2,014 matches
-
Viziunea, 72-75; Constandina Brezu, G. Coșbuc. Erudiția folcloristului, MS, 1982, 4; George Coșbuc interpretat de..., îngr. și pref. Maria Cordoneanu, București, 1982; Craia, Orizontul, 41-44; Scarlat, Ist. poeziei, II, 161-170; Lucian Valea, Pe urmele lui George Coșbuc, București, 1986; Cioculescu, Itinerar, V, 285-290; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 46-57; Rău, Efigii, 47-89; Negoițescu, Ist. lit., I, 135-138; Petru Poantă, George Coșbuc. Poetul, București, 1994; D. Surăianu, George Coșbuc între confuzie și uitare, Baia Mare, 1994; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române, III, Galați, 1996
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
1981; Bob de grâu, Chișinău, 1986; Steaua cea din lacrimă, postfață T. Paladi, Chișinău, 1988. Traduceri: Petrarca, Ronsard, Cântec de inimă îndrăgostită, pref. N. Rusu, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Idee și imagine poetică, Chișinău, 1971, 279-289; I. Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, 203-208; T. Paladi, Riscul și surpriza revenirii, „Nistru”, 1979, 2; T. Paladi, Între datorie și dorință, „Moldova socialistă”, 1987, 22 decembrie. M.Dg.
DARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286688_a_288017]
-
strategie și tactică. Politica cuprinde ansamblul orientărilor globale ale firmei și constă În coordonarea funcțiilor sale În vederea unui obiectiv determinat. Strategia identifică cu prioritate obiectivele pe termen lung ale firmei și mijloacele necesare pentru atingerea lor. În timp ce strategia parcurge un itinerar pe termen lung Într-o permanentă legătură cu mediul firmei, tactica vizează căutarea unei mai bune funcționări curente a firmei, orientându-se, de regulă, pe axele strategice. Elaborarea strategiei firmei Înseamnă alegerea domeniilor de activitate În care ea acceptă să
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
poet. Este fiul Varvarei și al lui Hristofor Cavarnali. Se afirmă într-un context literar favorabil, publicându-și poeziile în revista „Bugeacul” din Bolgrad și în „Viața Basarabiei” din Chișinău. Mai colaborează la „Moldavia”, unde este și redactor, la „Poetul”, „Itinerar”, „Front literar”, „Curentul literar”, „Festival” ș.a. A fost membru fondator al Societății Scriitorilor din Basarabia. După al doilea război mondial lucrează ca profesor de liceu, inspector școlar și ca redactor la câteva periodice din București. Manuscrisul volumului de debut, Poezii
CAVARNALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286146_a_287475]
-
1941), 578-580, Ist. lit. (1982), 651-652; Pillat, Tradiție, 214-222; Săndulescu, Pagini, 215-222; Aurel Munteanu, Panait Cerna. Viața și opera, Tulcea, 1974; Petre Pandrea, Atitudini și controverse, București, 1982, 436-437; Scarlat, Ist. poeziei, II, 183-185; Rotaru, O ist., II, 49-51; Cioculescu, Itinerar, V, 401-405; Dicț. esențial, 166-167; Micu, Ist. lit., 179; Dicț. analitic, III, 378-379. S.C.
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
II, București, 1962, 210-235; G. Naidin, „Drum bun, Cireșari!”, VR, 1963, 10; Mircea Anghelescu, „Pasiuni”, GL, 1964, 40; Liviu Călin, „Pasiuni”, CNT, 1964, 49; Vartan Arachelian, „Pasiuni”, „Scânteia tineretului”, 1965, 4865; Sânziana Pop, „Trandafirul alb”, LCF, 1965, 10; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 305-318; Nicolae Velea, „Trandafirul alb”, CNT, 1966, 12; Marian Popa, Aventurile existenței și aventurile ficțiunii, LCF, 1967, 26; Victor Ivanovici, Mitul superbei adolescențe, LCF, 44; Nichita Stănescu, Constantin Chiriță - un realist romantic, CNT, 1971, 45; Lucian Alexiu
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
și-o bobiță..., Chișinău, 1986; Spicul și steaua, Chișinău, 1990; Flori de tei deasupra noastră..., București, 1995; Cântecele mântuirii, București, 2001. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Substanța unei deveniri, „Nistru”, 1971, 10; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 131-137; Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, passim; Andrei Țurcanu, Dintre sute de catarge ’77, Chișinău, 1977, 150-162; Alexandru Burlacu, Poezii inspirate și versuri nedesăvârșite, „Nistru”, 1981, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 204, 392. I.C.
