28,495 matches
-
a legilor și în art. 26 alin. (2) potrivit căruia: „Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. “ ... 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat critici similare privind pretinsul caracter imprecis și neclar al normelor legale ce formează obiectul excepției (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
faptele care constituie contravenții și sancțiunile aplicabile, a constatat, în esență, că aceste norme sunt clare, precise și previzibile, sensul lor putând fi determinat de către destinatarii legii prin simpla interpretare gramaticală a textelor analizate. ... 23. Curtea Constituțională a evocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
de a purta masca de protecție se circumscrie textului constituțional care consacră libertatea persoanei de a dispune de ea însăși în limitele impuse de imperativul respectării drepturilor celorlalți. ... 31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. ... 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
limitelor de pedeapsă reglementată în primele două variante ale art. 10 al Legii nr. 241/2005, Curtea reține că legiuitorul a operat cu două concepte, și anume „prejudiciul cauzat“, respectiv „pretențiile părții civile“. ... 29. Referitor la sintagma „prejudiciu cauzat“, Curtea, în jurisprudența sa, a constatat că dreptul la reducerea limitelor de pedeapsă prevăzut de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 nu este un drept fundamental (a se vedea Decizia nr. 320 din 17 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
exercitarea unui drept procesual și, implicit, soluționarea unei situații procesuale, ceea ce înseamnă că este vorba de o judecată și sunt incidente prevederile art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil din Legea fundamentală, care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, constă în egalitatea armelor și caracterul contradictoriu al proceduri (în acest sens a se vedea Decizia 542 din 14 iulie 2015, paragraful 17). ... 6. Totodată, din analiza prevederilor art. 524 alin. (3) și (5) și ale art. 525
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
urmare, această procedură este contrară accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil în componentele privind dreptul la apărare, egalitatea armelor între părți și contradictorialitatea. ... 7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale cu privire la accesul liber la justiție, opinează că textul de lege criticat nu contravine art. 21 alin. (1) din Constituție. În ceea ce privește critica raportată la art. 21 alin. (3) din Constituție, menționează că, din analiza
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
privind dreptul la un proces echitabil în componenta privind principiile egalității armelor și contradictorialității, principii de echitate subordonate art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, citarea părților implicate într-un proces civil reprezintă una dintre garanțiile procesuale pentru respectarea dreptului la apărare, ca drept al fiecărei părți de ași pleda cauza în aceleași condiții (Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunțată
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
la apărare, ca drept al fiecărei părți de ași pleda cauza în aceleași condiții (Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Dima împotriva României, și Hotărârea din 27 septembrie 2007, pronunțată în Cauza Grozescu împotriva României). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiile contradictorialității și dreptului la apărare sunt respectate în situația în care procedura este lipsită de oralitate, fiind o procedură preponderent scrisă, dar părților le sunt comunicate acte de procedură și le sunt solicitate puncte de vedere (Decizia
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. ... 15. În ceea ce privește condiția legăturii textului criticat cu soluționarea cauzei, consacrată de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragrafele 15 și 16, sau Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
doua din Codul de procedură civilă, niciunei căi de atac. ... 20. Față de această împrejurare, aplicând considerentele de principiu la cauza dedusă judecății, Curtea constată că textul criticat nu îndeplinește condiția privind legătura cu soluționarea cauzei în sensul stabilit prin jurisprudența precitată și, prin urmare, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. ... 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
sesizării se referă la obiectul recursului în interesul legii, în sensul că acesta trebuie, conform dispozițiilor art. 515 din Codul de procedură civilă, să privească o problemă de drept soluționată diferit de instanțele judecătorești. ... 53. Sub acest aspect, din analiza jurisprudenței anexate sesizării se constată că, în interpretarea și aplicarea art. 39 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, coroborat cu art. 125 din Codul fiscal din 2003 (actualul art. 265 din Codul fiscal), art. 670 alin. (2) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
1) din Legea nr. 188/2000, coroborat cu art. 125 din Codul fiscal din 2003 (actualul art. 265 din Codul fiscal), art. 670 alin. (2) din Codul de procedură civilă și Ordinul ministrului justiției nr. 2.550/C/2006, există două opinii divergente în jurisprudența instanțelor naționale. ... 54. Astfel, prima opinie prezentată în cadrul sesizării este în sensul că onorariile maximale prevăzute de art. 39 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 și de Ordinul ministrului justiției nr. 2.550/C/2006 includ și TVA, iar cea de-a
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
lit. a)-c) față de persoanele îndreptățite, acestea fiind în imposibilitatea de a calcula termenul aplicabil prevăzut de art. 33 alin. (1) din lege. ... 9. Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. De asemenea, apreciază că problema lipsei de previzibilitate a modului de calcul al termenelor la care se aplică termenul de 6 luni prevăzut de art. 35 alin. (2) din lege, ca urmare a pretinsei nerespectări a
