,elongarea cordajelor, exces de țesut la nivelul cuspelor și dilatarea inelului valvular (14). Afectarea reumatică determină îngroșarea cuspelor, calcificări ale cuspelor și cordajelor, scurtarea și fuzionarea cordajelor. Afectarea ischemică determină tracțiunea cuspelor și cordajelor secundar retracției mușchilor papilari în regiunea de infarctizare. Asocierea acestor leziuni explică polimor - fismul disfuncțiilor valvulare, de la prolaps la incompetență. Triada Carpentier sugerează că afectarea degenerativă este cea mai frecventă în deter- minismul stenozei mitrale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
turgescența jugularelor, hepatomegalie, stază periferică și ascită. IT funcțională poate complica hipertrofia VD de orice cauză, inclusiv infarctele miocardice inferioare care implică VD, și este frecvent întâlnită în stadii avansate de insuficiență cardiacă datorată cardiopatiei reumatismale sau congenitale, bolii cardiace ischemice, cardiomiopatiilor, cu HTP severă sau în cordul pulmonar. În cazul remisiunii HTP, IT este parțial reversibilă. 25.3.2.2. Strategii terapeutice chirurgicale În caz de regurgitare tricuspidiană funcțională de grad II/III, fără HTP severă, se reface leziunea determinantă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
maxim de 11 mm (mediu = 2,5 mm), deci cu remanență scurtă și iradiere focală. Nu este necesară izolarea pacientului după implantare (spre deosebire de alți radioizotopi, de exemplu Iod 131, care este și gamma emițător). Microsferele (25-45 µm) nu au efect ischemic semnificativ, motiv pentru care se pretează la cazurile cu tromboză tumorală venoasă majoră (porta sau ramurile ei principale/ segmentare). Procedura este în general unică per leziune, dar poate fi repetată în caz de reluare în evoluție, spre deosebire de iradierea externă cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacso () [Corola-publishinghouse/Science/92144_a_92639]
-
enzime în ser este rezultatul eliberării din celulele distruse și reflectă lezarea hepatocelulară. Transaminazele cresc în majoritatea bolilor hepatice, în special în cele asociate cu necroză hepatocitară semnificativă, cum ar fi hepatitele acute virale, hepatitele toxice și medicamentoase sau hepatitele ischemice. Raportul AST/ALT normal de 1,33 (coeficientul De Rittis) este modificat specific în anumite afecțiuni. În hepatopatiile alcoolice raportul este mai mare de 2/1, îndeosebi când se asociază și o creștere a gamaglutamil-transpeptidazei (GGT) [2]. Scăderea AST este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
1, îndeosebi când se asociază și o creștere a gamaglutamil-transpeptidazei (GGT) [2]. Scăderea AST este semnalată la pacienții hemodializați pe termen lung [3]. Creșterea transaminazelor serice apare în leziunile hepatocelulare din hepatitele virale, hepatitele medicamentoase și toxice, hepatopatiile alcoolice, hepatitele ischemice, obstrucțiile acute ale tactului biliar sau infiltratele hepatice maligne. În insuficiența hepatică acută transaminazele cresc de peste 10 ori față de valorile normale și se asociază cu manifestări clinice de encefalopatie hepatică și prelungire a timpului de protrombină. Lactat-dehidrogenaza (LDH) Situațiile particulare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
cresc de peste 10 ori față de valorile normale și se asociază cu manifestări clinice de encefalopatie hepatică și prelungire a timpului de protrombină. Lactat-dehidrogenaza (LDH) Situațiile particulare în care poate fi utilă determinarea LDH, includ creșterea importantă și tranzitorie din hepatita ischemică, precum și creșterea persistentă asociată cu creșterea fosfatazei alcaline din infiltratele maligne hepatice [1]. MARKERI AI COLESTAZEI Fosfataza alcalină (FA) Creșterea acută sau cronică a FA apare în obstrucțiile parțiale de căi biliare, ciroza biliară primitivă (CBP), colangita sclerozantă primitivă (CSP
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
în final la disfuncție/insuficiență multiplă de organe. Sindromul post-by-pass cardiopulmonar a fost descris prima dată de Kirklin și implică răspunsuri sistemice umorale și celulare. Acest sindrom există ca un continuum, de la leziuni moderate până la severe, corelate cu durata perioadei ischemice intraoperatorii [1]. Activarea reacției inflamatorii în timpul intervențiilor chirurgicale cardiace, cu utilizarea circulației extracorporeale este un proces complex, persistent, care poate să se producă în timpi diferiți, prin mecanisme diferite, trigger-ul cascadei inflamatorii putând fi: - traumatismul chirurgical; - contactul sângelui cu
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