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
de întâmpinare, în care vădește spirit analitic, siguranță în cântărirea valorii estetice. SCRIERI: Fereastră deschisă, Chișinău, 1965; Caractere și conflicte. Evoluția povestirii și romanului moldovenesc în ultimii ani, Chișinău, 1968; Articole și cronici literare, Chișinău, 1969; Floare rară, Chișinău, 1972; Itinerar critic, Chișinău, 1973; Unele probleme de estetică, Chișinău, 1973; Mijlocul verii, Chișinău, 1975; Dialog continuu, Chișinău, 1977; Podurile vieții și ale creației. Studiu asupra creației lui I.C. Ciobanu, Chișinău, 1978; Clipa de grație, Chișinău, 1980; Pașii lui Vladimir Curbet, Chișinău
CIOCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
sfârșirii, Chișinău, 2001; Critice, I-III, Craiova, 2001-2003; La Pomme d’or, Chișinău, 2001; Duiliu Zamfirescu între Natură și Idee, Focșani, 2002; Zeul ascuns, Chișinău, 2002; Esența ființei. (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, 243-248; A. Hropotinschi, Meditații despre literatura universală, „Nistru”, 1982, 9; Mihail Dolgan, Mihai Cimpoi sau Nevoia de critică estetică, RLSL, 1992, 4; Dan Mănucă, O cicatrice greu de vindecat, LCF, 1992, 48; Dumitru Irimia, Cu Mihai Cimpoi
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Ceara, 95-103; Aurel Sasu, Romanele lui G. Călinescu: o negație a formelor, DFC, 290-331; Grigurcu, Între critici, 102-106; Cotruș, Meditații, 472-488; Sângeorzan, Anotimpurile, 90-98; Dimisianu, Lecturi, 13-40; Faifer, Dramaturgia, 31-37; Trandafir, Dinamica, 220-236; Țeposu, Viața, 108-117; Raicu, Fragmente, 113-118; Cioculescu, Itinerar, IV, 372-384; Ciopraga, Propilee, 253-265; Scarlat, Ist. poeziei, II, 129-132, 176-180, III, 14-16; Leonte, Prozatori, I, 60-78; Adam, Planetariu, 112-134; Ungureanu, Proza rom., I, 91-116; Tihan, Apropierea, 93-100; Cosma, Romanul, I, 108-114; Vasile, Conceptul, 152-156; Alex. Ștefănescu, Sensul entuziasmului, RL
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
ruta traversată de un model ce poate fi dobândită, reținută și mai târziu reprodusă mult mai exact de codarea verbală a informației vizuale într-o secvență de întoarceri stânga-dreapta (de pildă, DDSDD, adică Dreapta-Dreapta-Stânga-Dreapta-Dreapta) decât prin bazarea informației pe imaginarea itinerarului. Învățarea observațională și retenția sunt ușurate de asemenea coduri pentru că ele pot produce o mare cantitate de informații într-o formă de depozitare mult mai ușoară. După ce răspunsurile modelate au fost transformate în simboluri funcționale, performanțele comportamentului de potrivire în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tranșează în favoarea eclerajului crud, nu o dată impur, exhibiționist. Personajele, oameni neimportanți, fără ambiții și stabilitate socială, anonimi (depersonalizați și la nivelul onomasticii), cu profesii, îndeletniciri erante, se instalează în clipă, consumându-și vitalitatea frenetic, detașat și amar, într-un nesfârșit itinerar al plăcerilor carnale. Nu atât din textul epic, din pulsiunile erotismului vagant, cât din exterior răzbat înțelesuri vorbind despre incomunicare, agonie, „năzuință spre spulberare”. Domnișoara din str. Neptun, romanul de debut, se înscrie amăgitor într-o „tematică” tradiționalistă, dezrădăcinarea, exploatată
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
chiar în centru, unde îl așteptau cele mai bune prăjituri, eclerurile. De asemeni, nu pleca până nu traversa orașul prin fața Liceului Kogălniceanu, și spre minunata grădină publică care i-a înfrumusețat totuși cumva o tinerețe așa de săracă. Urma pe itinerar lașul, unde, în seara spectacolului, strada Lăpușneanu era înțesată de studențime și care- întotdeauna intra pe gratis la cele patru spectacole pe care le prezenta acolo, în matineu și seara, două zile la rând. Studențimea îl lua pe brațe încă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
