2,403 matches
-
aceasta interacționează cu citoscheletul actinic și participă la semnalizarea intracelulară printr-un mecanism tirozin-kinazic. Deoarece ZO-1 este o componentă a joncțiunilor intercelulare de tip strâns (tight jonctions), prezența sa este un argument care sugerează că SD este o astfel de joncțiune, modificată (specializată funcțional). d) P-cadherina Aceasta este una dintre componentele esențiale ale joncțiunilor intercelulare (moleculă de adeziune). P-cadherina a fost detectată la nivelul contactului dintre SD și membrana celulară, (asociată cu ZO-1) și pare să aibă de asemenea un rol
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
tirozin-kinazic. Deoarece ZO-1 este o componentă a joncțiunilor intercelulare de tip strâns (tight jonctions), prezența sa este un argument care sugerează că SD este o astfel de joncțiune, modificată (specializată funcțional). d) P-cadherina Aceasta este una dintre componentele esențiale ale joncțiunilor intercelulare (moleculă de adeziune). P-cadherina a fost detectată la nivelul contactului dintre SD și membrana celulară, (asociată cu ZO-1) și pare să aibă de asemenea un rol în stabilizarea structurală a SD. Cu toate acestea, deleția sa experimentală (șoareci knock-out
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
o structură oligomerizată, aceste structuri fiind dependente de LR (colesterol-dependente); de asemenea, s-a demonstrat că funcțiile SD sunt dependente de integritatea LR, atât in vitro cât și in vivo. LR sunt implicate și în modularea bidirecțională a SD în joncțiuni aderente de tip strâns (tight jonctions), alături de modificările tridimensionale ale ZO-1. Un aspect care este în continuare investigat se referă la rolurile funcționale ale nefrinei la nivelul SD și anume dacă procesul de oligomerizare a acesteia are loc ca urmare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
cu sulfat de chinină; 5.inactivarea acțiunii curarei prin injectarea extractului de suprarenală (în fapt adrenalina - hormonul de stres secretat de medulara suprarenalei, hormon ce va fi izolat câțiva ani mai târziu de cercetătorul japonez Takamiru) cu localizare la nivelul joncțiunii neuromusculare (plăcuței neuromotorii); 6. descoperirea structurii circulației splenice (a joncțiunii arterio- venoase la nivelul capilarelor) și clasificarea glandelor epiteliale; 7. procedeul Paulescu de anastomoză ureterală și coledociană cap la cap, împreună cu Paul Reyner. În anul 100, dorul de patrie, de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
extractului de suprarenală (în fapt adrenalina - hormonul de stres secretat de medulara suprarenalei, hormon ce va fi izolat câțiva ani mai târziu de cercetătorul japonez Takamiru) cu localizare la nivelul joncțiunii neuromusculare (plăcuței neuromotorii); 6. descoperirea structurii circulației splenice (a joncțiunii arterio- venoase la nivelul capilarelor) și clasificarea glandelor epiteliale; 7. procedeul Paulescu de anastomoză ureterală și coledociană cap la cap, împreună cu Paul Reyner. În anul 100, dorul de patrie, de familie, convingerile sale naționaliste și religioase, dorința de a participa
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
două direcții, care se deosebesc mai ales prin statutul invers, atribuit dimensiunilor simbolică și pragmatică ale comunicării. Pentru interacționismul strategic, comunicarea nu se reduce la utilizarea semnelor codate, fiindcă orice comportament înseamnă comunicare. Dramaturgia lui Goffman se situează la limita joncțiunii dintre formele strategice și simbolice ale interacționismului aplicat situațiilor de tip "față către față" și, în general, confruntărilor sociale. "Interacțiunile sînt atomii societății".19 Contrar abordării sistemice, abordarea strategică revine la viziunea unui actor care trebuie să își înfrunte adversarii
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
timic. În zona corticală a timusului, limfocitele „învață” să tolereze selful, fenomen ce constă în selecția celulelor care recunosc moleculele CMH exprimate pe suprafața celulelor epiteliale. Aproximativ 90% dintre celulele pre-T care ajung în zona corticală nu reușesc să traverseze joncțiunea cortico -medulară. Ele sunt supuse unui proces de selecție pozitivă, ce constă în supraviețuirea limfocitelor care recunosc și interacționează cu afinitate medie, cu moleculele CMH ale celulelor epiteliale. Limfocitele care nu generează un receptor care să recunoască moleculele CMH, dar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cisteină între care se pot stabili punți disulfidice, ceea ce conduce la constituirea de domenii de pliere a catenelor desemnate VL, VH, CL, C H1, CH2, CH3. Între CH1 și CH2 este dispusă regiunea balama a catenelor H, aici realizându-se joncțiunea celor doi heterodimeri L-H ai tetramerului imunoglobulinic (fig. 2.6). Secvența de aminoacizi a jumătății carboxi-terminale a catenelor L, de aproximativ 110 aminoacizi constituie regiunea constantă (CL) a acestor catene ușoare. Secvența de aminoacizi a acestei regiuni CL este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Numărul de tipuri de regiune variabilă pentru catena LK este aproximat