1,912 matches
-
sunt preot și mă doreu ca bărbat. Din nou mi-am pus problema monahismului, dar ca bărbat care am dorit viața de familie, ca bărbat care am cunoscut viața intimă, am apreciata că n-aș mai putea duce cu curăție jugul monahismului. În acest fel mi-am zis: „decât un călugăr fățarnic, păcătos, dar lăudat de credincioși, mai bine să fiu un preot vinovat și învinuit pentru recăsătorire, dar mai puțin vinovat în cugetul meu, predispus la orice sacrificiu pentru a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mileniului trei care va Înlocui toate doctrinele care În afara creștinismului au eșuat, atunci toate națiunile și deci și aromânii vor supraviețui. În estul Europei În tot Evul Mediu aromânii au fost fermentul numeroaselor evenimente locale sau regionale. La eliberarea de sub jugul otoman a grecilor, sârbilor, bulgarilor nu se poate ignora contribuția de sânge a aromânilor. Mari construcții, monumente de arhitectură din Atena, Viena, Budapesta, Zagreb, Țările Române, au fost edificate În mare măsură prin contribuția tehnică și financiară a aromânilor. În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mesaj comunist.“ (Contemporanul, 24 septembrie 1971) MUȘAT Mircea, dr. „Numai apariția muncitorimii pe scena istorică a României, făurirea partidului ei revoluționar, închegarea alianței între muncitorime și țărănime, sub conducerea Partidului Comunist Român, au creat condițiile necesare pentru eliberarea țărănimii de jugul moșieresc și trecerea agriculturii pe calea sigură a înfloririi multilaterale, a făuririi unei vieți îmbelșugate pentru toți locuitorii satelor - calea socialismului.“ (Scînteia, 24 martie 1977) „Gândirea istorică a tovarășului Nicolae Ceaușescu se pătrunde astfel în întreaga ei substanță de principiul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unui asemenea repertoriu care să corespundă năzuințelor claselor muncitoare, filozofiei care o călăuzește, un repertoriu profund partinic.“ (Contemporanul, 30 mai 1958) Niște zdrențe ce nu îl lasă să doarmă pe Zaharia Stancu, argat al lui Hrușciov (nota V. I.) „Din jugul greu al exploatatorilor, poporul nostru a scăpat la 23 August 1944. Ce mai vor în momentul de față, la 14 ani de la eliberarea țării noastre, aceste vechi zdrențe politice care agită, în țările occidentale și în primul rând în Statele Unite
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai multă bogăție pentru ei. P.P. Negulescu amintea cândva: „Cu cât dar conducătorii statelor vroiau să realizeze mai multă bogăție, mai multă frumusețe, mai multă civilizație (de pildă faraonii, dictatorii etc), cu atât li se impunea de a apleca sub jug grumazul mulțimilor înfometate.” Cei determină atunci pe români să le acorde politicienilor în sondaje atât de puțină încredere? Poate că nu sunt pe placul lor acești conducători ai destinului țării noastre în lume. Sărăcia afectează chiar și raporturile dintre oameni
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
atunci erau doar o mână de comuniști, și totuși au cucerit puterea politică... E dreptul fiecăruia să voteze cum vrea și să gândească liber. Dar mentalitățile de sorginte comunistă ne împiedică să gândim libertatea și democrația așa cum s-ar cuveni. Jugul acestora, care transpare prin numeroase lozinci populiste și sloganuri simpliste, propovăduind demagogia este o barieră în calea progresului și ea se dovedește a fi distructivă. Indiferent dacă ținem pasul cu informația și cu lumea mapamondului, totul se schimbă cu voia
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
exista patrioți care să facă din resemnarea noastră seculară o virtute? Să fie chiar atâta inconștiență în entuziasm? [...] Renunțarea are totdeauna o valoare religioasă; resemnarea, numai una psihologică. Renunțăm la ceva; ne resemnăm în fața a ceva. Orice resemnare este un jug domol, o ofensă adusă elanului prometeic al spiritului. Resemnarea noastră de veacuri ne-a făcut înțelepți. Dacă individual înțelepciunea poate atinge culmi, ea este inerție ca fenomen colectiv. Poporul românesc este cel mai înțelept popor din lume (Europa); dar nu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ieșit cu toții înainte, afară din Iași întâmpinându-i, l-au primit cu toată inima. Și i s-au închinat ca unui împărat creștin, dând laudă lui Dumnezeu că doar îi va cerceta cu mila sa și-i va scoate de sub jugul robiei turcești”. Dimitrie Cantemir, care se afla în tabăra lui B. P. Șeremetev, sosea în mare grabă la Iași pentru a se întâlni cu țarul. Nicolae Costin a redat într-o veche și frumoasă limbă românească întâlnirea dintre Petru I