României moderne, București, 1935.</ref> Opțiunile junimiste se cer redate contextului românesc marcat de o demonizare a Adversarului generic. Politica liberalilor radicali, astfel cum se con turează ea până la momentul de turnură de la 1876, urmează tiparul revoluționar al ridicării maselor. Itinerarul biografic tragic al lui Barbu Catargiu se desenează pe acest fundal ce reînvie practicile unei revoluții franceze pe care liberalii radicali munteni o urmăriseră, fascinați, la 1848. Retorica revoluționară este dublată de apelul constant la o „clasă de mijloc“ improvizată
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
radicalism ubicuu, ipostaziat de stânga, dar și de dreapta radicală, moderația este obligată să se ridice, confruntând demonii cetății. Departe de a fi un obiect în muzeul istoriei intelectuale, junimismul poate fi recitit astăzi ca punctul de plecare în acest itinerar al moderației și al libertății. Timbrul său îi poate fortifica pe cei care se încăpățânează să creadă în evoluție, nefiind ademeniți de vocea ispititoare a mesianismului. Reflecția Junimii este un port către care ne putem îndrepta oricând - farul ce veghează
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
În direcția Nicolaiev XE "Nicolaiev" și Marea Neagră XE "Marea Neagră" . Ek 11a și Ek 10b, care au fost atașate Armatelor românești, au rămas doar un scurt timp subordonate acestora, alăturându-se cu prima ocazie corpurilor militare germane. Această scurtă descriere a itinerarului Înaintării și acțiunilor unităților Einsatzgruppe XE "Einsatzgruppe" pe teritoriul României dovedește, fără Îndoială, că nici una dintre unitățile sale nu s-a aflat la Iași În ziua progromului și nu a participat la el. Prezența unor unități SS nu a fost
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
sa, nu va lua imediat măsurile necesare, va fi tradus în fața Curții Marțiale, pentru complicitate cu cel vinovat. Domnii Comandanți de M.U. și regimente (unități corp aparte) vor organiza patrule și ofițeri de control prin cantonamente sau în lungul itinerarului parcurs de unități, pentru a executa o foarte severă supraveghere. 2. Se interzice cu desăvârșire a se rechiziționa sau obliga la vreun serviciu oarecare, populația germană din Ucraina. Această populație este considerată a fi de cetățenie germană. Violentarea, jaful, siluirea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
06.1942. 997 Prin ordinul Nr. 882/1942 din 22.05.1942 Cabinetul civil pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, solicita Guvernământului Provinciei Bucovina date săptămânale cu privire la numărul evreilor evacuați, data evacuării, localitatea de destinație, itinerarul, mijloacele de evacuare și măsurile de pază ale convoaielor de evrei evacuați. AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 207-208. 998 Nu se publică. AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 199-203. 999 Nu se publică. Astfel, un număr de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
voită) a stereotipurilor balcanice din discursul românesc în cel apusean, ținând cont, de pildă, de faptul că britanicii nu erau deloc interesați și nici nu aveau cu cine discuta despre aceste lucruri în secolul al XIX-lea, de-a lungul itinerarului lor prestabilit pe la curți nobiliare sau domnești. Nu aveau de unde să afle despre "complexele" lui Dinicu Golescu, exprimate în adăugire la traducerea pe care a realizat-o, prin intermediar francez ,după The Present State of Turkey de Thomas Thornton (Londra
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
dreptul unui vehicul să efectueze un transport dus-întors în trafic direct sau în tranzit pe teritoriul statului emitent. Articolul 3 Transportul de persoane. Transporturi regulate 1. În cadrul traficului pe linii regulate, transportul de persoane cu autobuze se efectuează pe un itinerar determinat cu orare și tarife convenite, cu dreptul de a îmbarcă și a debarca pasageri la capetele de linii și în alte locuri de oprire stabilite. 2. Linia regulată de autobuze se poate înființa cu aprobarea autorităților competente ale fiecărei
HOTĂRÎREA nr. 756 din 30 decembrie 1993 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Albania în domeniul tranSportului rutier internaţional de persoane şi mărfuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109742_a_111071]
