2,397 matches
-
pentru că cu toate izbânzile de doctrină ce le-am cules, în fapt femeile sunt înlăturate mai mult ca oricând de la drepturi egale cu bărbații și chiar de la munca ce asigură pâinea de toate zilele. Deci, ne găsim în plin paradox: Izbânzi mari de ordin doctrinar, succese de ideologii, dar, în fapt, aceeași stare de minorat ce slăbește deopotrivă familia și societatea și primejduiește însăși coeziunea de ordin național. Nu trebuie să ocolim adevărul, oricât de crud ar fi; suflete tari ne
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din viața rituală a evreilor săraci din Sighet. A realizat „fiziologii” provinciale despre Iași, Bârlad, Pașcani, Botoșani, despre micile porturi dunărene - Calafat, Turnu Măgurele -, pustiite de stagnare, sau despre Sulina, „portul broaștelor”. A pornit o campanie gazetărească, fără sorți de izbândă, pentru turcii din Ada Kaleh, exploatați de „sultanul” Ali Kadri. A iscodit prin mahalalele turcești din Constanța după „negustorul de lipitori” și a fost singurul reporter care a cunoscut geografia stranie din Insula Șerpilor. Aventuri malteze este „jurnalul de bord
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
mai bine de trei decenii, cu Pasărea de foc (1973) nu este decât o încercare (mai mult conjuncturală) de a se integra unei colectivități, căreia, de fapt, nu-i aparținea: „Alăturea de oameni în toamnele pe creste / suim printre mulțimi izbânda vremii noastre / săpând în piatră nume și lepădând veșminte / cu ochi aprinși de steaua orelor albastre” (Printre mulțimi). Lumea lui C. apusese, iar tentativa eșuată de a se adapta alteia este evidentă când, în același volum, reapar laitmotivele liricii sale
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
rareori Frunză se mulțumește să anunțe idei, să le enumere, să le repete, neconcretizate în imagini artistice. Ceea ce dă impresia nu a unei poezii, ci a unui articol sau a unor simple fraze rimate. Iată bunăoară, poezia intitulată Totul pentru izbânda păcii! Obiectivul urmărit era enunțat de poet și în titlul poemului și în refrenul: Dă totul pentru pacea țării! Și pentru pacea lumii, totul! Cum înțelege, însă, poetul să concretizeze această chemare? Prin două aspecte sentimentale, pe care la exploatează
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mod mai just și problema femeii. Tov. Lucia Demetrius sublinia, într-o scrisoare publicată în Flacăra, felul în care e pusă problema femeii, apreciind faptul că aproape toate femeile din piesă sunt mai ridicate decât perechea lor, ca pe o «izbândă a operei lui Mihail Davidoglu». Trebuie să subliniem însă chiar în privința lipsurilor piesei, că Cetatea de foc este un mare succes pe drumul înainte al lui Mihail Davidoglu atât de strâns legat de progresele dramaturgiei noastre noi”. Despre foloasele unei
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
De aceea se merge uneori spre șablon, spre zugrăvirea aproape identică a unui «tip» fără caractere individuale sau cu trăsături individuale specifice, neadâncite. Tipul de tânără odraslă a burgheziei în agonie: aceeași eroină, sub trei nume diferite și realizată cu izbânzi variabile apare în Iarba rea piesa lui A. Baranga, și în romanele lui N. Jianu și Petru Dumitriu. Activistul de partid, muncitorul care conduce organizația de partid pe un șantier apare fără o individualitate bine precizată (...). Cum se manifestă individualizarea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ar fi venit chiuind (...). Definirea unui complex al taberei ostile este de asemenea condusă cu inteligență. Din ea fac parte oameni aparținând claselor înlăturate, ființe intrate în putrefacție din punct de vedere moral, luptând să se organizeze în nădejdea unei izbânzi din afară. Mijloacele lor sunt pâinea mucegăită, mâncarea neîndestulătoare și rea, lipsa apei potabile, salarizarea inegală provocând nemulțumire, aruncarea pământului excavat din nou în albia canalului (...). Și în tratarea altor personaje se remarcă uneori discontinuitate sau o prezență convențională de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca un simțământ intim «prea personal». Mult mai reușit este cel de-al treilea cântec de iubire al poetului, De va fi să fim vreodată: Despărțiți în calea grea/ Steagul luptei ne-nfricată/ Să-l urmezi, iubita mea./ Să nu uiți izbânda floare/ Ce ți-am prins-o-n păr dintâi:/ Roșiei flori nepieritoare/ Credincioasă să-i rămâi./ Să păstrezi în amintire/ Tot ce tainic ne-a legat/ Tot ce adânc și cu uimire/ Am visat, și-am cutezat.../ Fi-vor poate
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mâine (...) În Drumul minerilor, Aurel Rău încearcă să abordeze poemul epic, înfățișând fapta eroică a unui tânăr miner. Poezia este valoroasă însă mai ales prin lirismul său, prin dezvăluirea emoțiilor pe care le trăiește eroul în timpul acțiunii și după cucerirea izbânzii (...) Se află în volum poezii ca Nimeni nu va ști, Urarea mamelor din Grecia, Mesteacănul, etc., a căror lectură îl lasă indiferent pe cititor. Sărace în idei, aceste poezii sunt mediocre, lipsite de sentimente adânci. În ele nu recunoaștem particularitățile
