1,973 matches
-
persoane, va fi decernat în cadrul unei reuniuni festive ce va fi organizată la București, la o dată ce urmează să fie stabilită. Dna Doina Moț, care deține funcția de director al filialei timișene a AOR din anul 1994, nu este la prima „ispravă” de acest gen, premiul anual pentru promovarea olimpismului fiindu-i decernat și în anul 1999. De asemenea, în 1996, a reprezentat România la Conferința Internațională a Academiei Internaționale Olimpice de la Olympia, Grecia, iar în anul 2004 la Congresul Mondial „Femeia
Agenda2006-12-06-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284881_a_286210]
-
Chestiunea ovreiasca în România e o carte izolată în opera lui Slavici. Marea majoritate a bibliografiilor o ignoră; aproape nici unul dintre exegeții scriitorului nu crede necesar a se opri asupra ei. Eminescu, care, în alte rânduri, se arătă încântat de isprăvile prietenului sau, nu crede de cuviință să o recenzeze sau măcar să o citeze în vreun articol preocupat de acelasi articol din Constituție. De altfel, nici Slavici nu a crezut necesar să revină asupra broșurii: a abandonat-o, desi Slavici nu
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
se gândește actualul regim. În loc să dea mai multă căldură populației rebegite de frig și dezorientata de sărăcie, se dau mai multe gloanțe armatei - ca să ne apere de Uniunea Europeană și N.A.T.O., probabil !- și mai multe bulane poliției. Adică tovarășilor de isprăvi ai celor care l-au arestat pe Maimut, însă în loc să-i pună cătușe, i-au trimis un glonț în cap! Puterea constantinesciană se pregătește, așadar, să reprime sângeros orice mișcare de stradă a nenorocitei populații a României. Ce altceva să
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
noastre, sînt reproduse cîteva cuvinte ale noului președinte al Republicii Moldova. Și ele se referă la literatură (ca să vezi ce-i preocupă pe comuniștii de azi și de ieri!): Noi nu vom insista să fie scrise poezii și cîntece despre marile isprăvi ale comuniștilor". Cronicarul recitește ca să înțeleagă mai bine: nu vom insista. Aha, spre deosebire de predecesorii lor întru leninism (portretul străbunicului umplea un perete întreg al sălii unde s-a desfășurat congresul partidului), voroninii actuali nu insistă. Să se fi înțelepțit ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
ca să înțeleagă mai bine: nu vom insista. Aha, spre deosebire de predecesorii lor întru leninism (portretul străbunicului umplea un perete întreg al sălii unde s-a desfășurat congresul partidului), voroninii actuali nu insistă. Să se fi înțelepțit ei? Sau este credința că isprăvile comuniste nici n-au nevoie să fie cîntate în versuri, fiind ele grăitoare de la sine? Căldură mare, renumerație (sic!) după buget mică pentru artiștii cuvîntului de peste Prut. Așa că la ce bun să mai insiste președintele... Premisa de onestitate a lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
bună și cai zdraveni”... Herghelia de pe strada Dragoș Vodă Se supără rău de tot nea Traian dacă-l faci căruțaș sau birjar. El se vrea, și chiar este, vizitiu de „domni și doamne cu pretenții”. Mândru ca orice măhăleanț de ispravă, se consideră gospodar, dar înainte de toate crescător de cai, „cum n-are multă lume de prin părțile astea” și-l doare tare că oameni ca el și alții care se ocupă de cel mai nobil animal din lume nu sunt
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
sociale (de la politică la învățământ și de la administrație la sport), în cultură știm cam pe unde ne aflăm. Faptul că din ce în ce mai mulți scriitori români sunt traduși în străinătate, că a expune într-o mare galerie occidentală nu mai e cine știe ce ispravă, iar a cânta pe scene celebre a devenit ceva normal arată cel puțin emanciparea pieței culturale autohtone. Dacă statul s-ar dovedi la fel de grijuliu cu artiștii cât e cu chiulăii și simulanții, ferice ar fi de România! Pe 22 februarie
Trei cărți. Adică trei prieteni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2744_a_4069]
-
sărutat mâinile care i se întindeau, inclusiv pe a stăpânului casei, din avânt: „Și să vezi ce jenat mai era!” Astăzi mă dor oasele pe ici, pe colo. De la o vârstă, nu e bine să te mai avânți... Frânt, după isprăvile de azi-noapte, îi spun lui T: „Mă duc să mă întind puțin.” Când recobor, mă întreabă: „-Ai și adormit? - Cred că da, că venise Ceaușescu la noi, în șlapi.” Se comentează uituceala mea: „E adevărat, când ai de bătut pe
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4194_a_5519]
-
