KorAP: Find »[drukola/base=izbuti & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...236 >

5,893 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631

viseze o grămadă de prostii ce tulburau viețile oamenilor; un dobitoc, auzind că melcii sunt căutați În străinătate și sunt plătiți cu bani buni, s-a apucat să Înființeze o fermă În care să crească mucoasele gasteropode, dar nu a izbutit decât să distrugă grădinile cu varză și salată ale vecinilor, care i-au tras Întreprinzătorului o binemeritată mamă de bătaie și i-au devastat casa și acareturile; În cele din urmă, am aflat și de ce mă căuta neliniștitul mare om

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
chiar orele următoare inaugurării. Doamnele țața Norica și țața Veta au venit să expună amândouă marfă de același fel: brânză și roșii. Oamenii, puși În fața dificilei situații de a alege - căci nu voiau să supere pe vreuna din ele - nu izbuteau să se hotărască. Cele două doamne au Început să strecoare pe șoptite clienților informații despre marfa concurentei. Așa se face că mușteriii au aflat cum că brânza vândută de țața Veta era sporită cu făină și amidon de cartofi și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
În straturile unei surpături a Înaltului mal al fluviului de altădată, câțiva oameni (și ei rămurele În giganticul catastif) au găsit un cap de femur de mamut, os pe care, oricât s-au străduit Strămoșul și ai săi, nu au izbutit să-l roadă sau să-i dea vreo Întrebuințare. Mă Întreabă cineva ce Înseamnă azi a fi european. Mă gândesc la această parte de lume ce-și datorează numele frumoasei pe care Zeus a pângărit-o și spun că nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
Roșu. Au plecat apoi lălăind pe drum. N-au ajuns nicidecum la destinație: Repetentu, copleșit de atâta băutură, a căzut În șanțul săpat de pădurari de-a lungul drumului ca să nu poată intra cu căruțele hoții de lemne. N-a izbutit să se ridice, s-a târât nițel În patru labe și a adormit cu fața de alcoolic juvenil Înfundată În stratul de frunze uscate. Vieru, care nu amestecase așa de rău băuturile, a intrat În pădure, a Înaintat câteva sute

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
și au dat o grămadă de goluri (unii spun că s-a ajuns până la treizeci, alții numai până la douăzeci și opt - nu e nimic sigur căci, copleșit de numărul lor, dar și epuizat și mahmur după noaptea petrecută În desfrânări, arbitrul nu izbutise să le noteze pe toate În carnețel). La sfârșit, ei au fost felicitați În mod ostentativ de către public, s-au Îmbarcat În liniște În remorcă și duși au fost, fără să li se clintească măcar un fir de păr. Nimănui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
a făcut ca nepoata lui nea Mitu Păcătosul, sora medicală, să folosească o ață mai groasă ca de obicei la coaserea virginității unei mirese, punându-l astfel Într-o amarnică Încurcătură pe ginerică În noaptea nunții, când acesta nu a izbutit - poate și din pricina emoției și a băuturii - să rupă fecioria improvizată a soaței și s-a Încurcat În hățișul prea grosului catgut, rezolvând, până la urmă, problema manual, după ce i-a aplicat miresei două palme sănătoase În chip de anestezie; războiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
precum un gigant În devenire ce se afla, pe una dintre pisicile cu care Își Împărțea odaia și se opri În fața oglinzii. Își admiră În semiîntuneric profilul ce i se părea mai misterios decât oricând. Își Încruntă fruntea. Din ochi izbuti să scoată câteva fulgere ce desemnau clar asprime și hotărâre. Încordă bicepșii și pectoralii. Îi veni În minte, fără să vrea, că-l lăsase nevasta nu cu multă vreme În urmă. Rânji și, după ce-și examină dinții, manifestând ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
poarta tot cu traumatizatul craniu, apucă să murmure, Înainte de a adormi greu, Înconjurat de credincioasele și multiubitele sale pisici: «Măbijbăeldăuniverz...»”. Cea mai la Îndemână, dar și cea mai paradoxală morală care ar rezulta de aici ar fi: dacă doriți să izbutiți ceva, nu vă propuneți nimic. Atât pentru astăzi. S-a făcut târziu. Mergeți la casele voastre. Nu vă zbenguiți. Nu fiți nici porci, nici capre. Ziceți bună ziua. * * * Din puzderia de caiși plantați cândva de bunicul dinspre tată al lui Repetentu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
câte una din mână ori chiar o azvârlea de pereți sau de podeaua de scândură frecată cu motorină spre a Înștiința și pe alții de prea marea lui bucurie ori tristețe sau spre a ținti tărtăcuțele adversarilor pe care nu izbutea să-i convingă altfel În Înfruntarea de cugetări despre ale vieții. Tatapopii păstrase câteva halbe În care le servea bere oamenilor mai Însemnați. Ceilalți Își sorbeau licoarea Îndoită cu apă din borcanele de conserve pe care cârciumarul le luase pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
pe carton sau pânze. Profesorul Îi păstrase toată viața o adâncă venerație, alimentată și de faptul că Învățătoarea lui nu făcea parte decât Întâmplător din clanul de oameni pe care, nici el nu se putea prea bine lămuri de ce, nu izbutea să-i Înghită, deși, de fiecare dată când se Întâlnea cu unul dintre membrii săi, scotea vorbe de Încântare, le rostea gălăgios și părea nemaivăzut de fericit că i se hărăzise o asemenea frumoasă Întâmplare ce avea să-i Însenineze