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Idem, nr. 10, oct. 1953 46. George Munteanu - O nouă etapă în dezvoltarea nuvelisticii noastre. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 2 (39), febr. 47. Mihai Gafița - Greșeli vechi în forme noi. În: Viața românească, nr. 6, iun. 48. Al. Oprea - Izbânda realismului în creația lui Marin Preda. Idem, nr. 12, dec. 1953 49. Ioan Vlad - Noul roman al lui Zaharia Stancu. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 1 (38), ian.: „Alături de alte opere ale literaturii noastre actuale (Bijuterii de familie, Zorii robilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
numirea sa ca redactor la ziarul „Unirea” (Bălți), apoi la „Gazeta Bălților” (1920). La Craiova, este director la „Vremea nouă” (1921-1924, 1927), redactor și director-proprietar (împreună cu Al. Iacobescu) la „Dreptatea” (1925). Stabilit în București, va fi redactor la „Curentul” (1928-1929), „Izbânda” (1934-1935), „Ordinea” (1936-1944, unde a fost și prim-redactor), „Tribuna românească” (1946-1947). A mai colaborat și la „Slove”, „Lectura”, „Rampa”, „Ramuri”. „Frontul Mărășești ilustrat” ș.a. Semnând și A., At, D. A., Dan, D.I.A., D.I. Amian, Nyusu, el a scris mii
ATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
de televiziune Antena 1 a trimis pe Adelin Petrișor tocmai la Kursk, în Marea Nordului, după consumarea unui eveniment tragic și emoționant: moartea echipajului unui submarin rusesc. Din capul locului, era limpede că deplasarea ziaristului la Kursk nu avea sorți de izbândă: operațiunile de salvare se desfășurau în largul mării, accesul în port era interzis, informațiile erau cenzurate din rațiuni militare, locuitorii orașului nu erau direct implicați în eveniment (marinarii de pe submarin fiind din alte zone ale Rusiei), iar discuțiile cu rudele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de Alarcón, Charles Baudelaire, A. P. Cehov, N. V. Gogol, H. Heine, Jean Lorrain, Paul Morand, Peter Rosegger, Saphyr, Fr. Schiller, August Strindberg, Villiers de l’Isle Adam, Paul Verlaine. În broșuri i-au apărut în deceniul al treilea și alte tălmăciri. Izbânzile lui ca traducător sunt versiunile pe care le realizează din Charles de Coster (Legenda și întâmplările vitejești, vesele și glorioase ale lui Ulenspiegel și Lamme Goedzak în ținuturile Flandrei și aiurea, 1947), Aleko Konstantinov (Bai Ganiu, 1955), Alphonse Daudet (Tartarin
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
colecția „Biblioteca scriitorilor iluștri”, în care se tipăresc îndeosebi traduceri semnate de el sau de alți scriitori. Inconsistentă este literatura propriu-zisă a lui B.-R., reprezentată la început de povestiri alegorice și sentimentale („Rampa”, „Viitorul”, „Credința”, „Zburătorul”, „Tribuna liberală”, „Minerva”, „Izbânda”). În „Miraj” și „Raza literară”, se încearcă și ca poet, fie cu versuri originale, fie cu tălmăciri din Charles Baudelaire și Paul Verlaine. Din 1920 se profilează pe literatura de colportaj, fabricând în serie senzaționale biografii de haiduci sau reluând
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
năzuința lăuntrică, dar nu fără cointeresarea patriarhilor ecumenici din Constantinopol. La fel va proceda și un voievod maramureșean care solicita Patriarhiei constantinopolitane să ia sub jurisdicția sa, înălțând-o la rangul de stravropighie, importanta și influenta mănăstire românească din Peri. Izbânzile artistice din epoca Paleologilor au găsit ecouri și interpretări în alcătuirile arhitecților și pictorilor români. Biserica Sf. Nicolae (Domnească) din Curtea de Argeș, mănăstirea lui Mircea cel Bătrân de la Cozia oglindesc modele bizantine. Iconografia românească din acea vreme și de mai târziu
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Matei Corvin), unele și cu valoare „memorialistică”, care comunică, comentează ori interpretează evenimente ale timpului. Textele rămase de la Ștefan cel Mare, subsumabile aceleiași specii, țin în egală măsură și de oratoria politică. Și așa-zicând „scrisoarea-circulară”, adresată principilor creștini după izbânda din 1475 de la Podul Înalt, și solia, rostită în fața senatului Republicii Venețiene de Ioan Țamblac, unchiul Mariei din Mangop, dar scrisă cu siguranță după dictarea voievodului, înmănunchează, punând pe seama lui Ștefan cel Mare, calități de subtil analist și însușiri de
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
