24,388 matches
-
Prin totalitatea valorilor spirituale și materiale se regăsește mereu omul, ființa care comunică continuu cu sine însuși și cu lumea înconjurătoare doar pentru a găsi izvorul/drumul etern spre lumină, spre cultură, spre civilizație. Anume omul este acel izvor de lumină care prin complexitatea fenomenelor spirituale dă viață proceselor evolutive umane ce dezvoltă atât natura proprie, cât și întreaga comunitate socială al acestuia. Omul, înzestrat cu inteligență, are capacitatea de a dezvolta lucrurile ce îl înconjoară/determină până la cele
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
să onoreze prin redenumire de străzi în Municipiul Târgoviște și în comuna Voinești cu numele singurilor dâmbovițeni cu rol important jucat în organizația de rezistență armată anticomunistă Haiducii Muscelului. Este vorba de doi intelectuali proveniți din lumea satului, a localității Izvoarele (azi în componența comunei Voinești). Mai întâi de toate, studentul țărănist TRAIAN GH. MARINESCU zis GEAGU, cel care l-a obligat pe prefectul comunist Gogu Popescu, prin arderea urnelor de vot în timpul alegerilor din 19 noiembrie 1946, să le repete
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă luni, 15 septembrie 2014, ora 18.00, la Studioul Horia Bernea, la conferința , susținută de Matei Stîrcea-Crăciun. Brâncușiologia românească a avut dreptate, fie doar și parțial: izvorul fundamental de inspirație în opera brâncușiană îl constituie mentalul țărănesc. În fapt, obiectul culturii câmpului este producția de materii. Ele monopolizează, ca scop existențial, acțiunea țăranului și catalizează creșterea pe parcurs de milenii a unei etici ce poziționează omul în
VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ [Corola-blog/BlogPost/93200_a_94492]
-
înființarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, între anii 1064 și 1101. „Sunt informații despre organizarea administrativă și militară a țarii ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru și mare, de la Dunăre spre nord până la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina - cetatea din insula Pacuiul lui Soare”, spune Viorica Enachiuc. Totodată, Codexul conține și versurile unui cântec de luptă, numit „Jurământul tinerilor blaki”, care a fost tradus în felul următor: „O viață, tăciunele Șarpelui
Adevărul despre DACI de la BUDAPESTA ne va ZGUDUI. Istoricii ne-au MINŢIT [Corola-blog/BlogPost/93214_a_94506]
-
tineri, inclusiv elevi. Oameni condamnați la sute de mii de ani de închisoare. 16 oameni executați în 1959 numai din zona Nucsoara, inclusiv 3 preoți. Alți patru oameni executați din zona Câmpulungului și din Dâmbovița: studentul Traian Marinescu Geagu de la Izvoarele, executat demonstrativ în 1950, fără proces. 2 militari activi de la una din marile unități câmpulungene, în 1952. Iar ultimul, inițiatorul și conducătorul lor pentru scurt timp, capturat în 1960 și executat în 1962. Cu doar doi ani înaintea golirii închisorilor
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
De la daci nu au rămas izvoare scrise. Prea puține se știau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor. O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în această perioadă istorică. A fost scrisă cu
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
înființarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, între anii 1064 si 1101. “Sunt informații despre organizarea administrativă și militară a țării ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru și mare, de la Dunăre spre nord până la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina - cetatea din insula Pacuiul lui Soare”, a descoperit Viorica Enachiuc. “Jurământul tinerilor blaki” Codexul conține și versurile unui cântec de luptă, numit “Jurământul tinerilor blaki”, care a fost tradus în felul următor: “O
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
fond, sau autorul însuși, îl ține, oare, de "ruină" pe Pașadia Măgureanu, - această fostă "măgură", prin nume, și care, ciclic, pleacă la un... "munte" (ceea ce poate să însemne, totuși, un soi de revenire la el însuși, adică la origini, la izvoare). O "stană" (de bun-simț), un "munte", fusese și mătușa lui Pantazi, neprețuita damă nobilă de verde, vrednică, ea, de toată lauda și imnul turiferarului, atunci când vrea, Mateiu; un pisc altissim desemnând, de altfel, și numele de stirpe, Negoianu, al incalificabilei
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
surescitare bine ascunsă sub imaginile moi și mângâietoare este utilizată, după cât se vede, încă din "fragedă" tinerețe. Cântece de adolescent, superba plachetă grupând versuri scrise în 1957-1958, oferă mai multe exemple. Iată trei idile, una mai frumoasă decât alta: "Între izvoarele care desfac în jur/ Rănile uriașe de azur// Dovlecii plini de mațe stau candizi/ Și-nlăcrămați în pături de omizi.// Din mâluri dulci cu mormoloci și sare/ Lumina urcă iazurile clare.// Orele-atârnă-n iarbă nemușcate/ De vietățile ce clipocesc pe spate."; " În