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
din pricina bombardamentelor, arhivele fuseseră mutate de colo-colo și probabil că se pierduseră o grămadă de hârțoage. Cu luni puține Înainte să moară, după răbdătoare și Îndelungi căutări de ani Întregi ale acelor din carele cu fân ale labirinticelor arhive, ea izbutise să afle câte ceva despre rubedeniile de sânge și chiar să-și găsească mama și un frate. Astfel, s-a pomenit brusc a fi urmașa unui evreu cu ghinion În afaceri care Își părăsise familia și plecase, Însoțit numai de fiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
să i se spună Repetentu - Îi plăcuse să se joace cu feluritele nații ce-i alcătuiau globulele roșii, inventându-și strămoși italieni, țigani, ruși, armeni și chiar mongoli În fața bărbosului care Îl privea cu ochii Încețoșați de alcool și nu izbutea să spună că și el, la rându-i, avea În vene Încrengătură de sânge băștinaș și de venetici străvechi, cărora li se pierduseră limba și obiceiurile, rămânând ca o uriașă enigmă a istoriei pentru totdeauna de nedezlegat. Cu acel prilej

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
copilărie. De pe atunci nu era În stare să aleagă Între două lucruri căci era sigur dinainte că, de cum alegea, Începea să-i pară rău că nu făcuse altmiteri. Îi plăcea, dar, În același timp, Îl Înspăimânta să fie singur. Nu izbutea decât În puține clipe să se simtă bine cu el Însuși ori cu cei din jur. Găsise scăparea cea mare În somn. Încă de mic visa enorm, de cum Închidea ochii trecea de-a dreptul În vis și nu-și amintea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
să viseze. De multe ori, Întâmplările petrecute În Închipuirea lui Îi păreau adevărate și, dacă ele nu erau contrazise În vreun fel, i se Întipăreau În memorie ca fapte de netăgăduit. Când, Într-o zi, Îl Întrebase pe Baronu dacă izbutise să Înalțe pe Valea Morii zmeul ăla care Închipuia o cometă cu cozi lungi, din cârpe colorate, prietenul său Îl cântărise atent, ca să se lămurească dacă nu cumva era vorba de o glumă proastă, apoi Îl Înjurase. Ideea cu zmeul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
sine, cu orice fel de rachiu Îi era la Îndemână. Într-unul dintre puținele momente când nu era de tot beat, Își dăduse seama că-l părăsiseră puterile bărbătești. Cumva speriat, se internase de două ori la dezalcoolizare, dar nu izbutise să se lase de băut și se abandonase În voia sorții. Aceasta se hotărâse să-i Întindă o mână și-i trimisese nepăstuitului un prieten ce dovedea, În general, o fire de porc, dar care Își pusese ambiția să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
dovedea, În general, o fire de porc, dar care Își pusese ambiția să-l scoată din abis pe cel În care ghicea un suflet zbuciumat de artist. El Însuși scriitor, profesorul poreclit de un elev - nu se știe de ce - Gurgui izbutise să-l dezvețe pe poet de năravul deznădăjduit al sorbitului de băuturi bețive. Ba Încă zelul recuperator al prozatorului Gurgui mersese și mai departe: Își propusese să-i trezească virilitatea amicului său de idei literare. În acest scop, Îi sugerase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
magazinul universal sătesc. Acolo poposise Într-o seară ploioasă de toamnă Ectoraș. Strângea În palma asudată, vârâtă În buzunar, douăzeci de monede și căuta, Înspăimântat de câte i se ofereau, un cadou pentru ziua de naștere a mamei sale. Nu izbutea să se hotărască Între o sticluță cu parfum de trandafiri, o pereche de papuci turnați din plastic și un batic verde pe care erau desenate un fel de valuri Înspumate de mare. Deși era potopit de emoția unei atât de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
cu ochii țepeni și ieșiți din găvane, se trezea că pe pânza albită cu cretă se Întâmpla cu totul și cu totul altceva. Neamțu urla atunci de parcă l-ar fi Înjunghiat, Îl Înjura pe Ghiță de toate organele pe care izbutea să și le amintească de la orele de biologie, În furia lui ce-ar fi putut răsturna munții. Ba chiar, când o lua la vale rău de tot, pomenea În sudalmele lui de fotosinteză, angiosperme, hidrogen sulfurat, dendrite, axoni, monocotiledonate, turnesol