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care atâția ani în șir Îmbolditu-ne-ai la lucru, adunând al nostru bir La comoara cea comună; luptător neobosit Ce ținut-ai cu tărie steagul sus, neprihănit, Ș-ai pus pieptul în vremi grele, și-ai pus umerii la jug, Astăzi când prețuim roada adunată de sub plug, Ție cu deosebire tot onorul se cuvine Pentru nobila lucrare, pentru oarele senine Ce în vălmășagul vieții ne-a fost dat ca să gustăm! Ție, dar, o! scump prietin, plin paharul închinăm!... După ce s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
până în septembrie, să vedem cum se aleg apele. Vorbe de clacă, cu poză pentru actualii votanți și pentru posteritate: noi nu avem nici o vină, ei da!? Ar fi bine să nu pozeze în victime, nimeni nu i-a împins în jugul guvernării, așa că, dacă mai zic una, alta, o fac din hârjoană, le zburdă orzu-n fund, neam de neamul lor de podani și de săraci n-a visat la atâta avere în așa scurt timp. Pe vremuri, când voiai să spargi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sub care evoluează poezia celui ce a scris Noi este al jalei și al nădejdii, ipostaze fundamentale ce reflectă, pe de o parte, o calitate obiectivă a satului, a „plugarilor” și „clăcașilor” aflați în robie străină și visând la scuturarea jugului milenar și, pe de alta, una subiectivă, a poetului, care a vorbit cel mai adesea în numele alor săi, la persoana întâi plural. Tribun al unei comunități etno-sociale, s-a confundat cu ea, a devenit exponentul ei. Jalea lui e a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
a noi-i mele domnii să vă duc la biruință să șterg pata de dezamăgire din Cartea Neamului și urma de umilință de pe fruntea și epoleții voștri. Ostași, vă ordon:Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din răsărit și miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reâmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre! Ostași, plecați pe drumul biruinței lui Stefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa ,ceea ce au supus
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
origine latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se stropea cu apă și se bătea cu tăvălugul pentru a se obține o suprafață netedă. Aria era circulară, în centru era un par bine înfipt în pământ de care era legată o funie de care era prinsă un jug special pentru doi cai. Pe arie erau așezați snopii cu spicele spre interior, fiind călcați de copitele cailor pânăă funia se strângea la par, după care se mergea în sensă invers, operația repetându-se pânăă ce toate boabele erau desprinse
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Creșterea animalelor. Luncașii dorneni, renumiți crescștori de oi O relatare a unui călător străin, Antonio Graziani, prin Moldova secolului al XVII-lea, ne spune despre mulțimea și calitatea vitelor care aduceau mari venituri la export: „înjugă câte 12 boi la jug, și aceasta mai mult din pricina pășunilor prielnice, decât pentru lucratul ogorului. Tăierea unui vițel constituie o ceremonie. Căci de aici, din Moldova, se scoate acel mare număr de boi cu a căror carne se hrănescă în mare parte nu numai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care lucra era totdeauna curată, sculele, de câte ori lăsa lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
II - 12.000. Directorul, care era profesor II, avea 14.800 lei. Ce valoare aveau acești bani? îmi amintescă că tatăl meu, care ținea vite în mica lui gospodărie de la școala SloboziaFilipeni a vândut în 1956 un juncan bun de jug cu 10.000 lei. Era puțin în comparație cu salariul aceluiași învățător care în 1936-1938 avea 3.500 lei, iar înainte de primul război mondial, un învățător avea salariu 80 lei, cu care putea cumpăra o pereche de boi! Cu toate acestea, tatăl