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
-mi chem/ Imaginile care-n mine dorm,/ De care uneori mă tem.". În Puck, găsim nota argheziană din Cărticică de seară: "Dă-mi mâna, Puck. Pădurile-s a' noastre/ Pline cu zâne mici cât degetarul./ Pe prunduri fine scârțâie cleștarul/ Izvoarelor rotunde și albastre.// Vezi, Puck, aci-s știubeiele cu miere/ Din care puii urșilor, de-o șchioapă,/ Când viespiile-s duse, se îndoapă,/ Ca să mai crească-n minte și putere.// Pe gresiile calde dorm șopârle/ Subțiri, strânse-n pieptare de mătasă
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
încă multă vreme, în literatura noastră - și anume până la impunerea noii metode de creație, cea mai desăvârșită din câte au existat, realismul socialist" (p. 104). Cu alte cuvinte, așa cum istoria noastră a mers inevitabil și triumfător spre comunism, avându-și izvorul principal în pașoptism, istoria literaturii române a curs, cu unele meandre (rătăciri decadente), spre realismul socialist, derivat și dezvoltat din realismul critic antiburghez. Emil Boldan săvârșește a doua manipulare flagrantă când pune istoria noastră sub o influență rusească de la începutul
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
un punct de observație cât mai bun. Istoria literaturii române nu mai este văzută și expusă cronologic, într-o linie evolutivă relativ firească, așa cum se întâmplă, de regulă, în istoriografia noastră. Avem în față o istorie a rupturilor care "desfundă izvoarele imaginarului". Autorul identifică două intervale cu o anumită stabilitate (1860-1914 și, respectiv, 1919-1927) și trei mari falii: ruperea de Orient și de feudalism; închiderea față de Occident și de capitalism; desprinderea de Est și de comunism. Altfel spus, modernizarea, comunizarea și
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
și el la judecata aspră a săracilor "feciorul unui vechi chiabur". Comunistul Lazăr de la Rusca din poemul lui Dan Deșliu, omorât de "haita de chiaburi", stârnește "ura mare, ura sfântă": "Vuiau munții de mânie,/ vuia peștera pustie,/ vuia codrul cu izvorul/ și vuia, vuia poporul". O țară întreagă vibrează de furie: "A-nălțat dușmanu ghiara/ să lovească munca, țara/ și poporul, țara toată/ cere pentru câini răsplată./ Cere dreaptă răzbunare,/ să răsune peste zare:/ - Cine spre popor cutează/ va pieri! țara
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
priveghiă asupră-le și îi strecură minunat din toate primejdiile. Aceasta ne va aduce să credem că o nație, care în mijlocul atîtor nevoi și-a păstrat naționalitatea ei în curgere de optsprezece veacuri, nu mai poate pieri" (Cuvînt preliminar despre izvoarele istoriei românilor). Cel ce scrie istoria unui asemenea popor, așa cum a vrut Bălcescu să facă, va trebui să adopte calea sacrificiului de sine: "Lucrați numai spre a vă întări brațele și inima și a vă îmbărbăta în credință și spre
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
elaborat lucrări teoretice și didactice care constituie pietre de hotar pe tărâmul Teoriei muzicii. În paralel, prin creația sa muzicală, concretizată în lucrări simfonice, vocal-simfonice, camerale și mai ales corale, majoritatea de inspirație religioasă sau folclorică (reunind astfel cele două izvoare de spiritualitate care se împletesc pentru a forma graiul muzical românesc), s-a afirmat ca o personalitate importantă în componistica românească, iar premiul acordat de Uniunea Compozitorilor în 2004 a încununat un șir lung de reușite. Dar, poate mai semnificativ
Dragoș Alexandrescu by Olguța LUPU () [Corola-journal/Journalistic/83386_a_84711]
-
pe transmițătorii (altminteri demni de încredere) ai unor informații. Prototipul situației a fost deja descris de Caragiale, în Reportaj, în care sursele apar în două ipostaze: mai întâi, reală și interesată, apoi fictivă, de pură imaginație. E descris mai întîi "izvorul știrilor Revoltei": "toate le aflam de la o damă din societate, care le lua într-adins pentru noi de la un stîlp al puterii, un om foarte de sus. Cîtetrele părțile erau interesate să lucreze cu cea mai perfectă discrețiune: bărbatul de
"Pe surse" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8473_a_9798]
-
sus. Cîtetrele părțile erau interesate să lucreze cu cea mai perfectă discrețiune: bărbatul de stat își exercita prin canalul nostru micile răutăți și marile intențiuni; dama cîștiga frumos de la noi, iar noi țineam recordul gazetelor bine informate". După secarea acestui izvor, reporterul special Caracudi obține rezultate similare exercitîndu-și imaginația pe o terasă - "din Cișmegiu!". Știrile inventate de Caracudi sînt însoțite întotdeauna de formule de autentificare: Putem spune, din sorginte autorizată, că ieri s-a petrecut la palat o scenă, care caracterizează