Recașului rodesc boabele aurii și rubinii care, într-una din cele mai moderne amenajări viticole din vestul țării, se transformă în zecile de mii de hectolitri de bună dispoziție. Recașul și-a recâștigat meritatul renume. Semnează cu majuscule podgoreni de ispravă: directorul general, inginer Ioan Georgiu, directorul inginer Gheorghe Iova și asociatul britanic Philip Cox. La nici jumătate de oră de drum cu mașina din Timișoara, se află localitatea Recaș, patria de necontestat a vinurilor de ținută și caracter din Banat
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
și, probabil, o colaborare. Cred că am mai relatat scena de mare tensiune pentru mine, în care, nefiind eu un fumător serios, mi-am aprins, totuși, o țigară, ca să afișez un soi de siguranță de sine în fața personajului interesat de isprăvile colegilor mei tineri. Numai că mâna ce ținea țigara a început la un moment dat să tremure... Întâlnirea a fost însă un eșec pentru el, fiindcă insul s-a despărțit de mine nervos, spunând nemulțumit și cumva amenințător: „Numai să
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
crepusculară. Compararea sa, care s-a făcut în mai multe rînduri, cu Don Quijote este una pertinentă. Capodopera lui Cervantes ne înfățișează căderea petalelor cavalerismului, imaginea acelei inflorescențe medievale care decade în caricatura celebrului hidalgo sublim-smintit de lectura cărților pline de isprăvile altei mentalități. Viziunea grandioasă, limbajul „înalt”, patetic modulat sunt compromise prin parodie. Dacă socotim că Budai-Deleanu a pus accentul pe agitația rizibilă a țiganilor utilizînd figura lui Vlad Țepeș și a oștirii domnitorului drept un context oarecum convențional, stilistic contrastant
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
au ales cu amenzi depășind în total o jumătate de miliard de lei. Formațiunea a restricționat, în 2003, dreptul de călătorie în străinătate până la cinci ani a 848 timișeni, majoritatea în urma returnării din străinătate unde au fost acuzați de felurite isprăvi. În procesul muncii de eliberare a pașapoartelor au fost constatate 22 de infracțiuni: fals de identitate, uz de fals, fals în declarații ș.a. Un număr de 2 595 pașapoarte s-au rezolvat, în situații întemeiate, în regim de urgență. La
Agenda2004-3-04-lege () [Corola-journal/Journalistic/281960_a_283289]
-
dat sarcina ("sarcina" era un cuvânt din jargonul epocii) să mă ocup de Tonitza. Am făcut de astă dată cu bucurie prima monografie a lui N.N. Tonitza urmată de prima descoperire cu care mă fermecase - chiar țin să vă arăt isprava - este " Desenul Alfabetulului viu pentru oameni mici și oameni bătrâni al lui N.N. Tonitza". - Domnule Brezianu, cum era viața culturală între cele două războaie? - Efervescentă, plină pe toate tărâmurile cu oameni de bună credință, cinstiți și de ispravă. Se țineau
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
vă arăt isprava - este " Desenul Alfabetulului viu pentru oameni mici și oameni bătrâni al lui N.N. Tonitza". - Domnule Brezianu, cum era viața culturală între cele două războaie? - Efervescentă, plină pe toate tărâmurile cu oameni de bună credință, cinstiți și de ispravă. Se țineau conferințe la Fundația Regele Carol - care acuma pe nedrept se numește doar Fundația Națională, suveranul fiind exoflisit de propria lui ctitorie: placa de pe frontispiciu distrusă în timpul războiului, a fost refăcută din marmură roșie, dar a "devenit" doar "națională
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
menite să execute lucrările, nu s-au putut așeza confortabil la ugerul comisioanelor etc.), năstăsioții au adoptat politica faimosului rege francez: După mine, potopul!" Cu o mică nuanță: potopul sunt chiar ei. Mă întreb dacă, după această nouă și incredibilă ispravă, PSD-ul va continua să urce în sondaje. Am oarecari dubii, având în vedere că distanța de la pământ la turnurile de fildeș ale mai-marilor zilei crește văzând cu ochii. Locuind într-o Românie în care ideologia Securității continuă să fie
Victimele coerenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14347_a_15672]
-
pășunea lor, și se apropie. Dar cîtă strădanie trebuie pentru asta și de cîte ori aceste strădanii rămîn înșelate! De aceea vînătorul care se întoarce la popas ducînd în spate o dihanie de cincisprezece kilograme e sărbătorit ca pentru o ispravă eroică." Vremile ce s-au scurs de atunci încoace i-au primenit mult pe colindătorii Bărăganului, învățîndu-i totodată pe ,mitropoliți" să-și identifice altfel dușmanii, iar pe vînători să afle noi mijloace de a amăgi prada. ,Pe timpul lui Odobescu, cînd
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
sensurile. Așa aflăm cum arată cerul, pămîntul, infernul sau Hadesul în imaginația homerică (Hadesul este lăcașul aflat sub infern, primul fiind hărăzit zeilor și titanilor, al doilea oamenilor), alături de fauna și flora din rîndurile epice; apoi aflăm lumea zeilor și isprăvile lor, alături de universul uman, cu căderile lui. Iar aici, la lumea omului, Frenkian lasă deoparte scrupulele filologice și ia apărarea lui Erwin Rohde în capitolul privitor la semnificația termenilor prin care grecii desemnau sufletul (psyché, frénes și tymós). Opiniile lui