-
care greutatea, dimensiunile sau sarcina pe osie a vehiculului depășesc limitele admise pe teritoriul unei părți contractante, vehiculul trebuie să posede o autorizație specială, emisă de autoritatea competența a acestei părți contractante. Dacă aceasta autorizație limitează circulația vehiculului la un itinerar determinat, transportul se poate face numai pe acest itinerar. Articolul 11 Transportul pe teritoriul celuilalt stat Transportatorii menționați la art. 2 din prezentul acord nu sunt autorizați să efectueze transporturi de persoane sau de marfuri între două puncte situate pe
HOTĂRÎREA nr. 756 din 30 decembrie 1993 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Albania în domeniul tranSportului rutier internaţional de persoane şi mărfuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109742_a_111071]
-
depășesc limitele admise pe teritoriul unei părți contractante, vehiculul trebuie să posede o autorizație specială, emisă de autoritatea competența a acestei părți contractante. Dacă aceasta autorizație limitează circulația vehiculului la un itinerar determinat, transportul se poate face numai pe acest itinerar. Articolul 11 Transportul pe teritoriul celuilalt stat Transportatorii menționați la art. 2 din prezentul acord nu sunt autorizați să efectueze transporturi de persoane sau de marfuri între două puncte situate pe teritoriul aceleiași părți contractante. Articolul 12 Controlul documentelor 1
HOTĂRÎREA nr. 756 din 30 decembrie 1993 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Albania în domeniul tranSportului rutier internaţional de persoane şi mărfuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109742_a_111071]
-
dreptul unui vehicul să efectueze un transport dus-întors în trafic direct sau în tranzit pe teritoriul statului emitent. Transportul de persoane Articolul 3 Transporturi regulate 1. În cadrul traficului de linii regulate, transportul de persoane cu autobuzul se efectuează pe un itinerar determinat, cu orare și tarife convenite, cu dreptul de a îmbarcă și a debarca pasagerii la capetele de linii și în alte locuri de oprire stabilite. 2. Linia regulată de autobuze se poate înființa cu aprobarea autorităților competente ale fiecărei
HOTĂRÎREA nr. 71 din 20 februarie 1993 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova în domeniul tranSporturilor rutiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109286_a_110615]
-
care greutatea, dimensiunile sau sarcina pe osie a vehiculelor depășește limitele admise pe teritoriul unei părți contractante, vehiculul trebuie să posede o autorizație specială, emisă de autoritatea competența a acestei părți contractante. Dacă aceasta autorizație limitează circulația vehiculului la un itinerar determinat, transportul se poate face numai pe acest itinerar. Articolul 10 Transportul pe teritoriul celuilalt stat Transportatorii menționați la art. 2 din prezentul acord nu sînt autorizați s�� efectueze transporturi de persoane sau mărfuri între două puncte situate pe teritoriul
HOTĂRÎREA nr. 71 din 20 februarie 1993 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova în domeniul tranSporturilor rutiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109286_a_110615]
-
depășește limitele admise pe teritoriul unei părți contractante, vehiculul trebuie să posede o autorizație specială, emisă de autoritatea competența a acestei părți contractante. Dacă aceasta autorizație limitează circulația vehiculului la un itinerar determinat, transportul se poate face numai pe acest itinerar. Articolul 10 Transportul pe teritoriul celuilalt stat Transportatorii menționați la art. 2 din prezentul acord nu sînt autorizați s�� efectueze transporturi de persoane sau mărfuri între două puncte situate pe teritoriul celeilalte părți contractante. Articolul 11 Controlul documentelor 1. Autoritățile
HOTĂRÎREA nr. 71 din 20 februarie 1993 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova în domeniul tranSporturilor rutiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109286_a_110615]