2,406 matches
-
niciodată tristețea în luncă. Dar toamna nu-i codru să nu îl ajungă! Chipuri de oameni tresar în privire, Și tac... Vreau să mai uit și să duc povara cea dulce Împletind-o cu speranța cerească ce curmă Tristețea în iz poetic și naște izvorul De versuri, de dragoste, chemare și rugă. Poate ar fi mai bine să uit, să nu iubesc Ignoranții celor mai sacre povești. Dar în buze, cuvinte și glas am pecetea Unor flăcări venite din astre, cerești
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346041_a_347370]
-
a unei pineta, cu albastrul captivant al mării și cu aerul blând și odihnitor sub un cer vesnic senin, cu numărul mare de fortificații, cu oameni harnici, modești și ospitalieri. Orașul Lecce, construit în stil baroc, din piatră monumentală, cu iz de vechime, îți oferă posibilitatea de a vizita la prețuri modice sau chiar gratis muzee și biserici: faimosul Duomo, Biserica “Santa Croce”, o adevărată bijuterie florală, sculptată în piatră, Castelul lui Carol al V-lea, Muzeul Provincial, cu o bogată
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
carne de cal, cu sos picant, produsele de patiserie: rustico și pasticciotto, vinul salentin. Pentru călătorul dornic să scape de tumultul vieții contemporane, Salento rămâne un spațiu al visării, al liniștii profunde, al odihnei și al relaxării, al istoriei cu iz de suferință și de glorie, grec, roman, arab, turc, hispanic sau normand. Elena Trifan Referință Bibliografică: CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1191, Anul IV, 05 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
o grămadă. / Și trece luna, trece anul - / Din lene s-a-ntrupat elanul !» (de dincolo de a istoricilor querelle / „gâlceavă“, de dincolo de „sacra gălăgie istorică“, ultim-stihul epigramei are inducție lirico-semantică în „grămadă“ / „gloată“ și în „hei-rup-ismul prim-anotimpului bolșevic / leninist din anul 1917: «...iz iskra vozgoritsia plamia...!» / «...din scânteie se-ntețește flacăra / focul...!“; p. 28); În ceașca de cacao / Sfârșită-i evoluția / De parcă un alt Mao / Rescrie constituția.» („morala“: dintotdeauna, Dictatorul „rescrie Constituția“, „reformează Statul“; p. 34); «Rectificatele bugete / Sunt când gurmande, când gurmete
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
Toate Articolele Autorului în zilele din urmă, ale-acestui veac, bufonii, la cravată, sunt cei mai înțelepți; și, Doamne!, când prostia noastră n-are leac, grădina ta e plină, ticsită cu deștepți! banii, din sudoarea celor obidiți, nădușesc prin conturi, în iz de mucegai. strajă e trabucu-n vise la bandiți; astăzi, dacă nu ai bani, puți a putregai! lăcomia crește multora averea. aroganți cu școală, pe diplome furate, se înalță-n titluri, adulând puterea, corijenți în viață, plini de masterate. în zilele
MAI CADE CÂTE-UN ÎNGER de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347922_a_349251]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEȘNICIE, ARTICOL DE VIORICA POPESCU ȘI MARIANA POPA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEȘNICIE-DICȚIONARUL PERSONALITĂȚI ROMÂNE SI FAPTELE LOR Părtași la scrierea unei
O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEŞNICIE, ARTICOL DE VIORICA POPESCU ŞI MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347512_a_348841]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEȘNICIE, ARTICOL DE VIORICA POPESCU ȘI MARIANA POPA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEȘNICIE-DICȚIONARUL PERSONALITĂȚI ROMÂNE SI FAPTELE LOR Părtași la scrierea unei pagini memorabile a istoriei contemporane de cultură românească, am trăit o clipă cât veșnicia ... Am văzut cum se înscrie-cu pana de aur a inimii- în patrimoniul unui neam
O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEŞNICIE, ARTICOL DE VIORICA POPESCU ŞI MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347512_a_348841]
-
valoros Monument ieșean, omagiat și laureat pe toate continentele Lumii. MULȚUMIM Domnule Constantin Toni Dârțu, pentru Instituția Dv. enciclopedică! Ce alese gânduri și vie Recunoștință - în numele Tuturor VIORICA POPESCU și MARIANA POPA LIGA SCRIITORILOR BRAȘOV Referință Bibliografică: O enciclopedie cu iz de veșnicie, articol de Viorica Popescu și Mariana Popa / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1101, Anul IV, 05 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEŞNICIE, ARTICOL DE VIORICA POPESCU ŞI MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347512_a_348841]
-
fără să-l conștientizăm. Cum altfel veniseră cu toții în același timp? Trebuiau să vadă cum și de ce Aiala a hotărât să-și închidă locuința, să o părăsească și să locuiască împreună cu amica ei. Această prietenie exaltată avea pentru mama ei izul unor flori otrăvite... Și fetele trăiau temerile lor nemărturisite. Amândouă s-au întrecut în pregătiri. Teama le zorea născocind ideile. Aiala și-a surprins părinții arătându-le piesa așezată pe un loc demn de arta lui Rodin. - De unde-o aveți
