4,936 matches
-
la tatăl neștiut. Totul era Într-o clandestinitate ocrotită, paradoxal, de legalitate. Thomas nu pentru a limpezi lucrurile dorea să Își vadă urmașii. Întîlnindu-i, s-ar fi putut să gîndească altfel. Mai mult, să ceară drepturi; s ar fi găsit juriști care să-l sprijine; cum, tot așa, s-ar fi aflat alții care ar fi făcut orice pentru a-l Înfunda; s-ar fi creat, oricum, un precedent, nimic nu ar mai fost ca Înainte. S-ar fi putut, de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
căutarea unor urmași de care se dezisese Încă de cînd deveniseră marfă. Nimeni Însă nu avea dreptul să Îi interzică, acum, o judecată emoțională, rațiunea de odinioară se dovedise potrivită doar celor petrecute atunci: era cuprinsă, tainic, În acte. Vegheaseră juriști, nimic nu fusese lăsat la voia Întîmplării. Unul vînduse, altul cumpărase, un pact pe care Thomas nu Îl mai respecta de la o vreme. Am fost Înșelat! Nu fusese; un chilipir, așa socotise atunci. Un ban cîștigat repede, fără efort, Doamne
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Uite așa. L-am încunoștiințat. - Șase luni de zile, patru notari din cele două state de origine, ce au devenit părți garante ale transferelor testamentare. Patrick fiind, din nenorocire, absent, nu puteai să te joci. Oricum ar fi fost recomandați juriști, de o competență deasupra oricărei discuții. Fiind vorba de sume importante, domni de toată lauda s-au ocupat de preliminariile acestei puneri în posesie. - Tinere, în linii mari, averea Casei Floyd e evaluată la circa trei la sută din Produsul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
medaliei”. În scurta perioadă de tranziție ce a precedat comunizarea totală, se poate vorbi totuși de o anume normalizare În afara sferei politicii. După ce fuseseră excluși, În perioada Antonescu, din toate activitățile sociale, o serie de specialiști, tehnocrați evrei, fie ingineri, juriști sau economiști, se Întorc și Încep să joace un rol important În efortul de refacere postbelică a societății românești. Amintim că un economist evreu ca George xe "Stroe"Stroe, colaborator apropiat al lui W. xe "Fielderman"Fielderman În Uniunea Evreilor
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
mulțimi criminale", despre această adunătură de criminali colectivi care amenință securitatea Statului și liniștea cetățenilor. Imposibilitatea de a le prinde, de a le face să suporte rigorile legii, de a atribui unei persoane definite responsabilitatea generală a actelor lor deconcertează juriștii transformînd în noțiune arbitrară orice lege pe care am dori să le-o aplicăm. Abia dacă pot fi prinși, la întîmplare, cîțiva indivizi, simpli participanți sau uneori bieți spectatori nevinovați, la fel de diferiți de acest monstru furios cum e valul lin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
propriului popor. Procesul care i-a fost intentat a fost considerat - de către analiștii din țară și din străinătate - o catastrofă juridică, o mascaradă, o piesă absurdă, un asasinat politic. Procesul a fost expeditiv și sumar (prin procedură fulger, cum formulează juriștii), caracterul său fiind motivat de stresul și fondul tensionat al revoluției încă în desfășurare. Constantin Lucescu (Procesul Ceaușescu. Soluție justițiară a unui moment istoric, 1997), implicat ca apărător al dictatorului, susține că și în cazul în care Ceaușescu ar fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
opiniile, chiar cu riscul de a suporta consecințe, ca și demnitatea de care a dat dovadă în împrejurări care-l aduceau pe marginea prăbușirii, precum și dragostea viscerală de țară, de ceea ce este românesc, reprezintă cea de-a doua latură a juristului, diplomatului și profesorului Ion M. Anghel. "Mic de stat" cum spunea cronica, dar impresionant ca statură în profesie, om de omenie în relațiile cu cei care sunt cu adevărat oameni, tovarăș de nădejde în echipele din care făcea parte, așa
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
amator și că, deci, profesionalismul nu se conferă, ci se dobândește prin muncă, în timpul unor nesfârșite zile și nopți, trudind deasupra a sute și sute de pagini. Acesta este Profesorul Anghel, cu un bilanț de realizări în viața profesională ca jurist, care inspiră respect și cu neastâmpăr în gândire, gata să abordeze noi probleme din domeniul preocupărilor pe care le are. Îi urez Profesorului, care este un bărbat special, să-și întrețină în continuare tinerețea sa funciară și să-și dovedească
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Date personale Născut la 12 decembrie 1927, Comuna Măstăcani, Județul Galați. Căsătorit, soția Maria Anghel. Are un copil (Viorel Anghel) magistrat timp de 20 de ani (inclusiv la Curtea Supremă de Justiție), iar în prezent, avocat. Profesia: diplomat (37 ani), jurist (58 ani), cadru universitar profesor (58 ani) funcții deținute/profesii exercitate, în mod succesiv sau concomitent; în prezent, consilier/șef sector la Consiliul Legislativ, visiting professor și Decan de onoare al Facultății de Drept, Universitatea Valahia Târgoviște. I s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
