1,351 matches
-
Ești sigură că știi cum să ajungi la New York? Am serioase îndoieli că pot să rezist mai mult de o zi sau două în poziția aceasta de făt. — Hei, unde ați plecat, beatnicilor? întrebă glasul slab al domnișoarei Annie din spatele jaluzelelor. Renault-ul se deplasă spre mijlocul străzii. — Hoașca aia bătrână locuiește tot aici? întrebă Myrna. — Taci din gură și mergi mai departe! — Ai de gând să mă bruiezi așa tot timpul? Myrna privi prin oglinda retrovizoare la șapca verde. Vreau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
avea destui bani (și aici nu era departe de adevăr), nu suporta soarele (deși toată viața lui a stat cu capu-n dogoarea soarelui), pe el să-l lăsăm În plata Domnului, se simțea foarte bine și În Belgrad, cu jaluzelele trase. În acest paragraf din Enciclopedia morților este introspectată cu multă finețe aventura lui marină, de la lirismul primului contact vizual, din o mie nouă sute treizeci și cinci pînă la Întîlnirea reală, față-n față cu marea, patruzeci de ani mai tîrziu. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
După un moment, se ridică și, cu ochii Închiși, merge pe dibuite spre ușă. Acolo se răsucește pe călcâie și mai privește o dată Încăperea. Aici au șezut și au visat: pe tăvița aceea pusese atât de des chibrituri pentru el; jaluzelele acelea le coborâseră, din discreție, Într-o lungă după-amiază de duminică. Cu ochii Înnegurați, stă și-și amintește. Vorbește tare): Ah, Amory, ce ți-am făcut? (Undeva adânc, sub tristețea Îndurerată pe care timpul o va vindeca, ROSALIND simte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pe păr și îi luă radioul din mână. Buzz se sui în mașină și dădu cu spatele până pe pietrișul din fața casei, ratându-l la mustață pe grecul care încă se văita încet. Vecinii începuseră să se uite pe ferestre, lăbărțând jaluzelele, în toate locuințele de pe stradă. Câteva minute mai târziu Audrey o conduse pe Lucy afară din casă, cu un braț pe după umerii ei și un geamantan din carton presat în cealaltă mână. În drum spre mașină se opri ca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
apoi răsturnă sertarele din bucătărie până când pe jos nu se mai vedeau decât tacâmuri și farfurii sparte. Zări o sticlă pe jumătate plină lângă aparatul de radio, o deschise, dar mușchii gâtului îi erau prea congestionați, așa că o aruncă, doborând jaluzelele. Se duse la fereastră și privi afară, unde îl văzu pe Dudley Smith aureolat de becul stâlpului de pe stradă. Și știu că Dudley știe. Iar mâine vor ști toți. Momeală pentru șantaj. Numele lui în dosarele cu delicte sexuale. Numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
încărcătorul până la cot. Cartușele erau din cele folosite pentru vânătoarea de cerbi. Cele cinci încărcătoare erau suficiente pentru a transforma tot magazinul de confecții și personalul venit la întâlnire în mâncare de câini. Buzz ducea arma într-o cutie pentru jaluzele înfășurată în hârtie de cadouri de Crăciun. Rabla lui închiriată era parcată pe marginea trotuarului, un pic mai la sud de Sunset. Parcarea din fața magazinului era ticsită cu tichii evreiești și porci cu puști. La ușa din față stătea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
atent și să se îndrepte într-acolo cu o mână în buzunarul de la haină. Buzz alergă cât putu de repede - un fulger de grăsime cu pantofi de tenis. Individul se întoarse în ultima clipă. Buzz îl izbi cu cutia de jaluzele în față și îl trânti pe capota unui Continental ’49. Omul scoase pistolul. Buzz îi trase un genunchi între picioare, îl pocni în nas cu palma deschisă și văzu cum îi zboară din mână un pistol semiautomat de calibrul 45
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
picioare, îl pocni în nas cu palma deschisă și văzu cum îi zboară din mână un pistol semiautomat de calibrul 45. Încă o lovitură de genunchi îl puse jos, cocoșat de durere. Buzz dădu un șut pistolului, aruncă cutia de jaluzele și se folosi de patul puștii cu țeavă retezată ca să-l amuțească pe paznic. Complicele lui dispăruse. Gardianul vărsa sânge pe gură și pe nas și era deja în lumea viselor - poate pentru totdeauna. Buzz băgă pistolul în buzunar, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
