2,787 matches
-
puterii, culturii și credinței bizantine. Evangheliile sunt puse pe foc pentru a se recupera aurul miniaturilor, sunt smulse odoarele de aur, argint și pietre prețioase, alături de cruci, potire, cădelnițe, chivoturi; icoanele sunt luate pentru ramele de aur și argint, sunt jefuite veșmintele liturgice, cărțile cu legături de fildeș. Măcelul și prăduirea ating apogeul. Apocalipsa nu iartă nici Mânăstirea Pantocratorului, de vreme ce altarul și icoanele ard sub ceaunul ienicerilor. Semnele escatologiei se adeveresc. Toată piața Coloanei lui Arcadius se umple de capetele demnitarilor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de lămâie,/ cu trupu-n nisip, presărat pe sahare întinse/ și cu ochii înnebuniți de sete după fiecare lămâie.// Aș fi adăpat cămilele cocoșate și hâde/ undeva într-o oază mai mică decât o banană,/ sau între dune, tâlhar, aș fi jefuit călătorii/ și aș fi râs văzând pe banala fată Morgana.//(...) Aș fi avut friguri, degerături și scorbut/ și aș fi împușcat reni cu praștii moderne de foc./ Puteam completa cu licheni tot herbarul/ și de toate aureolele boreale mi-aș
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
inimii destăinui-toare" nu mai reprezintă astfel decît adaosul mistificator, inexplicabil în termeni raționali, al unui potențial psihopat. Cele două inconsecvențe duc inexorabil la aceeași concluzie. Ne aflăm în fața unui caz tipic de diversiune narativă. Un criminal autentic (hotărît să-și jefuiască stăpînul, dar prins în plin proces de camuflare temporară a crimei) joacă o carte riscantă și, totuși, absolut necesară: proclamarea nebuniei, nu prin indicare directă, ci prin sugerarea ei. Teza monologului său este "nu sînt nebun" doar în aparență, întrucît
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
carte a unui predecesor de încredere pe care s-o urmeze, dar "nu prea fidel... și confirmă-l în tot ce spune, în general. Laudă exactitatea și fidelitatea sa, și când ai ocazia citează-l. E un lucru corect: după ce jefuiești pe cineva, nu e decât o politeță să-i spui câteva cuvinte amabile...!" Filosofia celui care dă astfel de sfaturi este tocmai aceea a epocii de final a entuziasmului grandilocvent, de revenire spre realism, și de aceea informațiile preluate de la
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
se face că România a devenit sclavul FMI, obligată fiind de acum Încolo să tot facă Împrumuturi de la FMI... Altfel spus România, poporul român, Întregul Sistem socio economic român au devenit un Mijloc care produce bani pentru Marii Bancheri Internaționalei, jefuind și ruinând În același timp Economia românească, și resursele pe care le mai avem. De aceea Sistemul socioeconomic românesc se va afla mereu În starea de involuție, (el trebuie să se afle mereu În stare de involuție) stare În care
ADEVĂRATA PROBLEMĂ A IEȘIRII ROMÂNIEI ȘI A POPORULUI ROMÂN DIN ACEASTĂ CRIZĂ FINANCIARĂ ȘI BUGETARĂ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1541]
-
de a vizita zonele de interes economic, dar mai ales cultural, am asistat la adevărate demonstrații de mândrie națională. Un popor a cărui cultură a fost distrusă rând pe rând de chinezi apoi de japonezi, ale cărui manuscrise au fost jefuite de soldații francezi, englezi sau americani, se luptă astăzi să-și recupereze, prin tribunalele internaționale, memoria captivă În marile muzee ale lumii. Și odată recuperate manuscrisele devin sursă de inspirație pentru scriitori, regizori, autori de manuale școlare. Da, mândria de
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
față". Apreciem recomandările comisarilor europeni ca accentul să cadă pe proiecte rațional întocmite, dar la noi, odată cu sfidarea raționalismului etico-politic, s-a întors spatele rațiunii și judecății omului care așteaptă ca țara să fie cât de cât gospodărită, și nu jefuită sălbatic. Conducătorii aleși "democratic" de către tot mai puținii electori prezenți la urne prin ademeneli comandă emigrarea șomerilor și nu reconstrucția țării distrusă cu atâta "inocență". Cu vagi rudimente de cunoaștere, unii dintre ei consideră că din 1989 istoria Europei de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
toate ungherele țării, inclusiv la Vaslui. Acesta a fost cumplitul „arsenal” propagandistic încurajat și susținut din răsputeri de ocupanții de la răsărit ce în anul de grație 1946 erau în jur de 614.000, consumând sărmanele rezerve alimentare ale lumii satului, jefuind, violând și asasinând pe oricine le ieșea în cale. În primul volum al acestei lucrări, am scris (strict după documentele arhivistice) despre grozăviile de atunci. Imperturbabili, comuniștii vasluienni își urmau neabătut drumul trasat punct cu punct de la Moscova, via București