A.E. a dreptului internațional (la cursurile postuniversitare și ciclurile de lecții organizate pentru personalul trimis în străinătate), iar în calitatea de cadru didactic, a contribuit (prin cursuri și seminarii, la licență, masterat și doctorat), la formarea a mii de juriști. V. Decorații și medalii: Marele Ordin de Aur pentru Merite (Președintele Austriei), Ordinul "Pentru Merit" în gradul de Cavaler (Președintele României 1996), Ordinul muncii, Medalia Centenarului Conferinței de Drept internațional privat Haga (1992), medalia A.S.S.E.R. Haga, diferite medalii și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1984, p.37 et suiv. * Societățile transnaționale și exigențele unui Cod de conduită, în Lumea nr.30/1980, p.26 * Românilor de pe alte meleaguri, în Astra Română Timișoara, 2001, p.XXIII D. De o altă factură sunt lucrările elaborate ca jurist diplomat (prin efortul de gândire și de formulare a ideilor complexe și a argumentelor de susținere sau combatere, în condiții de urgență și presiune, având și conștiința responsabilității angajate pentru orice afirmație), sub forma documentelor diplomatice declarații, intervenții și amendamente
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ale Școlii românești contemporane de Drept Internațional și Relații Internaționale. Este vorba de domnul profesor universitar doctor Ion M. Anghel, fost ambasador al României în Olanda, consilier "de taină" al ministrului afacerilor externe post-decembrist, formator de generații de diplomați și juriști, Decan de onoare, de fapt primul decan al tinerei Facultăți de drept din cadrul Universității "Valahia" din Târgoviște, șef de sector la Consiliul Legislativ, într-un cuvânt, un factor decident unanim recunoscut. Începuturile domnului Anghel în ale "dreptului" datează din anii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
trăsături definitorii ale domnului Anghel, acesta accede repede la calitatea de asistent și apoi, mai curând decât se așteptau colegii săi, la cea de lector la disciplinele Drept Roman și Drept Civil. Or, se știe că în lumea noastră, a juriștilor, meriți pe deplin să te numești jurist, dacă stăpânești la perfecție aceste două materii, altfel nu ești decât absolvent al facultății de drept, cum au fost și, vai, sunt și azi destui. În anul 1959, se transferă la Ministerul Afacerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
repede la calitatea de asistent și apoi, mai curând decât se așteptau colegii săi, la cea de lector la disciplinele Drept Roman și Drept Civil. Or, se știe că în lumea noastră, a juriștilor, meriți pe deplin să te numești jurist, dacă stăpânești la perfecție aceste două materii, altfel nu ești decât absolvent al facultății de drept, cum au fost și, vai, sunt și azi destui. În anul 1959, se transferă la Ministerul Afacerilor Externe. Era o perioadă în care începea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai multe ori la câteva pagini care mă atrăgeau ca un magnet, atât era de densă, de diversă și de rodnică, biografia: Ambasador Ion M. Anghel. Născut la 12 decembrie 1927, în comuna Măstăcani, județul Galați. Profesia: diplomat (37 ani), jurist (58 ani), cadru universitar profesor (55 ani), peste 100 lucrări publicate, 25 de cărți... Parcurgând înșiruirea anilor, a funcțiilor, misiunilor, lucrărilor, m-am oprit la mențiunea: 1966-1968, lector de Drept internațional privat la Cursurile postuniversitare organizate de Ministerul Afacerilor Externe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Hammurabi, dreptul roman, o trecea prin Codul lui Napoleon, ajungea la Pravila lui Vasile Lupu și-o ținea tot așa până când noi, "loazele" din bănci, declaram că am înțeles. Dacă nu înțelegeam, o lua răbdător de la capăt. Nu știu ce părere au juriștii, dar pentru mine, ca "amator", Dreptul internațional privat era, inițial, o materie aridă, greu de digerat. Cu Domnul Profesor Anghel lucrurile s-au schimbat. Deși în formulări și explicații avea exactitatea unui matematician, frazele curgeau lin și erau de o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Excelențe", cu state îndelungate de servicii în diplomație, mai ține prelegeri urmărite cu viu interes, despre complicatele căi ale relațiilor externe. La mulți ani, Domnule Profesor! Vivat, crescat, floreat! VASILE MACOVEI, AMBASADOR B) Documente și imagini cu privire la formarea sa ca jurist, precum și despre misiunile diplomatice îndeplinite și alte activități desfășurate Primire la Președintele Ciprului, arhiepiscopul Makarios (1973) Vizita Președintelui Ciprului, arhiepiscopul Makarios la standul României (1972) Ceremonie cu ocazia sărbătorilor pascale la Președintele Ciprului, arhiepiscopul Makarios (în 1973) Președintele Ciprului, S.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