arterial. Cascada complementului este rapid activată, deja la primul contact al sângelui cu suprafața străină a circuitului extracorporeal. Poate fi activat în trei momente diferite ale by-pass-ului cardio-pulmonar: în timpul contactului sângelui cu suprafața neendotelizată a circuitului extracorporeal, în timpul reperfuziei miocardului ischemic, respectiv după terminarea by-pass-ului cardiopulmonar și administrarea protaminei, datorită formării de complexe heparină-protamină. Circuitul extra-corporeal și reperfuzia activează complementul atât pe calea clasică cât și pe cea alternativă, complexul heparină-protamină activând complementul doar pe calea clasică. Alți activatori ai căii
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
induce leziuni celulare hipoxice. Metoda cea mai eficientă de a limita necroza miocardică după clampajul aortic este reperfuzia, dar reperfuzia însăși poate induce leziuni inflamatorii datorită sechestrării de neutrofile în țesuturile postischemice, care pot fi diferențiate cu greu de leziunile ischemice miocardice. Mai mulți autori au găsit semne de apoptoză miocardică după ischemia/reperfuzia miocardică, mai frecvent la pacienții cu clampaj aortic prelungit [3, 9, 10]. Radicalii liberi de O2 și peroxinitriții generați în timpul ischemiei/ reperfuziei miocardice duc la fragmentarea ADN
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
respectiv produșii lor de degradare exercită efecte imunomodulatoare, inducând sinteza unor citokine pro- (TNF-α, interleukinele IL-1, IL-6, IL-8) și antiinflamatoare (IL-10), echilibrul dintre acestea având un rol important în determinarea amplitudinii răspunsului inflamator și a evoluției postoperatorii [4, 14]. Cordul ischemic/reperfuzat este sursa majoră de citokine proinflamatorii și de radicali liberi de O2. În timpul și după by-pass-ul cardiopulmonar mai mulți autori au semnalat nivele crescute de citokine, ce corelează cu un prognostic postoperator nefavorabil. Citokinele stimulează receptori specifici activând alte
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
pe lista de transplant. INDICAȚII DE TRANSPLANTARE CARDIACĂ - Insuficiență cardiacă în stadiu terminal fără răspuns la mijloace convenționale de tratament medico-chirurgical, cu un prognostic de viață sub durata de supraviețuire la un an a transplantelor cardiace sau 12-18 luni. Cardiomiopatia ischemică și cea dilatativă sunt cele mai frecvente indicații. - Clasa funcțională NYHA III - IV, - Consum de oxigen („peak VO2”) sub 10 ml / kg / minut la proba de efort, - Dependența de suport inotropic intravenos, - Aritmii ventriculare refractare cu risc de deces subit
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
sub 10 ml / kg / minut la proba de efort, - Dependența de suport inotropic intravenos, - Aritmii ventriculare refractare cu risc de deces subit, - Ischemie miocardică severă nerevascularizabilă, - Șoc cardiogen refractar [7]. Etiologia insuficienței cardiace este variată, dar în principal cardiomiopatia dilatativă, ischemică sau mixtă, cardiopatii congenitale complexe, boli valvulare severe sunt cele mai frecvente. Leziunea miocardică este necesar a fi confirmată prin biopsie. CONTRAINDICAȚII - Hipertensiune pulmonară severă, fixă, neinfluențată de oxigen și medicație vasodilatatoare. Este definită arbitrar ca peste 4 unități Wood
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
de ischemie, între momentul prelevării cordului și momentul reimplantării la R se efectuează cu ajutorul cardioplegiei, soluție cristaloidă rece, care realizează decuplarea electromecanică, hipotermia și alte efecte stabilizatoare de membrană sau metabolice. Soluția Celsior este disponibilă comercial și realizează conservarea cordului ischemic pentru câteva ore. Soluțiile clasice de cardioplegie (cristaloide Bretschneider, St. Thomas sau cardioplegie cu sânge) pot fi de asemenea utilizate. Cordul D trebuie să fie implantat sub 6 ore de ischemie totală. Prelungirea timpului de ischemie, asociată unor factori de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
21% la cei peste 85 de ani (3). Cu toate acestea, doar o jumătate dintre vârstnicii cu BAP diagnosticată sunt simptomatici. Această categorie de pacienți poate avea comorbidități osteoarticulare, pulmonare sau cardiace care limitează distanța de mers ce induce simptome ischemice musculare, pot avea simptome atipice atribuite altor afecțiuni coexistente sau pot avea circulație colaterală bine dezvoltată care nu permite apariția claudicației intermitente (25) . Comparativ cu bărbații, femeile diagnosticate cu BAP la această vârstă au o incidență mai mare a claudicației
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
mai mare decât pacienții care s au prezentat cu durere de repaus și cu grefoane permeabile (70). Realitatea nefericită este că pacienții cu ischemie critică vor petrece o parte semnificativă din viața lor rămasă tinzând să facă față nevoilor membrului ischemic. O examinare retrospectivă a 133 de pacienți care au beneficiat de bypass infrainghinal pentru salvarea membrului a arătat că doar 14% dintre pacienți au avut rezultate chirurgicale „ideale”, definite ca o operație necomplicată, cu ameliorarea simptomelor pe termen lung, menținerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