intangibil, voia să se distanțeze cât mai mult de micile minciuni care Îi umpleau viața zilnică asemenea unui praf fin, ce pătrundea până În cele mai tainice spărturi. Luni, dis-de-dimineață, când niște licăriri tulburi, portocalii Începură să se strecoare printre crăpăturile jaluzelelor, se ridică În capul oaselor și notă: „O femeie, mai curând atrăgătoare decât frumoasă, s-a apropiat de mine; nu a venit la biroul de recepție, ci a apărut de undeva din spatele meu, fără să dea atenție anunțului NUMAI PERSONALUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
o mai văd niciodată. M-am trezit cuprins de tristețe și, nici măcar acum, când am terminat de scris, tristețea nu m-a părăsit.“ 2 Fima se scoală să meargă la lucru Efraim se ridică din pat cu lenjeria transpirată, Întredeschise jaluzelele și privi pe geam la Începutul acelei zile de iarnă din Ierusalim. Casele din vecinătate nu i se părură apropiate, ci Îndepărtate de el și unele de altele, iar Între ele zări nori joși și cenușii, ca niște vălătuci. Afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pe drum Încoace. Când În sfârșit reuși să se ridice, rămase În ploaie, cu gândurile Împrăștiate, ca un om care nu știe de unde a venit și Încotro trebuie să se Îndrepte. Ridică privirea spre etajele de sus, Însă văzu doar jaluzele trase și ferestre acoperite de perdele. Ici-colo pe terase se zăreau ghivece cu mușcate cărora ploaia le dăduse o strălucire senzuală, ce Îi amintea de buzele rujate ale unei femei vulgare. La intrarea În clinică era o firmă de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
așternute milieuri apretate din dantelă, ca acelea care umpleau fiecare loc liber din casa tatălui său din cartierul Rehavia. Mai e și un radio greu și demodat. Niște flori uscate, albastre stau Într-o vază Înaltă. Toate perdelele sunt croșetate, jaluzelele sunt bine Închise, un foc albastru dansează În lampă și din când În când se aude zgomotul ușor al petrolului care coboară din rezervor spre fitil. Una dintre femei, probabil fac cu rândul, le citește cu voce joasă celorlalte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și pe ea o părăsise soțul. Sau Își găsise o amantă tânără. Sau poate fusese ucis pe când servea ca rezervist În Teritorii, și nu avea pe nimeni care s-o consoleze. 25 Degete care nu erau degete La șapte coborâră jaluzelele și Încuiară clinica. Ploaia și vântul se opriseră. Un frig limpede, sticlos se lăsase deasupra Ierusalimului. Stelele străluceau cu o intensitate tăioasă, iernatică. Iar din partea de est, clopotele bisericilor creștine sunau puternic și trist, de parcă răstignirea avea loc pe dealul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
furios Într-o curte Întunecoasă. Fima Îl Întrebă speriat: — Ce s-a Întâmplat? Ce ți-am făcut? Apoi continuă ușor indignat: —Scuză-mă. Nu cred că ne cunoaștem. Își imagină ce se petrece În clipa aceea În spatele fațadelor clădirilor, În spatele jaluzelelor, ferestrelor și perdelelor. Un bărbat stă așezat În fotoliul său, În papuci, și citește o carte despre istoria barajelor. Pe brațul fotoliului se află un păhărel de coniac. Soția lui iese din baie, cu părul ud, rozalie, parfumată, Înfășurată Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Ca al unui prunc abandonat Într-o pătură udă, pe o pantă a văii. Parcă primise sarcina să fugă chiar În clipa aceea să-și ajute mama să-și găsească copilul pierdut. Își spuse că precis era numai zgomotul unor jaluzele desfăcute. Sau unul din copiii vecinilor. Sau vreun pisoi Înghețat prin curte. Oricât Își forță ochii, nu zări nimic În noapte. Oriunde privea, nu vedea decât Întuneric. Nu apăru nici un semn, pe dealuri sau printre luminițele slabe ce veneau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Mă simțeam cât se poate de bine când doctorul Gabor ținu deschisă ușa dintre sala de așteptare și biroul său. Îmi făcu semn din capul său mic, acoperit cu păr negru lucios și neted, să o iau înainte. Am intrat. Jaluzelele erau coborâte pentru a împiedica soarele arzător al după-amiezii să pătrundă înăuntru. Colțurile încăperii erau cufundate în umbră. Sub fereastră, un aparat de aer condiționat bolborosea amenințări greu de înțeles. Lângă un perete era înghesuit un fotoliu negru de piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