de 1400 (350 4 1). Reunirea imprecisă a segmentelor genice VK și JK adaogă o diversitate suplimentară prin pierderea sau prin adiția câtorva perechi de nucleotide la punctul de joncțiune (articulare) VK - JK. Ulterior experimentului clasic al lui Hozumi și Tonegawa (1976), rearanjamentul de segmente genice imunoglobulinice a putut fi studiat prin compararea structurii genelor imunoglobulinice clonate, izolate din limfocite B mature (diferențiate), funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice, din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de unire VK-JK. În concluzie, diversitatea catenelor LK are la bază variabilitatea secvenței interne din fiecare segment genic VK, variabilitatea de secvență a celor patru segmente genice JK și variabilitatea în numărul de perechi de nucleotide deletate la punctele de joncțiune VK-JK. În plus, mutația somatică petrecută în cursul asamblării segmentelor genice imunoglobulinice își aduce aportul la extinderea variabilității în secvența de aminoacizi de la nivelul regiunilor variabile, dar această variabilitate nu ocolește nici regiunile constante ale catenelor imunoglobulinice. În cazul în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
funcțional, pentru cele trei regiuni ale catenei imunoglobulinice ușoare VJC, care va fi tradus într-o secvență normală de aminoacizi a catenei LK. Segmentul genic J codifică aproximativ 15 aminoacizi de la terminalul carboxil al regiunii V a catenei imunoglobulinice L. Joncțiunea segmentelor V-J coincide cu cel de al treilea sector hipervariabil din regiunea variabilă a catenei L. Schimbarea punctului de tăiere-sudare dintre segmentul genic VK și segmentul genic JK conduce la variația secvenței de aminoacizi a acestui sector al regiunii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
secvențe spațiatioare, nu însă și de secvența de nucleotide de la nivelul spațiatorului. Deși specificitatea acestor semnale de recunoaștere e mare, procesul real de reunire a segmentelor genice VL și JL prezintă inexactități prin adiții și deleții randomice, realizate la nivelul joncțiunilor VL - JL, astfel că apar frecvent mutații de schimbare a cadrului de citire ( frameshift) cu generarea de codoni stop, terminatori prematuri ai mesajului genetic normal. În plus, chiar și joncțiunile care păstrează cadrele normale de citire („pe fază ” sau „în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prezintă inexactități prin adiții și deleții randomice, realizate la nivelul joncțiunilor VL - JL, astfel că apar frecvent mutații de schimbare a cadrului de citire ( frameshift) cu generarea de codoni stop, terminatori prematuri ai mesajului genetic normal. În plus, chiar și joncțiunile care păstrează cadrele normale de citire („pe fază ” sau „în registru”) sunt diferite de la o reacție de unire la alta, astfel că însuși procesul normal de fuziune de segmente genice imunoglobulinice este unul generator de diversitate imunoglobulinică. Rearanjamentul de segmente
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru geneza genei funcționale în dirijarea sintezei catenei L, în asamblarea segmentelor genice pentru geneza genei funcționale în sinteza catenei H funcționează în calitate de ghid sau semnale de recombinare aceleași secvențe consens heptamer și nonamer (vezi fig. 3.10), întâlnite la joncțiunile tuturor segmentelor genice din linia germinală și care participă în reacțiile de reunire. Aceste secvențe sunt localizate la capătul 3’ al segmentelor VH, la capetele 5’ și 3’ ale segmentelor D și JH, precum și la la capătul 5’ al segmentelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prin rearanjamentul de segmente genice imunoglobulinice neomoloage. Secvența spațiatorilor de 12 și 23 perechi de nucleotide nu este conservată, dar acești spațiatori se supun așa-numitei „reguli 12 / 23”, după care lungimea lor este conservată, astfel încât în semnalizarea punctelor de joncțiune funcționează un spațiator de 12 perechi de nucleotide în cooperare cu un spațiator de 23 perechi de nucleotide, evitându-se utilizarea a doi spațiatori de 12 perechi de nucleotide sau a doi spațiatori de 23 perechi de nucleotide, care ar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reunit D-JH și secvența de recunoaștere de la capătul 3’ al unui segment genic VH va rezulta suprasegmentul recombinat VH-D-JH. Într-o manieră similară se realizează și recombinarea de segmente genice pentru receptorii de antigene din celulele T (TCR). În joncțiunile D-JH și VH-D-JH apar variații de secvență prin deleții și inserții (adiții) de noi nucleotide, precum și prin substituții. În sectorul desemnat N al regiunii variabile a catenei H, apar inserții prin activitatea enzimei terminal-deoxinucleotid-transferazei (TdT). Secvențele inserționate pot codifica
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
variație al secvenței de aminoacizi din catenele grele ale imunoglobulinelor, de unde și simbolul D pentru această subregiune a regiunii variabile a moleculei imunoglobulinice, derivat de la diversity = diversitate, în limba engleză. Sectorul N al catenei imunoglobulinice H se află la nivelul joncțiunii dintre VH și suprasegmentul D-JH. Aici se află o secvență scurtă, dar înalt variabilă de aminoacizi, ca rezultat al activității enzimei TdT care adaugă randomic nucleotide la nivelul terminalului 3’ al segmentului VH, în cursul procesului de asamblare a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
