3,057 matches
-
lecții despre "Schimbări în viața socială", "Partidul comunist preia puterea", "Bulgaria și lumea (1945-1956)", "Bulgaria de la sfârșitul anilor '50 până la începutul anilor '80", "Societatea și statul bulgar de la 9 septembrie 1944 până la 10 noiembrie 1989". Pentru o minimă comparație cu istoriografia internațională pe tema comunismului din Bulgaria, vezi R. J. Crampton, A Concise History of Bulgaria, Cambridge University Press, 1997, capitolul "Bulgaria under Communist Rule, 1944-1989", pp. 184-233. 31 Djoro Tzvetkov, op. cit., pp. 124-125. 32 Ibidem, p. 125. 33 Ibidem, p.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
25 200 RON 30 În aceeași serie au mai apărut (selectiv) • Am purtat steaua galbenă, Inge Deutschkron • Am vrut unitatea Germaniei, Helmult Kohl • Caietele privitorului tăcut, Constantin Ciopraga • Cinci degete-n ochi. Jurnal (1990-2006), Val Gheorghiu • Din trecut, Sergiu Dimitriu • Istoriografia română la vîrsta sintezei. A.D. Xenopol, Al. Zub • Jurnal politic, Ioan Hudiță • Memoria amfiteatrelor, Titus Raveica • Nicolae Iorga: O biografie, Nicolas Nagy-Talavera • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon • Periplu prin memorie, Alexandru Husar • Scîntei din vatra vremii, Virginia Șerbănescu • Shimon Peres
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a studiilor naratologice 57. Pornind de la cunoscutul model narativ pe două nivele, Dorrit Cohn propune un model narativ pe trei nivele, ce poate fi aplicat în analiza textelor factuale: référence/ histoire/ discours 58. Nivelul pe care îl au în comun istoriografia și naratologia este histoire. Conceptul de referință în poetica ficțională are conotații non-factuale, chiar dacă denotează elemente ale lumii ficționale preluate direct din lumea reală. Procesul care transformă datele arhivelor într-un text istoric cu formă narativă diferă calitativ de procesul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
relativ puternică și compactă în dezvoltarea sa teologică, a perceput necesitatea păstrării unității ecleziastice, punând limită dezordinii cauzate de înmulțirea sectelor gnostice ori a celor milenariste, prezentând religia creștină păgânilor și respingând simultan acuzele neîntemeiate ale acestora. 4. Creștinismul în istoriografia păgână greco-romană Raportul dintre lumea greco-romană și creștinism, în ciuda tuturor asimilărilor istorico-religioase constatate, nu a fost lipsit de prejudecăți din antichitate până astăzi. Pentru creștini conceptul de păgânism implica o evaluare negativă a lumii greco-romane. Neînțelegeri care au marcat opinia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fost numeroase. Manualele de Istoria Bisericii depășesc chiar și în zilele noastre parțial asemenea locuri comune, a căror problematică a fost deja evidențiată prin cercetări specifice. Literatura existentă referitoare la acest aspect ne îngăduie analiza aspectelor considerate relevante de către reprezentanții istoriografiei greco-romane, în descoperirea concepțiilor lor despre creștinism. Unii istoriografi greco-romani au rămas atașați anumitor caracteristici literare specifice antichității (afirmațiile lor pot fi luate în considerație cu multă prudență), iar alții, din epoca postconstantiniană, și-au perceput concepțiile ca o replică
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
greco-romani au rămas atașați anumitor caracteristici literare specifice antichității (afirmațiile lor pot fi luate în considerație cu multă prudență), iar alții, din epoca postconstantiniană, și-au perceput concepțiile ca o replică la cele ilustrate de autorii creștini; analiza detaliată a istoriografiei păgâne reprezentative despre creștinism contribuie la evaluarea pertinentă a problematicii. 4.1. Creștinii și evreii acuzați de «agitație» la Suetonius Este prima informație a unui istoric roman cu privire la răspândirea creștinismului și la tulburările iscate la Roma între creștinii iudaici și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
romane din Corint, în care controversa acestora este definită ca vrajbă. Definiția nu este străină deplinei conștiinciozități a acelor vremuri ce amenințau comunitatea datorită unor diviziunii interne dar și a puterii imperiale. Între timp, purtătorii de cuvânt ai Bisericii, potrivit istoriografiei creștine, își afirmau prin scris fidelitatea față de împărat pentru a înlătura acuzația neîntemeiată de focar neîntrerupt de dezordini din cadrul Imperiului. 4.2. Creștinismul văzut ca o «superstiție» la Tacitus O evaluare directă a creștinismului, în terminologia religioasă, ne este oferită
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ori de idee a decadenței religiozității antice, accentuează considerația insuficientă de care s-a bucurat tratarea acestei chestiuni în istoria cercetării. 4.3. Creștinii în viziunea lui Lucian din Samosata Lui Lucian din Samosata (125-180) îi datorăm un tratat despre istoriografie în care, vorbindu-ne despre filozoful ambulant Peregrin (a murit autoincendiat în 167), ne prezintă o caracterizare a creștinilor timpului său. Mărturia sa, a unui autor necreștin, ne ofere un cadru caricatural specific eroului ocazional, ținut în cinste și de către