să mă înscriu, până când a aflat că soția mea este evreică. Copacii și terenul de golf atrag cumpărătorii, dar priveliștea pe care o prefer eu este cea a caselor vecinilor sau, mai bine zis, în casele lor. Nimeni nu trage jaluzelele sau perdelele în bucătăriile sau în sufrageriile din Indian Hills. La etaj, intimitatea este permisă, dar jos se cere expunere completă. Soția mea spune că nu se simte în largul ei când se uită pe fereastră și vede un vecin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
este sora serioasă. Dar jurnalul Annei este cel pe care porcul de polițist de la forțele Grune Polizei îl aruncă pe podea în dimineața caldă de vară în care vin să ne ia. A văzut vreun vecin o umbră în spatele unei jaluzele? Au auzit zgomote muncitorii care lucrau jos, în ciuda precauției cu care ne mișcam prin casă în timpul zilei? Vreun vânzător a început să-și pună întrebări privind cantitatea mare de mâncare pe care Miep, fosta secretară a lui Otto, acum legătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
rotunde. Nebun. Criminal. Ucigaș. În acea noapte, pe când Madeleine dormea lângă mine, m-am ridicat din pat și m-am furișat în bucătărie. După covorul moale, linoleumul mi se părea rece și alunecos sub tălpile goale. Am închis ușile cu jaluzele înainte să aprind becul și am clipit de câteva ori în lumină. În drum spre frigider, m-am apropiat de fereastră și mi-am pus mâna la ochi ca să mă uit la casele vecinilor. Luna plină împrăștia o aură fantomatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
un moment ca să îmi aduc aminte când anume. Coborâsem în mijlocul nopții, scosesem afară jumătate din conținutul frigiderului și le pusesem pe toate pe masă. Madeleine m-a urmat puțin mai târziu. Parcă îi văd expresia când a deschis ușile cu jaluzele de la bucătărie. A clipit în lumina puternică. Și-a dus o mână la fața adormită ca să își acopere ochii. S-a încruntat când a văzut festinul acela absurd. Privirea ei a coborât spre masă. S-a oprit când a ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
în casă. De le-mprăștii iar pe toate, Mama nu e bucuroasă! LITERA ,,J’’ ,,J’’, în joacă se strecoară; Stă în cârjă, că nu-i june, Dar rânjește într-o doară Și nu poți nimic a-i spune! Juguri, rujuri, jaluzele, Jocuri, juriu, jumătate, Toate au un ,,j’’ în ele. Să-l găsești tu, de se poate! Joi mâncat-am prăjitură, Foamea când m-a apucat Și-am făcut o julitură Când pe-afară m-am jucat. N-am curaj să
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
gunoaie care se descompuneau lent În arșița soarelui. Două jigodii râioase scormoneau leneș printre tot felul de cutii de conserve, printre pungi de plastic goale și prin buruieni chiar În clipa când Margaret trecea pe lângă un șir de magazine cu jaluzelele de bambus coborâte ca să ferească de soare. În urmă cu o sută și cin cizeci de ani, pe când Batavia olandeză ajunsese În culmea gloriei, aceste magazine erau pline cu saci de mirodenii, ceai și lemn parfumat, purtate apoi În Europa
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
seamă nimic. Pașii se înșiră ca o prevestire funebră și sper ca mersul să mă epuizeze, să uit de tot. Cu toate astea, la fiecare pas apare o ademenire: fluviul, clădirile înalte, o fereastră deschisă undeva, sus, sau ștreangul de la jaluzea. La rîndul lor, oamenii îmi vorbesc dar eu nu înțeleg nimic. Cuvintele lor n-au nici o valoare. Nici rugăminți, nici amenințări. Sînt într-un spațiu grav în care nu mai contează joaca asta de-a viața. Îmi pare că sînt
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
generații veți mai avea o astfel de șansă... Și tocmai acum v-a găsit dormitul? Acum când cel mai bun dintre voi își dă duhul? Singur, pe o ladă de lemn, în întuneric... În spatele lui se aprindeau lumini, se ridicau jaluzele, se deschideau ferestre, dând la iveală capete speriate, ciufulite și buimace de somn, dar nimeni nu pricepea ce li se strigă din fugă, căci fiecare prindea câte un fragment scurt care era urlat în dreptul geamului său. Carol alerga bezmetic, gâfâind
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
nu dezlipisem abțibildul cu chipul meu de pe ușa autobuzului. În minte îmi tot apăreau rândurile lui Dickens și mult, mult noiembrie. IERI Când a deschis ochii probabil că era miezul zilei, căci soarele încerca din toate puterile să pătrundă prin jaluzelele trase bine deasupra ferestrelor și răspândea în cameră zeci de fâșii de lumină de diferite mărimi. Îi plăcea să se lase dezmierdat de căldura ce venea de-afară. Era promisiunea unei zile; un început care putea deveni tot ceea ce-
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]