DECIZIA nr. 857 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253853]
-
nr. 571 din 9 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 23 octombrie 2020, în legătură cu termenele instituite prin prevederile art. 33 și ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, invocând jurisprudența anterioară în această materie, Curtea a statuat că stabilirea unor noi termene în care entitățile învestite trebuie să soluționeze notificările, de la expirarea cărora persoana îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești, inclusiv în situația reglementată de art. 35 alin. (2
DECIZIA nr. 857 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253853]
-
de publicare a acestora pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților reprezintă o chestiune de fapt, lăsată la aprecierea instanței de judecată, pe baza probatoriului administrat, stabilirea acesteia intrând în competența exclusivă a instanțelor judecătorești. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale (cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 19 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 18 martie 2003) este atribuția instanțelor de judecată să interpreteze și să determine dispozițiile legale aplicabile în
DECIZIA nr. 857 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253853]
-
contravenție, dacă nu este comisă în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune. ... 21. Cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenței Curții. ... 22. De asemenea, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 31 - Dreptul la informație și art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, dat fiind faptul că autorii excepției de neconstituționalitate nu arată
DECIZIA nr. 857 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253853]
-
constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că există jurisprudență a Curții Constituționale în materia criticată și că nu au intervenit elemente noi, care să conducă la schimbarea acesteia. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 4.139 din 5 iulie 2018, pronunțată
DECIZIA nr. 29 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253952]
-
de interes public, respectiv exceptarea unor categorii de informații cum sunt cele cu privire la datele personale. ... 15. Pe de altă parte, în ceea ce privește conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a
DECIZIA nr. 29 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253952]
-
de judecată revine acestora competența de a stabili dacă datele solicitate de către persoanele care au dreptul să solicite informațiile prevăzute de lege sunt sau nu de natură a fi destinate publicității în condițiile legii menționate. ... 16. Totodată, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 29 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253952]
-
condiția de admisibilitate a existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, deși dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu definesc noțiunea de „chestiune de drept“, în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că analiza aspectelor generale de admisibilitate trebuie să aibă în vedere faptul că procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
cereri sunt formulate în temeiul art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991. ... 64. Împrejurarea că este vorba despre un aspect de drept procesual supus analizei este irelevantă, din punctul de vedere al admisibilității sesizării, câtă vreme în jurisprudența dezvoltată în aplicarea acestei instituții, a hotărârii prealabile, instanța supremă a statuat, în mod constant, că obiectul sesizării îl poate reprezenta atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procesual, dacă, prin consecințele pe care le produce
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
cu acestea, recursul este admisibil sunt aplicabile dispozițiile art. 484 din Codul de procedură civilă privind suspendarea de drept a executării hotărârii, în cazurile expres prevăzute de lege. ... 72. Referitor la aceeași condiție, a existenței unei chestiuni de drept, în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a precizat că problema de drept care necesită cu pregnanță să fie lămurită trebuie să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, apt să justifice nevoia de interpretare realizată prin
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
aplicare la nivel jurisprudențial. Condiția noutății poate fi considerată îndeplinită și în ipoteza unor chestiuni noi de drept, generate de un act normativ mai vechi, în situația în care aplicarea unei norme vechi a devenit de actualitate și nu există jurisprudență cu privire la interpretarea acesteia, sau dacă se impune clarificarea unei asemenea norme, într-un nou context legislativ din care rezultă dificultăți de interpretare. ... 84. Caracterul de noutate se pierde, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, deși dispozițiile art. 484 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu vizează obiectul căii de atac a recursului, iar cu privire la această problemă de drept sa reținut, majoritar, în jurisprudență, raportat la încadrarea acestor cereri în categoria litigiilor având ca obiect obligații de face neevaluabile în bani, că nu este prevăzută calea de atac a recursului, conform art. 483 alin. (2) raportat la art. 94 pct. 1 lit. h) din
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
obiect drepturi salariale, a căror soluționare este în mare parte în favoarea reclamanților, generând implicit costuri suplimentare cu impact nedeterminat asupra bugetului general consolidat, ca urmare a faptului că sumele sunt diferite de la caz la caz, luând în considerare jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție privind interpretarea anumitor dispoziții din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: Decizia nr. 64/2020 referitoare la interpretarea art. 39 alin. (6) coroborat cu art. 38 alin. (1), alin. (3) lit. d
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 48 din 14 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254224]