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ducând tot mai mult la excluderea familiilor antice încă păgâne. Asistând la o asemenea rutină, informația autorului asupra practicii administrative a împăratului Alexandru Sever apare ca o critică față de condițiile prezente, impregnate de intransigența creștină chiar și în instituțiile publice. Istoriografia greco-romană a antichității târzii, în specificările sale asupra creștinismului, este dependentă de premizele care îi sunt proprii, iar punctul de vedere al fiecărui autor este determinat dintru început de evoluția politico-religioasă. Ne surprinde faptul că nici pe durata persecuțiilor, nici
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
asupra creștinilor, unele prigoniri au rămas în vigoare pe durata a mai multe luni, altele chiar și pentru mai mulți ani. Diversitatea cauzelor prigonirilor creștine nu îngăduie nicidecum considerarea prezentării exhaustive a acestora și nici de similitudine cu cea a istoriografiei creștine, deoarece în expunerea noastră, istoria persecuțiilor se reduce la analiza conflictului dintre împărații romani cu o reputație negativă și a Bisericii creștine. Nu a existat o politică constantă și coerentă a persecuțiilor din partea Imperiului, iar persecuțiile diverse, care au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
judiciară ce putea duce până la urmărirea unei acțiuni, treptat, în limbaj creștin, a devenit sinonim cu urmărirea crudă și nedreaptă efect al unei judecăți negative atinse prin persecutori, termen depreciativ la origine. Un atare raționament a condiționat pentru multă vreme istoriografia creștină, iar faptul este cu atât mai natural cu cât a impregnat și marea majoritate a surselor noastre. În realitate, ne-au parvenit prea puține documente oficiale: cu mare greutate textele unor edicte și rescripte, precum și unele procese-verbale ale interogatoriilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu un prim capitol dedicat analizei Creștinismului în Imperiul roman, plecând de la diaspora iudaică și realitatea creștinismului în ascensiune și despre situația religioasă greco-romană existentă în Imperiul roman la întâlnirea cu creștinismul, concepțiile reciproc trăite sau exprimate și creștinismul în istoriografia păgână greco-romană. Al doilea capitol a luat în considerație Serviciul militar și războiul drept în concepția creștină în izvoarele biblice și patristice. În al treilea capitol am vorbit despre Participarea militarilor la viața Bisericii prin prezența și rolul lor în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ale căror oseminte zac în nemărginita stepă rusească sau pe câmpurile de luptă din Vest. CUVÂNT ÎNAINTE Din 1989-1990, după „deschiderea arhivelor” în țările Europei de Est-Centrale și suprimarea cenzurii partidului unic, problemele zonei respective au revenit decisiv în atenția istoriografiei universale contemporane, implicit a celei române. În context, cu totul relevante s-au dovedit studiile consacrate rolului serviciilor secrete în determinarea evenimentelor, mai cu seamă în desfășurarea conflagrației mondiale din 1939-1945 și „Războiului Rece”, care i-a succedat, inclusiv în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a materialelor și materiei; astfel că punctele de vedere avansate se dovedesc originale și veridice, adeseori categorice, în ciuda dificultății, recunoscute, a multora dintre problemele tratate. În ceea ce mă privește, insist, în primul rând, asupra judiciozității compartimentării materiei, mai precis: Introducere (Istoriografia problemei) și Concluzii, ampla Bibliografie și Anexele, secțiuni ce încadrează corespunzător următoarele șase capitole: I - Evoluția României în perioada 1939-1945; II - Comunitatea de informații a României. Structuri, organizare, funcționare (1939-1945); III - România pe „frontul invizibil”, 1939 - 1945; IV - Dilemele „Frontului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu profesiile lor, cu data și locul nașterii și ultimul lor domiciliu. Se poate opina că lista, publicată acum în premieră, cuprinde nominal un număr suficient de mare de comuniști, apropiat de cifra de 1 000 de membri, vehiculată în istoriografia românească, confirmând ideea că P.C.R., departe de-a fi fost un partid de mase, a activat drept o „coloană a V-a” a Moscovei în România și împotriva ei. Din lista în atenție, lipsesc numele multora comuniști cunoscuți din acea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Această metamorfoză își are începutul o dată cu instalarea în forță a guvernului dr. Petru Groza”. În ansamblu, textul examinat se constituie într-o solidă monografie, autorul ei, dr. Cezar Mâță, răspunzând integral și exemplar exigențelor științifice la nivelul stadiului actual al istoriografiei române modern. Îmi îngădui să presupun că lucrarea se va bucura de o excelentă primire din partea cititorilor în general, ca și a specialiștilor în domeniu. Gh. BUZATU Iași, 18 iulie 2010 INTRODUCERE Cu minime și nesemnificative excepții, mai totdeauna studiile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Prin parcurgerea și cercetarea unui material arhivistic bogat cu documente edite și mai ales inedite (în măsura în care am avut încuviințarea sau acceptul pentru studierea lor) în întocmirea lucrării m-am axat pe tratarea a două aspecte care nu au făcut obiectul istoriografiei de specialitate și care mi s-au părut importante pentru a fi puse în atenție: a) care structuri informative și contrainformative anume au funcționat în România pe durata celui de-al doilea război mondial cu toată organizarea lor (1 septembrie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