pacient:permeabilitatea grefonului până la momentul vindecării plăgii;salvarea membrului pentru un an;menținerea statusului ambulator pentru un an;supraviețuirea la șase luni. Un alt studiu a examinat rezultatele de la 331 de pacienți consecutivi care au beneficiat de bypass pentru ulcere ischemice sau gangrene (71). La 36 de luni, permeabilitatea secundară și rata de salvare a membrului au fost de 72,7% și, respectiv, 73,3%. Când toți cei patru parametri ai unui rezultat ideal au fost combinați, doar 44% dintre pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
cazul utilizării grefonului venos față de cel protetic. APTL cu balon este preferabilă protezării chirugicale cu grefon sintetic. Factorii care influențează supraviețuirea la 2 ani postintervenție sunt: vârsta, leziunile tisulare, fumatul, antecedentele patologice precum angina pectorală, infarctul miocardic acut (IMA), AVC ischemic tranzitor, infarctul cerebral. O altă concluzie a trialului a fost că amputația de primă intenție este preferabilă tentativelor repetate și nereușite de revascularizare. Ca protocol terapeutic, în funcție de speranța de viață, s-a propus ca APTL cu balon să fie adoptată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
doar rata complicațiilor legate de abordul vascular și mortalitatea a fost foarte redusă. Studiul are și marele avantaj de a caracteriza BAP la vârstnici. Astfel, pacienții foarte vârstnici au fost în proporție semnificativă femei, cu comorbidități asociate - IC, AVC/atac ischemic tranzitor, HTA, boală coronariană, anemie. Pacienții s-au prezentat mai frecvent în urgență, cu manifestări de ischemie critică. Leziunile au fost mai des multisegmentare, femuro-popliteale și distale și au necesitat utilizarea inclusiv a procedurilor de aterectomie. Complicațiile periprocedurale, deși prezente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
sau, altfel spus, aproape egalează decesele prin alte cinci cauze majore de mortalitate. 75% din decesele cardiovasculare la femei apar peste 65 de ani, două treimi peste 75 de ani și jumătate peste 85 de ani (1). Deși boala cardiacă ischemică predomină la bărbați, indiferent de vârstă, semnificația prognostică la femei rămâne controversată, iar afecțiuni ca hipertensiunea arterială (HTA) și insuficiența cardiacă (IC) reprezintă o problemă majoră de sănătate cardiovasculară prin însăși incidența net crescută „în favoarea” femeilor vârstnice, mai ales după
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
și apreciate (5). Argumentele detaliate sunt redate în tabelul 50.2. O problemă asupra căreia sunt îndreptate eforturile este modul optim de implementare a măsurilor de prevenție cardiovasculară (5). Progresele sunt evidente, pentru că, de exemplu, rata deceselor prin boală cardiacă ischemică reprezintă o treime din rata raportată în anii ’80, 50% fiind atribuită controlului factorilor majori de risc cardiovascular, 50% aplicării eficiente a măsurilor de prevenție secundară (7). După vârsta de 65 de ani, prevalența factorilor de risc cardiovascular crește pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
coronariană, sugerează că femeile au mai frecvent leziuni non-obstructive și mai reduse numeric, deși prognosticul este mai rezervat comparativ cu bărbații (19). O explicație a acestei discrepanțe ar fi intervenția disfuncției microvasculare, mai accentuată în cazul femeilor cu boală cardiacă ischemică simptomatică. Pruit afirmă că afectarea microvasculară ar fi și unul dintre factorii care explică creșterea prevalenței IC pe termen lung (la 6 ani) post-IM la femei (20). Aceste diferențe înnăscute între sexe condiționează riscul cardiovascular, modul de prezentare clinică, diagnosticul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
ani i peste, HTA sistolică izolată fiind forma dominantă (21). Pentru categoria de vârstă 65-74 de ani, prevalența HTA este raportată la 58%. Krumholz și colaboratorii săi demonstrează că tratamentul eficient al HTA reduce riscul de AVC și boală cardiacă ischemică la ambele sexe, medicația antihipertensivă având eficacitate similară (23). Prevalența crescută face ca HTA să reprezinte principala cauză de IC la femeia vârstnică, în timp ce tratamentul eficient al HTA reduce cu aproximativ 50% riscul de IC (24). În Women’s Health
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
bărbații (75 versus 68 de ani), iar procentul de femei cu IC crește la octogenare. Un aspect important derivat din studiu este repartiția etiologiei IC la femei, frecvent secundară HTA, DZ sau afecțiunilor valvulare degenerative și mai puțin bolii cardiace ischemice (37,38). Principala caracteristică a IC la populația geriatrică este prezervarea funcției sistolice ventriculare (IC diastolică), aspect mai evident la femeia vârstnică - 67% dintre femei comparativ cu 42% dintre bărbați în Cardiovascular Health Sudy (35). Datele sunt concordante în Euro-Heart
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]