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
și, cu adâncă mirare, Îl recunoscuse pe profesorul și omul de cultură Marin Foiște beat, Încercând să taie cu o pânză de bomfaier moțul copacului. Până să apuce milițianul să-l convingă să coboare - era o mare enigmă cum de izbutise profesorul, mătăhălos și, pe deasupra, beat clampă, să se cațere atât de sus -, vârful pinului se prăbușise. Coborâse, cu greu, și omul de cultură, care Îi relatase plutonierului stările sufletești ce-l cuprindeau una după alta ori toate deodată. Se simțea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
cenușii. Apoi izbucniseră chiotele și urletele de bucurie, copiii alergau care Încotro, ridicau mâinile, se tăvăleau, țipând, În mormanele de pănuși și chică și se ridicau de acolo ca niște Învingători, cu degetele răsfirate repezite spre cer. Profesorii nu mai izbutiseră să-i stăpânească pe elevi, dar nici nu se străduiseră cine știe ce. Se strânseseră la un loc și se arătau nerăbdători să se Întoarcă În sălile de clasă. În jurul lor, copiii nu se atingeau de porumb, alergau bezmetic ori se jucau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
inginerul nu avea rude care să-i ia apărarea pe căi mai drepte ori ocolite și, cum erau hotărâte să dea un exemplu, Îi făcuseră repede de petrecanie. Foiște cel neputincios cu femeile Îl urâse cu deznădejde pentru că Îndrăznise și izbutise să-i sucească mințile unei educatoare cu părul auriu și numai inele, căreia poetul Îi Închinase pe ascuns nenumărate poeme de iubire delicate și Înflăcărate, pe care mucosul de fiu al Directorului o asemăna cu cea de-a treia fiică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
ea, dar era atât de prost, că nu obținea nici măcar cât cei care o Înghesuiau prin cotloane. O interesa acel băiat tocmai pentru că se arăta timid și chiar fricos, se bâlbâia și se Înroșea când vorbea cu el, iar când izbutea să-și stăpânească glasul, vorbea numai prostii și anapoda, era În stare să plece și să nu se mai Întoarcă de frica de a nu o vedea iară și de a nu ști cum să se poarte. Ce era cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
celuilalt și să-i lămurească pe cei doi băieți care-l urmăriseră că nici măcar nu-i trecuse prin cap așa ceva, că o dusese acasă numai pentru că ea Îi ceruse s-o apere de câini. Vărul răsuflase și el ușurat, ca și cum izbutise În ultima clipă să ocolească o nenorocire și, mai cu seamă, o dezonoare și adăugase și el că țâțoasa artistă era chiar mai curvă decât Maria care, știa oricine, trăia cu numai doi bărbați, nu cu mai mulți. Deși știa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
de femeie, ceea ce Îi făcuse pe vânătorii ce-l ocoleau ca pe talpa iadului să-l poreclească Ion Femeie, ca să-i tăvălească prin tină răutatea pe care o dovedea cu cei ce se dedulceau la braconaj. Pe când era tânăr, Directorul izbutise - prin cine știe ce noroc, căci mită nu se pricepea să dea și credea cu tărie În imoralitatea celui ce-o oferea, mai vinovat decât cel ce o primea - să-și cumpere o armă de vânătoare nouă, spre adânca invidie a vânătorilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
numea cu mândrie piatră de Mississippi și desăvârșea cu ea ascuțitul uneltelor de frizerie ori al instrumentarului chirurgical, căci se pricepea bine și În ale tocilăriei. Pe când se aflase În spital, În urma mușcăturii infectate din ziua primirii În rândul ucenicilor, izbutise să dosească printre lucrurile sale un bisturiu scăpat câteva minute din ochi de către aiuritor de mulții oameni Îmbrăcați În alb. Acela devenise cuțitașul pentru sacrificat și jupuit În cuniculicultura pe care o practica de ceva vreme, cu destul succes. Apuca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]