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
atât înspre cât și dinspre frontul de vest. Comportându-se ca într-un stat inamic, în pofida semnării Convenției de Armistițiu, acești sălbatici veniți în mare parte din republicile sovietice asiatice sau din extremul orient, își făcuseră o adevărată distracție suplimentară jefuind, violând și asasinând civili nevinovați. Unii prefecți raportau la București aceste uriașe abuzuri într-un ton direct, deci dur, fapt ce nu convenea mai ales ofițerilor superiori supuși „tătucului” Stalin. Supărările lor s-au răsfrânt și asupra oficialilor Ministerului de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
arestați”. Portretizările huliganilor, surprind un anumit tip de resemnare în fața acestei situații: „(...) apași ascunși de lumina zilei în bârloagele mahalalelor, începând a porni după pradă de îndată ce înserează și izbutind adesea, prin îndeletnicirea lor mizerabilă, să aducă actul la sfârșit favorabil, jefuind și sădind întristarea în sufletele celor năpăstuiți”. Paleta obiectelor ce suscitau atenția hoților era extrem de variată. Practic, se fura orice: bani, obiecte prețioase, instrumente muzicale - cazul unei viori, saci cu făină sau cu zahăr, obiecte de mobilier, păsări, porci, diferite
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
stricat toate mobilele și mi-au furat tot ce aveam în casă”. Cum nu putea face mare lucru pentru a opri devastările, negustorul a scris că: „...eu m-am dat la o parte și de acolo priveam cum ei mă jefuiau”. Probabil fiind permanent în relații de afaceri cu sătenii, evreul i-a recunoscut pe toți cei care i-au „vizitat” casa neprotocolar, așa că i-a înșiruit pe hârtie anchetatorilor vasluieni: „...printre cei care au furat și stricat dela mine și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ce s-a întâmplat mai departe: „După ce am gonit țiganii, au început să năvălească în târgușor românii (subl.ns.) de prin toate satele vecine care uninduse cu țiganii (ciudată alianță!, n.a.) au început din nou a devasta orașul spărgând și jefuind mai toate prăvăliile evreiești (subl.ns.), fiind toți înarmați cu ciomege, topoare și securi”. Printre atacatori, funcționarul Barzu îi remarcase pe: „Gh. Pintiliescu, Gh. Onofrei, Vasile Al. Buhlea și N. Grigoruță Melenciuc”. Cu certitudine, autoritățile timpului aveau ceva de împărțit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
judele instructor la întrebat câte ceva și despre eventualii participanți la răscoală din satul de baștină al martorului, (Cursești, com. Armășoaia), dar acesta a declarat că „Nu știu ce oameni din satul nostru vor fi fost în Pungești când s’a stricat și jefuit târgul”. Dumitru Cârlan de 42 de ani, consătean cu N. Harabagiu a declarat cam aceleași fapte petrecute la Pungești dar, suplimentar, a adăugat și câteva nume deale celor pe care i-a identificat: „...Gheorghe Onofrei care cu un ciomag în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
asupra numelui acestui cetățean, magistrații nu au mai aflat nimic compromițător din gura și creionul lui Dumitru Al. Sion, dar au aflat numele altui cap al revoltei care, după cum vom vedea, a și fost condamnat: „Printre cei care stricau și jefuiau dughenile, am cunoscut pe Gheorghe Pintiliescu din Gârceni”. Ion Profira Lache, de 41 de ani tot din Gârceni, venea în fața anchetatorilor cu alte mărturii în favoarea lui Enacache Tofan, sau, mai bine zis, negând că ar ști ceva despre acesta în legătură cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
tot din Gârceni, venea în fața anchetatorilor cu alte mărturii în favoarea lui Enacache Tofan, sau, mai bine zis, negând că ar ști ceva despre acesta în legătură cu activitatea sa în ziua de 9 martie 1907, când târgul Pungești a fost „...devastat și jefuit”. Totuși, a recunoscut că unii oameni i-ar fi spus câte ceva compromițător despre Gheorghe Pintiliescu, cu toate că el personal nu văzuse nimic. Totodată, procurorul vasluian îl bănuia de complicitate și pe alt sătean din Gârceni, Ion Alexandru Lache, odată ce se interesa
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