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
care însuflețește acest poem. Firescul poleiului nimerit chiar în ziua liturghiei este convertit prin scînteia iscată între cele două ipostaze - drumul și slujba - în canon suplimentar pe care credincioasele și-l asumă de nevoie. Iar mătăniile capătă și ele un iz puțin ghiduș, mlădiind habotnicia mironosițelor. țurțuri la streșini - privind lung pe fereastră o babă știrbă Petru-Ioan Gârda Contemplarea și reveria nu urmează vreun drum logic. Țurțurii par deodată să fie dinții crescuți din gingia productivă a streșinii. Baba privește cu
CORNELIU TRAIAN ATANASIU (COMENTARII ETAPA 222) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346804_a_348133]
-
Securitate (corp delict nr. 30), dar mai apoi a fost recuperată. S-a mai păstrat, brăcuit, începutul celui de-al doilea sonet al coșmarului cu scrisul lui Covaci: Eram, în vis, cadavru, în raclă și în groapă. Simțeam în nară izul putreziciunii mele, Dar auzeam tăcerea cum sapă, cum tot sapă, În moartea mea să scoată comori de gând și stele. O viziune a propriei morți, dar și a acelor tainice recuperări spirituale de după. Labiș i-a transmis imaginea în transă
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
Stuttgart, Germania /p. 43 Proza scurtă/p. 44 Veronica Pavel Lerner/p. 44 Vavila Popovici, Carolina de Nord, UȘA /p. 45 Ladislau Daradici, Deva /p. 47 Dorina Șișu Ploeșteanu- poezii/p. 49 Adam Armina Flavia- poezie /p. 49 Șoapte cu iz de mentă- autor: Andrada Matei /p. 50 În memoriam Camil Petrescu Scriitorul care a văzut idei - autor: Ion Ionescu Bucovu /p. 51 În memoriam Fănuș Neagu Un noroc al limbii române- autor: Maria Sava /p. 53 Pagini de istorie- Ziua
DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346983_a_348312]
-
Pe bună dreptate: pentru că nu știe că este fericit. Și esența vieții nu este să „fii “, ci să știi că „ești“ fericit. Încălecat pe Roib, calul amintind de Pegas, per¬sonajul cărții a galopat spre insula dorințelor. O fabulă cu iz istoric și politic, în acest context, dezvoltă autorul. Călătoria personajului se oprește pe „Insula dăruiri și binefacerii depline“, unde „Darius a devenit un adevărat medic na¬turist care multe vieții a salvat ( ... )”, iar însoțitoarea au¬to¬ru¬lui, Zâna Sorții
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
în culori simt apă, când mănânc . La noi, au farmec și mister, aceleași anotimpuri, La voi, învălmășite sunt și curg în alte timpuri . . . La noi, te soarbe ce-i în jur, topit în rugăciune, La voi, un sentiment obscur, cu iz de-ngropăciune. La noi, ne-ntoarcem în pământ, cum o făceau străbunii, La voi, cenușa dau în vânt și domnii și nebunii . . . La noi, e drumul înspre rai, la DUMNEZEUL-TATĂ, La voi, e drumul spre dolari și IAD, îndată-ndată!. . . =Detroit
LA VOI ŞI...LA NOI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346357_a_347686]
-
de iubire de neam și de țară! De obicei, bărbații au asemenea porniri, unele sincere, altele de conveniență. Și iată ce mărturie superbă despre faptul că este, a fost și va fi pe acest pământ, dovadă versurile de față, cu iz testamentar: „Sunt nostalgia zâmbetului tău / Purtat în gând, în suflet și în amintire. Rămâi de-a pururi dorul meu, / Un dor de mamă, înger de iubire. // Sunt ziua care nimic nu a iertat, / Nici viscol aspru nici ninsori abunde / Când
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
Ediția nr. 431 din 06 martie 2012 Toate Articolele Autorului Primăvara aruncă pulbere fină de gingășie peste întinderea sufletului, ce-i cenușie. Pomii își dezbracă haina albă și groasă, iarbă înverzește, mirosind a speranță. Salcâmii mă îmbată cu al lor iz ispititor, păsări cântă pe ram iubirea înduioșător, strecurându-mi în suflet muguri de dor... Un tainic vis, scăldat de-un dulce amor. Ghioceii, spălați de roua blândelor șoapte alungă din mine, înfiorata, sufleteasca noapte. Sorb cu mirare și nesaț, lumină
EMOŢIE DE PRIMĂVARĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348387_a_349716]
-
DRAC ICONIC Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 639 din 30 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Democrația (cu binecunoscuta ei sorginte lingvistică grecească, demos = popor și kratos = conducere) a devenit azi în România - de la conceptul mult prea generos cu iz de model perfect al unei veritabile societăți de tip deschis, antitotalitar, concept vândut, din păcate, cu sânge și gloanțe la kilogram spre sfârșitul de secol XX în majoritatea țărilor comuniste de către marile puteri politico-economice ale lumii - nimic altceva decât termenul-paravan