codificatoare. Cele două capete codificatoare sunt unite covalent spre a realiza o sudură codificatoare între segmentele genice V și J. Dacă, la rândul lor, cele două capete semnalizatoare sunt unite, va rezulta o moleculă circulară care este excizată. Reacția de joncțiune produce schimbări în secvența de nucleotide dintre V și J, pentru catenele ușoare, sau între joncțiunile V-D și D-J, în catenele grele, ceea ce va determina modificări în secvența de aminoacizi a catenelor imunoglobulinice, la nivele corespunzătoare. Se produc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genice V și J. Dacă, la rândul lor, cele două capete semnalizatoare sunt unite, va rezulta o moleculă circulară care este excizată. Reacția de joncțiune produce schimbări în secvența de nucleotide dintre V și J, pentru catenele ușoare, sau între joncțiunile V-D și D-J, în catenele grele, ceea ce va determina modificări în secvența de aminoacizi a catenelor imunoglobulinice, la nivele corespunzătoare. Se produc deleții sau inserții de nucleotide în ADN, respectiv, de aminoacizi în catenele L și H (fig
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
RAG1 recunoaște semnalele heptamer/nonamer cu spațiatorii corespunzători 12/23 și recrutează molecule RAG2, la nivelul complexului de rearanjament. Nonamerul oferă situsul pentru recunoașterea inițială, iar heptamerul direcționează situsul de clivaj. Complexul realizează apoi crestarea unei catene la nivelul fiecărei joncțiuni. Crestarea generează capete libere 3’-OH și 5’-P. Capătul 3’-OH atacă nucleofilic puntea fosforică la poziția corespunzătoare, în cealaltă catenă a duplexului ADN. Aceasta creează o configurație de tip „hairpin” (agrafă) la nivelul capătului codificator, terminalul 3’-OH
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
N. Inserția lor se realizează sub acțiunea enzimei deoxinucleotidtransferază care este un component molecular activ al limfocitelor, la nivelul capetelor codificatoare 3’, generate în cursul procesului de reunire de segmente genice imunoglobulinice. Toate aceste mecanisme asigură ca un punct de joncțiune codificator, realizat prin reunire de segmente genice, să aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-o joncțiune directă a capetelor codificatoare ale regiunilor V, D și J, generându-se astfel o diversitate suplimentară a imunoglobulinelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
generate în cursul procesului de reunire de segmente genice imunoglobulinice. Toate aceste mecanisme asigură ca un punct de joncțiune codificator, realizat prin reunire de segmente genice, să aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-o joncțiune directă a capetelor codificatoare ale regiunilor V, D și J, generându-se astfel o diversitate suplimentară a imunoglobulinelor. Reacția de joncțiune în care sunt angajate capetele codificatoare este aceeași cu reacția care este folosită în repararea rupturilor dublu-catenare din alte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prin reunire de segmente genice, să aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-o joncțiune directă a capetelor codificatoare ale regiunilor V, D și J, generându-se astfel o diversitate suplimentară a imunoglobulinelor. Reacția de joncțiune în care sunt angajate capetele codificatoare este aceeași cu reacția care este folosită în repararea rupturilor dublu-catenare din alte celule. Stadiile inițiale ale reacției au fost identificate prin izolarea intermediarilor din limfocitele de șoareci care prezintă mutația SCID, mutație care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
șoareci care prezintă mutația SCID, mutație care condiționează o activitate imunoglobulinică și de recombinare TCR mult mai redusă. Șoarecii SCID acumulează molecule fragmentate cu rupturi dublu-catenare la nivelul capetelor codificatoare, fiind astfel deficiente în realizarea anumitor aspecte ale reacției de joncțiune. Mutați SCID inactivează o proteinkinază dependentă de ADN (DNA-PKcs). Kinaza este adusă la ADN de către proteinele Ku70 și Ku80, care se leagă la capetele duplexului ADN. Ligarea este realizată de către ADN ligaza IV, fiind necesară și intervenția proteinei XRCC4. Aceste
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
În consecință, pacienții umani cu defecte în sistemul de reparare a ADN și care prezintă sensibilitate crescută la radiații vor prezenta mutații în genele pentru proteinele Ku, XRCCA sau ADN ligaza IV. Schimbări în secvența de nucleotide apărute la nivelul joncțiunilor dintre secvențele genice în cursul asamblării genelor active pentru imunoglobuline generează o variabilitate corespunzătoare în secvența de aminoacizi, în poziții corespondente. Această regiune de joncțiune constituie parte a situsului de legare a antigenului și totodată de realizare a contactelor dintre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]