rămâne o necesitate ca acțiunile frontului secret românesc din al doilea război mondial, percepția prezentării lor să fie inclusă în reconstituirea istorică a evenimentelor în mod organic. În perioada post-decembristă temele cu referire la istoricul serviciilor secrete românești au „inundat” istoriografia actuală. Studierea documentelor asupra spionajului și contraspionajului oferă și subiecte mai puțin investigate și cunoscute publicului care, în același timp, dau spectaculozitate abordării lor și țin treaz interesul cititorului. Asemenea considerente, este adevărat „seducătoare”, nu au putut fi evitate în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de legionari, au deschis foc împotriva militarilor veniți să-i evacueze. Atitudini asemănătoare au manifestat toți legionarii aflați în fruntea unor structuri de stat, precum prefectul Poliției Capitalei, Radu Mironovici, sau ceilalți prefecți din țară. Astfel s-a declanșat ceea ce istoriografia numește în general rebeliunea legionară, înfrântă de general e 23 ianuarie 1941. Au loc masive arestări, în timp ce majoritatea căpeteniilor legionare în frunte cu Horia Sima (după adevărate peripeții) se refugiază în Reich, cu ajutor german unde, pe viitor, Berlinul îi
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
IV. 5. Acțiuni informative pe Frontul de Est Cu toate că s-au editat foarte multe documente în colecții și au apărut nenumărate lucrări, având ca temă problematica celui de-al doilea război mondial, participarea românească este prezentată și astăzi de unele istoriografii (îndeosebi de cea rusă, dar și de către cele occidentale) controversat, conjunctural și adeseori incriminant, cel puțin până la 23 august 1944. La prima vedere, două considerente se pot identifica. Fie că, din varii motive, realitățile timpului în care a fost implicată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
maghiare și cehoslovace cu trupele române, participante pe Frontul de Vest. Fără nici o rezervă, aceste documente merită a fi făcute cunoscute, întrucât aduc alte nuanțe asupra problematicii participării Armatei române în Campania din Vest față de prezentările de până acum ale istoriografiei românești, în special, ale celei militare. Cei care au provocat actul de la 23 august 1944, prin întoarcerea armelor și participarea, alături de tabăra sovieto-anglo-americană, la campania contra Germaniei hitleriste, se așteptau ca România să aibă parte de un tratament moderat. Ori
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și prenumele lor, cu profesiile, data, locul nașterii și ultimul lor domiciliu. Se poate opina că lista cuprinde nominal un număr suficient de comuniști, care să fie apropiat de „magica” cifră de 1.000 de membri, vehiculată atât des în istoriografia românească, confirmându-se părerea unanim acceptată că P.C.R. nu a fost un partid de mase, ci o Coloană aV-a a Moscovei în România. Lipsesc numele multor comuniști cunoscuți în acea perioadă, care apoi au ajuns în fruntea statului, când
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fie siguri că, dacă germanii ar face un act de agresiune în contra țării noastre, sub orice pretext, armata noastră va lupta și în contra lor, oricare ar fi riscurile. VI. 3. Desprinderea României din Axa Fascistă din perspectiva atașaților noștri militari Istoriografia referitoare la evenimentele ce au avut loc în august 1944 în România este foarte bogată, dar de cele mai multe ori inegală și variată. Cu referire directă la momentul 23 august 1944, în stadiul actual al cercetărilor, după deschiderea arhivelor și extinderea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
abordarea picturii, în sensul în care William Henry Walsh, Walter Brice Gallie, Hayden White, Arthur Danto,Louis Mink sau Frank Ankersmit ,în contribuțiile lor narativiste din filosofia analitică a istoriei, arată că explicația narativă este un aspect fundamental pentru abordarea istoriografiei. William Henry Walsh consideră de pildă că în interpretarea evenimentelor este nevoie de stabilirea clară a limitelor istoriei ca știință și că scrierea istorică poate fi asimilată în mod explicit narațiunii. El face o distincție între narațiunea simplă sau cronica
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative ale cărei criterii nu decurg dintr-un angajament epistemiologic ci sunt expresia unei conduite estetice sau morale specifice. Franklin Rudolf Ankersmit, într-o încercare de sinteză a tendințelor narativiste din filosofia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]