ÎNTRE DEMOCRAŢIA NENĂSCUTĂ ÎNCĂ ŞI OLIGOCRAŢIA CU CHIP DE DRAC ICONIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348421_a_349750]
-
veșnică dezonoare a Europei, acest lucru reprezintă „noul om” al ei... Educația fără Dumnezeu conduce Europa și prin ea întreaga lume într-un asemenea întuneric, în care umanitatea nu a căzut vreodată...!” - Iată în ce cuvinte categorice și cu un iz foarte critic și tragic îl prezintă Părintele Iustin Popovici pe omul - victimă a civilizației apusene, occidentale. Trebuie observat faptul că în momentul în care noi nu mai cugetăm la adevărurile și realitățile existențiale ajungem la secularizarea contemporană, în cadrul căreia „omul
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
cum e vremea. Ce-aș putea planifica pe mâine? O fi Lună plină?” Decisă, trase draperia opacă de in. Inelele rulară pe bară cu zgomot metalic acompaniate de clanța de la ușa dinspre verandă. Ieșind afară, inspiră adânc aerul răcoros cu iz de iasomie, dulceag, amărui și se ghemui pe băncuța din colț, locul ei preferat. Astfel cuibărită, în liniște și siguranță, putea visa cu ochii larg deschiși. Mâna stângă o furnica, semn că spondiloza își făcea din nou prezența. Își frecă
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
aninat de-un colțișor / al sufletului trist, / unde mugurii abia plesniți / acoperă goliciunea / tristei primăveri / desenate-n contur de șotron / dă acum anotimpului / nesfârșitul ecou / al eternității scufundate / în teluricul „iubesc” (Un gând spre nicăieri). De la epitetizările de început, cu iz de pastel și elegie, nu rareori impregnate de locuri comune de genul: freamătul frunzelor, verdele codrului, tristețea norilor, fereastra sufletului meu, freamătul codrului, strunele dorului, pe-a timpului aripă, mirajul fericirii, tandre șoapte, balsam pe răni, castel de vise, cântec
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
și catifelată, de un negru intens, toată strălucirea ilustrei interprete pariziene. Discul solar al Nilului își înceta, astfel, definitiv, la ceasul acelor târzii momente nocturne, telurica lui cale plină, deopotrivă, de glorie și de spini. O ieșire din scenă cu iz oarecum faustian, calculată însă, a unei zeități a cântecului francez care veghează acum în tăcere, de la înălțimea albei și impunătoarei sale statui montmartriene, timpul fizic al lumii și veșnicia... În contextul unui timp al imaginii construite pe temelia demonică a
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
și mă vede doar cu „ochii„ degetelor, înțeleg că îi plac. Pașii mei sunt prudenți, acolo în trecutul familiei, într-un flux al memoriei voluntare, cu o muzică în acorduri de pian, când tumultuos, când trist. Pătrund în încăperi cu iz de vechime și mister. Mobilă din furnir de trandafir, deschisă, cu două corpuri așezate simetric, apoi comoda pe peretele opus unui pat imens acoperit cu muselină matlasată. Deschid glasswandul, nimeni. Mă retrag, trec prin salonul mare care păstrează ceva din
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]
-
imens din stică se desface în două când apăs pe butonul roșu din spatele ușii, pe care scrie „ Press”. Nu știu unde dispar cele două jumătăți, fiindcă alturi de mine este alt balcon. Mă izbește în față mirosul de apă sărată, cu un iz dulceag, tropical, întinderea oceanului este întunecată, parcă vâscoasă, iar valurile sunt lente și grele. - N-ai somn nici tu? aud o voce de alături și n-am niciun dubiu că este vocea lui Voquin. - Am cam exagerat cu cafeaua! - Dacă
DRUMUL APELOR, 55 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376313_a_377642]
-
să piardă Trecuta-mi viață, trecuți-mi pași și drumurile goale. Prin foșnetul de toamnă doar pași-mi să se-audă Cum rătăcesc și pierd cărarea spre acum Lăsând voit să iasă miros de frunză udă Spre-a însemna cu iz de frunză ruginie dâra de drum. Sufletu-mi sfâșiat să stea ascuns sub frunze Cu clocotul durerii plutească-le-n văzduh, Iar liniștea din beznă le poarte și le-așeze Pe viața-mi și pe trupu-mi rănit, lipsit de duh
SUFLET ÎN AGONIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376461_a_377790]
-
Cum degetele-ar curge lin Pe pielea ta nu am aflat. Că metri cubi de-ncinsă lavă Într-o secundă-mi curg prin vene, Eu știu demult, căci inima Nu mai știe a toarce-alene. Că părul tău ascunde-n bucle Iz de promisiuni ne-spuse Și nopți nepetrecute încă, Steaua din ochii tăi îmi spuse. Referință Bibliografică: Că dorul poartă chipul tău / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1329, Anul IV, 21 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
CĂ DORUL POARTĂ CHIPUL TĂU de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376488_a_377817]