complexă, modernă a elaborării dreptului. În 1972, a fost înființat, în cadrul Consiliului legislativ, Grupul de Informatică Juridică, coordonat de Mircea Sever Ionescu Voicana și s-a dezvoltat Sistemul Informatic Juridic Românesc (SIJR), conceput și proiectat, încă din 1968. Echipa de juriști și informaticieni, aflată sub conducerea lui Mircea Voicana a constituit Școala de la București de informatică juridică 7. În 1979, Ilariu Mrejeru 8, consilier permanent al Consiliului legislativ, a publicat lucrarea sa dedicată tehnicii legislative. Institutul de cercetări juridice al Academiei Române
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parte a studiului de față, ne alăturam opiniei 23, potrivit căreia una dintre funcțiile legisticii formale este, incontestabil, aceea de a oferi soluții pentru armonizarea legislației naționale, cu dreptul european. II. Codificarea 24 1. Introducere Există o aspirație firească a juriștilor spre securitate juridică și implicit, o preocupare a lor pentru previzibilitate, ca una dintre trăsăturile definitorii ale statului de drept. Dar aspirația nu aparține numai juriștilor. Unul dintre judecătorii Curții Constituționale a României, Romul Petru Vonica 25 subliniază că securitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
naționale, cu dreptul european. II. Codificarea 24 1. Introducere Există o aspirație firească a juriștilor spre securitate juridică și implicit, o preocupare a lor pentru previzibilitate, ca una dintre trăsăturile definitorii ale statului de drept. Dar aspirația nu aparține numai juriștilor. Unul dintre judecătorii Curții Constituționale a României, Romul Petru Vonica 25 subliniază că securitatea sau siguranța rezultatelor este un deziderat natural al omului care îi favorizează efortul și îi asigură o poziție solidă în viața socială. Dar, pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
temporale a unor dispoziții provenind din perioade diferite, cea ce reprezintă un semn de regres, în drept. 4. Cerințele legiferării Oprindu-ne, în continuare la cerințele legiferării sau principiile de tehnică legislativă, vom începe prin a evoca nu opinia unui jurist, ci a unui distins economist, caracterizată prin înțelepciune. În cuvântul adresat Adunării Constituante a României, profesorul emerit de origine română, stabilit în Statele Unite ale Americii, Anghel M. Rugină 46, a evidențiat, ca obligații morale ale oricărui membru al corpului legiuitor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să clarifice ceea ce este nelămurit. "A vota o lege pe care nu o înțelegi până la cel mai mic amănunt adăuga vorbitorul înseamnă de fapt o trădare a drepturilor și năzuințele acestei națiuni care v-a trimis aici". Continuând cu opinia juriștilor, amintim că Profesorul Victor Dan Zlătescu 47 menționa, ca întâiul principiu al tehnicii legislative, pe cel al economiei de mijloace, a cărei necesitate decurge, în primul rând, din nevoia de concizie, de asigurare a accesibilității, în calitate de condiție sine qua non
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
analiza de conținut. 5. Exemplificări privind codificarea A. La sfârșitul secolului al XX-lea, au existat încercări de codificare, la nivel european, care au creat probleme deosebite. Un exemplu îl constituie anteproiectul Codului european al contractelor 54, pregătit în cadrul Academiei Juriștilor Europeni din Padova, sub conducerea Profesorului Giuseppe Gondolfi, redactarea părții generale fiind încheiată, în 1999. Ca dificultăți întâmpinate, considerate inițial de neînlăturat, amintim dualismul drept scris și codificat, pe de o parte și sistemul Common Law, propriu Angliei și Irlandei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
secolele care au urmat, procesul de constituționalizare a căpătat noi dimensiuni, în funcție de noile conotații pe care le-au căpătat fenomenele economice, sociale și politice. În ce privește subiectul pe care îl abordăm, discuția se configurează în modul următor: există o serie de juriști care, pornind de la faptul că ideile privind democrația politică și drepturile omului, principiile constituționale democratice (de pildă: alegeri libere, responsabilitatea guvernanților etc.) s-au impus, din ce în ce mai mult, în lumea zilelor noastre, preconizează "internaționalizarea" dreptului constituțional; deci, cu alte cuvinte, adoptarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
au impus, din ce în ce mai mult, în lumea zilelor noastre, preconizează "internaționalizarea" dreptului constituțional; deci, cu alte cuvinte, adoptarea unui cod universal al democrației care să devină obligatoriu pentru toate statele și pentru toate națiunile. Pornind de la constatările bine cunoscute făcute de juriști, economiști, oameni politici, specialiști în relațiile internaționale, în sensul că numărul actorilor vieții internaționale a crescut (în afară de state, fiind prezente numeroase alte subiecte de drept, printre care societățile transnaționale), că statele izolate au de făcut față unor "sfidări" legate de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]