chirilic, la „curentele literare” slave corespunzătoare concepțiilor despre traducere, curente preluate de literatură slavono-română. Pozitivist obstinat, suspectând de impresionism orice interpretare, B. a avansat, în domeniul istoriei literare, dar mai ales in filologie și în istoria limbii, multe ipoteze amendabile. Izbânzile parțiale, care s-au absorbit în fondul comun al disciplinelor respective, compensează însă în bună parte erorile. SCRIERI: Cercetări istorico-filologice, București, 1900; Studii privitoare la limba și istoria românilor, București, 1902; Problemele capitale ale slavisticei la români, Iași, 1906; Relations
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
salvare a sa. Este trecerea din starea umană și sufletească În starea transumană, spiritual-morală, atât de bine exprimată de Goethe la sfârșitul tragediei (Faust, actul IIĂ: Tot ce-i vremelnic E numai simbol. Inaccesibilul Faptă devine-n ocol. Inefabil deplinul Izbândă-i aci. Omul simte și știe că nu-și poate depăși condiția naturală. La fel de bine știe că și cetatea pe care el a clădit-o va avea destinul său. La fel cum se refuză pe sine, ca „existență perisabilă”, aspiră
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dintr-o comisie executivă aleasă de comitetul revoluționar român. Colaborează la redactarea proiectului de constituție și a Proclamației, insistând, într-o dispută neîntreruptă cu mulți dintre conducătorii mișcării, pentru menținerea articolului 13 privitor la desființarea clăcii și împroprietărirea țăranilor. După izbânda revoluției, la 11 iunie 1848, este numit în fruntea Departamentului relațiilor externe, dar renunță repede și preferă funcția de secretar al Guvernului Provizoriu. În tot timpul evenimentelor din 1848, el a reprezentat, în opoziție cu majoritatea noilor miniștri, atitudinea cea
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
Maeterlinck (1903). B. colaborează cu versuri, proze scurte și „cozerii literare”, iscălite și Elena Densusianu sau Elena Bacaloglu-Densusianu, în „La Roumanie” și „Țara”. Tipărește romanul În luptă (I, 1906), continuat de Două forțe (II, 1908). Cel de-al treilea volum, Izbânda noastră, anunțat, n-a mai apărut. Ulterior, B. va locui, până în preajma celui de-al doilea război mondial, în Italia, unde face propagandă culturii române. În țară trimite corespondențe și, mai rar, traduceri periodicelor „Ordinea”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Noua revistă română
BACALOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285523_a_286852]
-
cu Elena Tayber, persoană instruită, cu pregătire muzicală. Dintre copiii lor, a ajuns la notorietate traducătoarea Ermiona Asachi (Quinet). Pentru activitatea sa culturală și diplomatică a fost ridicat în rang, de la comis la vel agă, în 1827. Un moment de izbândă al lui A., sprijinit, în lupta contra tendințelor elenizante din învățământ, de Gh. Săulescu și Vasile Fabian, este deschiderea, la 28 martie 1828, a Școlii Normale și a Gimnaziului Vasilian, căruia i se adaugă, în 1832, un colegiu cu secții
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
s-a îngropat ciocul feroce pe loc în penajul său. Dis de dimineață tătucu când trecea pragul grajdului să vadă ce s-a mai întâmplat, se minună, toate oile erau în viață! Îl ridicase pe fecioraș de bucurie. Familia sărbători izbânda, dar cel mic nu se lăsa până nu căzuseră la învoială să-l lase o săptămână întreagă să păzească turma de oi. Cu perseverență și vitejie a răzbit ca într-o săptămână să omoare toți papagalii care atacau mișelește oile
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
italian al Piemontului. A doua zi, în zori, italienii s-au întors la Torino. Cei care au consemnat momentul au afirmat că învingătorul i-a urmărit pe învinși cu priviri pline de satisfacție. După victoriile militare, el obținuse și o izbândă diplomatică. Cu toată răceala pe care Josephine o afișa în scrisorile ei, ofensivul general nu-și pierdea vremea în Italia. El cucerea localitate după localitate, cu toate împotrivirile trupelor austriece, venite în sprijinul celor italiene. La 15 mai, Napoleon a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
apoi se opri și Întinse mâna să-și potrivească poziția. Se auzi un sunet de fermoar. M-am uitat la el cu coada ochiului. L-am văzut gândindu-se, concentrându-se la enigma salopetei. Nu părea să aibă sorți de izbândă, așa că am plutit din nou până În celălalt capăt al camerei și am intrat În corpul lui Rex Reese. Preț de un minut, am simțit cum Obiectul răspunde la atingerile mele, am simțit vigilența Înfiorată, dornică, din pielea și mușchii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Parcurge cu privirea titlul, parcă pentru a-și aduce aminte, apoi ia poziție și începe să vorbească. Se auzea numai vocea sa, căci a amuțit Protopopescu: "Stimați cetățeni ai acestei țări, mă aflu aici, în Sala de conferințe a Palatului Izbânda, pentru a vă aduce la cunoștință următoarele decizii luate de conducerea acestui stat.". Așa încep toate comunicările pe care trebuie să le spună Ministrul. Aceeași formulă politicoasă de adresare, indiferent de ceea ce se va spune. "Conform deciziei 12AI132 a guvernului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]