"Pe surse" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8473_a_9798]
-
autentificare: Putem spune, din sorginte autorizată, că ieri s-a petrecut la palat o scenă, care caracterizează situațiunea întreagă ca imposibilă de susținut. Guvernul e pe ducă. La ediția de seară amănunte"; "Astăzi suntem în pozițiune a da, din același izvor autorizat, amănunte asupra urmării acelei scene". De fapt, și pentru sursele moderne există o mare varietate de formule posibile: "din surse sigure", "din anumite surse", "din surse demne de încredere, pe care nu le putem dezvălui", "din surse care doresc
"Pe surse" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8473_a_9798]
-
orgolii, valori și simboluri, ierarhii și premii, onoruri și prestigii - toate sunt parametrii culturali ai unui sistem non-cultural: societatea. Faptul că un roman e o carte de literatură și nu un discurs electoral nu-l face mai puțin dependent de izvorul din care s-a născut: contradicțiile societății. Și romanul, și pledoaria electorală se nasc din aceleași raporturi sociale: dacă ai aflat raporturile, ai înțeles romanul. Nu unicitatea creației contează, ci plăcile tectonice din care s-a ivit. Pacostea aceasta de
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
capabili. Eu așa văd mai corect: jazz în România. Jazz-ul românesc are mari posibilități de a deveni o muzică foarte interesantă pentru că are la bază folclorul, care este foarte bogat, ca sonorități, ca melodii, ca ritmuri. Dar în special izvorul melodic. Mă refer la un folclor stilizat, la care se adaugă ritmuri tradiționale interpretate cu swing, ceea ce poate fi foarte aproape de interpretarea unui bun instrumentist american (de jazz). [...] Bineînțeles că este bine să ne folosim creierul, că de aceea ni
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Liana Tugearu Cultura s-a întors continuu la vechile izvoare. Renașterea și clasicismul s-au întors la antichitate, modernitatea la tot ce o precedase, iar postmodernitatea abordează programatic, din noi unghiuri de vedere, tot felul de opere clasice - clasice în sensul cel mai larg al termenului, acela de opere intrate
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
repune în scenă, Lacul lebedelor, ne-am bucurat că îl vom putea cunoaște, direct, și în calitate de coregraf. Lacul lebedelor are deja o istorie în cultura coregrafică din țara noastră, fiind montat prima oară de Vera Karalli, în 1932 sau 1937 (izvoarele documentare existente, până la noi cercetări, nu concordă) și a avut ca primă interpretă în rolul Odette-Odile pe Elena Penescu Liciu (prima mea profesoară de balet), alături de Nicolae Iacobescu în Siegfried și de Bela Balogh în Rothbart. Cea de-a doua
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
într-o vreme - autorul a citit prea mult Durand, ori nu știe ce vrea să spună), iar creatorii basmului cult european sînt O. Perault și C. Anderson (?!). Și așa mai departe, pînă la nefericita mochetieră, din ograda romantismului românesc. Iaca izvorul perlelor școlare, universitare... De nu s-ar uita imediat, ar scîrțîi pînă la adînci bătrîneți în cultura generală. Decît să știi, așa pocite, nume de scriitori și de opere, mai bine să nu le știi deloc! Citind referatul, îți spui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
Austria, Croația și Slovenia. Întrucât recuperarea memoriei dansului se va realiza printr-o asiduă cercetare a arhivelor, bibliotecilor și a amintirilor subiective ale puținilor martori existenți, subtitlul programului este Cartografierea istoriei invizibile, a acelei istorii ascunse, până în prezent, în aceste izvoare. Debutul public al acestui proiect, care va dura doi ani, a avut loc pe 27 martie, cu acest prilej prezentându-se o serie de materiale deja lucrate. Un important pilon de sprijin, în ceea ce privește istoria dansului din România, îl constituie cercetările
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
al Cuvântului în sens primordial. De fapt, în cele două volume, apărute la un interval de opt ani, poetul se mărturisește ca atare, mai mult sau mai puțin voalat, ca pelerin în propria sa singurătate, în propriul său suflet, spre izvorul nemuritor al Cuvântului aceluia divin. Astfel se dezvăluie o concepție înaltă despre poezie ca res sacra, ca un sens profund pe care poetul se străduie să-l descopere în toate ipostazele vieții [...]. Singur, doar cu icoana mamei și înconjurat de
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]