Dublul aerian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4189_a_5514]
-
cea mai bună direcție de atac, depinde - mai reieșea - că era... taman claritatea, spusese cu un accent brusc oltenesc. Că inamicul, nu-i așa? nu se așteaptă niciodată să vii taman d-acilea... * Blanbecii de la punctul piscicol nu făcuseră nici o ispravă. Nu te pui, oricum, cu chefalii. Pescarii zbierau, tropăiau în bărci, gata să le răstoarne, dând din mâini ca după orătănii în ogradă, iar chefalii săreau printre bărci, peste năvoadele lor, se avântau liberi prin aer, albi și albaștri, cu
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
să facă vreo boacănă, nici Ionel, nici dl Goe nu caută sprijin în jur. Sunt izbucniri de independen- ță, cel puțin suspecte, într-un sistem care se ocupă cu lanțul slăbiciunilor. Pesemne că toleranța cu care este tratat secretul, sau isprava plănuită în secret, face inutilă complicitatea. În același spirit al ambiguității, de formă și de fond, care guvernează, la Caragiale, regimul secretului, vorba-clișeu ce’ș copil?, aruncată când vrei și când nu vrei de comesenii din Cam târziu..., poate fi
Secrete mari și mici by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4145_a_5470]
-
al Asociației Filatelice Timișoara în catalogul NATURA '86. Este aceasta o mărturie a faptului că filateliștii timișoreni priveau cu egal interes aniversările și evenimentele de strictă actualitate ale orașului. Încă o dovadă în plus este lansarea unui întreg poștal dedicat isprăvii alpinistului Horia Colibășanu cu următorul text: „28 iulie 2004 - Primul român cucerește K2 8611 m din lanțul muntos Karakorum“. Un act de recunoaștere publică, o poartă deschisă medicului stomatolog timișorean pentru intrarea în nemurire - prin circulația plicului și faptul că
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
imortalizat cît de cît, odată cu vocea, pe discul imprimării la fața locului. Și am să dau la maximum difuzoarele pick-up-ului, să nu se mai audă zarva indecentă a contestatarilor de conjunctură. Cum se petrec cel mai adesea acest soi de isprăvi, cîrîie și mîrîie de toți drăcii cine încă nu și-a văzut numele pe coperta vreunei cărți mai acătării.
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
dar nu comunicăm. Au acumulat suferințe și reproșuri tăcute la care n-am fost atenți, acum e prea târziu. Își și au viața lor. Și încă o frază pe care nu pot să n-o rețin: „În fiecare zi reedităm isprava imbecilității fericite de a ne crede eterni.” Brusc și fără legătură cu ceva, îmi amintesc că tata avea o vorbă, probabil răspândită în Banat: „Ții cu bețârcul.” Cu autoritatea, adică (Bezirk). Cum nu cunoșteam cuvântul, înțelegeam bețâc. Fiindcă o spunea
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4590_a_5915]
-
sînge”, „dedesubt”). Există ceva efeminat și languid în acest tip de sensibilitate. Un caracter mai închegat au poemele beatnice, Copiii din Hamelin, Împreună 1000 W sau Scrisoare din Bakirköy și alte cîteva, unde tonul grav, evocator se deschide, stimulat de isprăvi cu prieteni poeți, către confesiuni dezabuzate despre poezie sau contemplări solemne ale istoriei contemporane. Ele dezvăluie un principiu generativ - orgoliul seducției poetice prin manipularea epatantă a unor rețete: „Oricît de sus l-ar ridica, n-au cum să-l ridice
Damnarea glossy by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3074_a_4399]
-
ca Pippidi, M.D. Gheorghiu, Totok? Dar unde o fi D.C. Giurescu? - să fi lins el pe degeaba ceea ce a lins? Dar Gabriel Andreescu? Dar Dan Pavel? Dar Laszlo Alexandru, dar Pecican? Dar Buzura, Doctorul Honoris Causa de la Ierusalim, răsplătit pentru isprava înalt culturală de a fi trimis la topit un volum de documente care probau fără tăgadă și responsabilitatea evreilor în tragedia generală? Dar Breban, dar Țepeneag - cu stindardul pe care scrie, citeț, ŤEd. Reichmanť? Dar Marta Petreu cu I. Vartic
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
au mai existat și nici nu sunt de competența inspectoratului, părintele a fost îndrumat spre Ministerul Educației și Cercetării și spre școlile în care sunt înscriși copiii. Trebuie menționat, însă, faptul că familia Hodi din Lugoj nu este la prima ispravă de acest gen. După mai multe tururi ale României pe bicicletă, a urmat și un tur al Europei de Est, iar ulterior și un tur al întregii Europe. Anul acesta, în cea de-a doua decadă a lunii august, familia
Agenda2005-32-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284046_a_285375]