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dă le zicem, deși, ceva mai susă arată că „Moldovenii adevărați sunt - afară de boieri Î fie târgoveți, fie țărani...” Când, într-o epocă mai îndepărtată de noi, marea majoritate a locuitorilor țării Moldovei erau oameni liberi și nu căzuseră în jugul nesuferit al șerbiei, atunci și țăranii liberi erau chemați la conducerea treburilor țării și la război, deoarece toți oamenii liberi aveau dreptul să poarte arme. Organismul politică numit Adunarea țării convocat de domnii Moldovei, la început, anual, apoi, mai rar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost simțit imediat. Se poate spune că nu există scriitor pașoptist care să nu se fi inspirat din istorie. Două teme au constituit cel mai adesea baza operelor de inspirație din trecut: lupta marilor personalități și a poporului pentru Înlăturarea jugului străin și luptele pentru domnie ce duceau la ruinarea țării și a poporului. Prima temă a fost abordată În exclusivitate de toți pașoptiștii. Costache Negruzzi și Ion Heliade Rădulescu au conceput câte o epopee prin care să evoce mari personalități
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Geraldina Deniss () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93534]
-
indicațiile staliniste privind istoria României. În aria de probleme de care ne ocupăm au fost impuse și s-au vehiculat în diferite scrieri, mituri ca acestea: -Rusia a fost „ocrotitoarea” dintotdeauna a românilor, care au văzut în ea „salvarea” de sub jugul otoman; -Rusia a luptat pentru drepturile și eliberarea creștinilor din Imperiul Otoman; -Rusia a „eliberat” Basarabia de sub ocupația turcească și i-a asigurat cele mai bune condiții pentru dezvoltare; -România a participat la războiul imperialist din 1914-1918, pentru a acapara
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
noul război contra Turciei, țarul face uz de „rolul mesianic” al Rusiei: în Manifestul lansat pentru justificarea războiului ce se punea la cale, Poarta este acuzată de asuprirea creștinilor aflați sub stăpânirea sa: „...greci, valahi, bulgari și sârbi gem sub jugul barbarilor...”. Se profila clar un „război sfânt” contra păgânilor. Biserica Rusă susținea această campanie. Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, supus uneltirilor și presiunilor otomane, încheie cunoscutul tratat cu Petru I. Documentul dovedește tendința Rusiei de a deveni „protectoarea” oficială a Moldovei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
acel moment - mai 1812 -, când a fost anexată Basarabia, nici tratatul de la București și nici Manifestul țarului nu au făcut vreo aluzie la faptul că acest teritoriu ar fi fost rusesc sau că românii -creștini ar fi fost „eliberați” de sub jugul otoman. Aceeași constatare este valabilă și în ceea ce privește documentul din 1810 mai sus amintit. Dar, ca și în cazul cedării Țării de Sus a Moldovei (Bucovina) Imperiului austriac, cedarea către Imperiul rus a teritoriului dintre Prut și Nistru (Basarabia) printr-un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici de o potrivă, iar în viitor să se elimineze războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale. V. Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina scăpați din jugul Austro-Ungariei și uniți cu Țara Mamă, România. VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aci în Monarhia Austro-Ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro-ungară, iugoslavă, polonă și ruteană, și hotărăște ca acest salut al său să se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fost împușcate în Basarabia de nord. Zecile de mii de familii ruse, refugiate de cealaltă parte a Nistrului pe teritoriul sovietic al Ucrainei și alcătuite în cea mai mare parte din țărani români, constituie dovada cea mai grăitoare a asprimii jugului românesc și a exploatării la care este supusă populația din Basarabia. Simțindu-se amenințat pe propriul său teritoriu și anticipînd o revoltă apropiată a muncitorilor și țăranilor din România, Guvernul feudal român face eforturi disperate să-și restabilească forțele, chiar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
tuturor Viața sunt Lumina Ta Deschide acum nu mă uita Apa vieții iți voi da Eu Că sunt Mântuitorul tău Izvoare curg din Jertfa Mea Nu vine nimeni ca să bea Deschide acum Că anii fug E astăzi dulcele belșug Căci Jugul meu Este ușor Pe lume tu ești călător N-aude nimeni Când pornesc Sub Crucea grea mă prăbușesc Acolo te aștept creștine Vino, Vino azi la Mine! La Cruce Lui Iisus! (Acestea le-am Învățat de la Tatăl meuă Străinul Străin
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]