perchezițiilor, este dovedită și în această mărturie deoarece, pus să dea explicații privitoare la unele lucruri găsite în casa sa, fierarul Ciulin a scris următoarele: „...seara, venind femeia mea Catinca dela Pungești, mi’a spus că s’au stricat și jefuit dughenile din Pungești și tot atunci ea a adus acasă o față de pernă, o pălărie și trei polcuțe femeiești (subl.ns.), pe care mi’a spus că le-a găsit pe drum”. Și Neculai Elena Lache din Gârceni, însurat cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pușcăriei. Nici țiganul din satul Racova, Procurache Bălăceanu, nu a putut oferi niscaiva informații prețioase anchetatorilor acesta declarând, pur și simplu, că „...am venit la Pungești la moară și nu am avut timp să văd cum se strică și de jefuiește târgușorul, fiindu-mi și frică”. Totuși, potrivit declarațiilor unor martori, la distrugerea Pungeștilor au participat și câteva sute de țigani din satul Racova însă, în cazul acestor minoritari, aflarea adevărului și eventual a unor nume erau obiective greu de îndeplinit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de români (subl.ns.) au năvălit în târgușor și s’au apucat de stricat și prădat dughenile, eu cu jandarmii am dat ajutor la gonirea țiganilor (subl.ns.) și la strângerea lucrurilor furate de dânșii. Printre cei ce stricau și jefuiau dughenile am cunoscut numai pe Gh. Onofrei și T. Chiriac din Cursești”. Cât despre V. Enacache Tofan, același lucru: era prin zonă dar nu s-a băgat în zaveră. f. Cine i-a dat lovitura de grație lui Vasile Enacache
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
înapoi în sat n’am mai găsit acasă nici pe V. En. Tofan și nici pe celialalți oameni”. La finalul declarației sale, nu a uitat să amintească șefilor că „...eu nu am fost la Pungești și nu știu cine a stricat și jefuit dughenile dar am însemnat pe o listă pe oamenii cari i’am văzut eu trecând (subl.ns.) spre Pungești și am dat această listă la secția de geandarmi”. Informațiile ajutorului de primar din Gârceni oferite autorităților represive ale vremii au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
martor al evenimentelor a fost Pavel Desilă de 32 de ani din Pungești, ce la vremea aceea avea profesiunea „liberă”. Acesta, benevol sau forțat de împrejurări, a întocmit o scurtă listă cu oamenii pe care i’a văzut devastând și jefuind la Pungești: „Gh. Onofrei din Cursești, N. Grigoruță Melenciuc, N. Zota, V. Alex. Buhlea, Gh. Pintiliescu și pe Iancu Duduc i’am văzut cu niște cațaveici furate (subl.ns.). Pe V. Enacache Tofan l’am văzut printre grupurile de oameni
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
auzite în satul Trohan, comuna Gârceni: „... sâmbătă la 10 martie a.c. venind din Lipova la Trohani, cam pe după amiază, am întâlnit o ceată de țigani cari veneau dinspre Pungești (...)”. După ce i-au spus preotului că târgușorul „...a fost stricat și jefuit”, doi dintre participanți, Ion Trifan și Gheorghe Zlat au arătat cu degetul spre Alecu Cucoranu, consătean din Racova care i-a îndemnat la răzmeriță. Cetățeanul Vasile Roman, de 28 de ani din Cursești nu a avut ce spune anchetatorilor datorită
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și înfățișări directe ale bănuiților cu unii păgubași, odată ce Iosub Marcus mai adăugase următoarele: „Pe Constantin Fânaru din Rafaila pe care mi’l arătați (subl.ns.), îl cunosc dar nu l’am văzut printre oamenii cari mi’au stricat și jefuit prăvălia”. Evreul mai spunea că pagubele se cifrau la suma de 25.000 de lei, dar nu se poate constitui parte civilă deoarece nu știe exact cine i-a furat bunurile. j. „V.N. Munteanu din Cursești m’a luat la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fost aceea a „comersantului” Vasile Simionescu de 48 de ani din Negrești, care la data de 29 martie 1907 declara următoarele: „Mercuri 7 a curentei (1907, n.a.) am văzut că o mulțime de țărani au început să strice și să jefuiască prăvăliile, începând dela H[erșcu] Naht”. Cum pe anchetatori îi interesa în mod special numele celor care se dedaseră la jafuri și la alte atrocități, Simionescu a procedat întocmai indicându-i pe următorii: „...în fruntea acestor țărani am văzut pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
casa mea”. Autorul declarației nu a specificat dacă evreul i-a dat țăranului suma solicitată, dar mai departe i-a informat pe justițiari că și „...a 2-a zi joi am văzut iarăși o mulțime de oameni cari spărgeau și jefuiau dughenile și de astă dată am văzut în fruntea lor pe V. Horișcă și pe un oare care Trofin din Glodeni și Neculai Hănceanu care îndemnau oamenii la jaf”. După ce acest negustor și-a făcut „datoria” cetățenească de a-și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de vreme ce Bercovici mai dictase următoarele întâmplări: „A 2-a zi joi au venit iarăși foarte mulți țărani în târg, având în fruntea lor pe V. Horișcă, Gh. Condurache, Gh. Ciobanu din Buhăești. N. Hănceanu și Gh. Oțel au stricat și jefuit mai toate prăvăliile”. Cât despre țăranul I. Crăciun, martorul spusese următoarele lucruri extrem de grave: „...fiind în fruntea celor ce jefuiau a împins la o parte pe un D-n. Căpitan zicându’i că lui nu’i pasă de o șapcă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]