3,080 matches
-
suspectându-ne scrisul de lungimi nepermise. Cum ar arăta un text redus doar la informația primară? Cât de clar și de convingător ar fi el? Nu cumva câștigând pe o parte, pierdem grav pe de altă parte? Un bun text jurnalistic este caracterizat prin echilibru și eficiență. Iată de ce, câteva elemente de atmosferă și de decor pot completa în mod fericit și convingător o informație oarecare. Chiar și un element de comentariu (în principiu, nepermis într-o știre) se dovedește a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fluență - secvențializarea discursului, trecerea brutală, inabilă și inconsecventă de la o afirmație (constatare) la alta. Să amintim două situații care amenință grav curgerea firească a unui text: Proasta gestionare a începutului - justificarea și explicațiile. Întrebările de bază ale textului - fie el jurnalistic sau narativ (cine?, ce?, unde?, de ce?) sunt tratate separat, ca un inventar, ca o bifare. Tot la proasta gestionare a începutului intră și atacul neclar, abundent, cu exces de informație, nu neapărat importantă: La secțiunea seriale pe TV-ul românesc
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cele două momente lipsește, în mod evident, o secvență extrem de importantă, în logica a ceea ce am de povestit: „Am intrat în baie. Nu după mult timp, m-am îmbrăcat și m-am grăbit spre școală”. Dacă ne gândim că textul jurnalistic se adresează unui cititor-țintă obosit și grăbit, devine limpede că scriitura de presă trebuie să fie simplă, clară și incitantă. În orice caz, cu mici și nesemnificative excepții, cititorul obișnuit nu va suporta fraza complicată, cu multe subordonate, afirmațiile generale
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
acordarea indemnizațiilor pentru luna februarie, și asta dacă până atunci dosarul va fi depus. Așa că cea mai sigură cale rămâne cea prin care persoanele interesate să le depună personal” (Curentul, nr. 3 383, p. 6). Cele două defecte ale expresivității jurnalistice sunt: poncifele, retorismul și emfaza (abuz de elemente și figuri stilistice): M. Tupan observa că studiul atent al literaturii române dezvăluie numeroși autori care își iau drept modele scriitori cu potențialități comice sau inventate de semnatari. O condiție obligatorie în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
e zgârie brânză, stă ca banii în punga săracului etc. Des folosite și, prin urmare, având o redundanță sporită, aceste expresii rămân pe mai departe puternice, surprinzătoare și capabile să genereze efect expresiv. Lecția vorbirii populare este și o lecție jurnalistică: nu există trăire sau noțiune abstractă care să nu aibă un echivalent concret, o oglindire într-o situație familiară. Nu aceeași regulă se aplică într-un text de opinie sau într-un text despre bucuriile navigării pe internet, a accesării
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
se văd organele de ordine care fac greu situației” etc. Lipsa asumării sau a atribuirii duce invariabil la exprimare artificială, greoaie, neconvingătoare. Mai ales în textele de opinie întâlnim asemenea formulări, pe care, în mod eronat, le considerăm a fi jurnalistice și le trecem îngăduitor cu vederea: „Se zice că a fi român înseamnă a fi poporul ultimei clipe. Avem pretenții la alții, dar când vine vorba despre noi devenim îngăduitori”. Din păcate, presa actuală adaugă vorbirii impersonale defectul aserțiunii generalizante
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Evitați nehotărâtele (pronume, adjectiv). Motivul acestei cerințe îl constituie lipsa de atribuire. Aia, acela etc. dau exprimării un aspect neîngrijit, ca să nu mai vorbim despre neclaritatea adresării. Permise în stilul oral, nehotărâtele devin în scris indice al neîndemânării, al amatorismului jurnalistic: „Avea un păr frumos. Aialaltă o invidia”. Atenție la elementele de legătură. Abundența acestor elemente (care, ceea ce, și etc.) complică adeseori fraza, afectând claritatea comunicării. Presa l-a ironizat îndelung pe primarul Vanghelie: „Domnul care este”. Folosirea excesivă sau nepotrivită
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
loc, nu este cazul să mai precizăm că: „împinși de curiozitate, am poposit în Deltă”. Evitați dialogul. Gestionarea corectă a dialogului nu stă la îndemâna oricui, el riscând să confere textului o nedorită teatralitate. Mai bine folosiți citatul, care oferă textului jurnalistic (reportaj, anchetă, portret etc.) un plus de autenticitate. Dialogul în sine nu este interzis, mai ales dacă urmărim că creăm un efect umoristic: „Vă rog, cum pot să ajung mai repede la spital?”. „Nimic mai simplu, domnule. Vă aruncați în fața
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un aspect obositor și neelegant. În alte situații, ghilimelele devin indici textuali ai opiniei: „Democratul” Băsescu. Mare atenție la diferite capcane semantice. De pildă, a aduce aportul este pleonastic. Vindicativ înseamnă „răzbunător” și salutar înseamnă „salvator” etc. Evitați poncifele. Limbajul jurnalistic uzează extrem de repede sensul anumitor cuvinte. Voit sau nu, se ajunge la un nedorit „limbaj de lemn”. Goana ziariștilor după adjective eclatante, dar și mimetismul lor verbal pot duce la o cumplită monotonie de limbaj: megastar, superstar, galactici, atmosferă incendiară
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de servicii de comunicații și IT, alții decât operatorii naționali, care oferă servicii de telefonie pentru legături internaționale prin intermediul unor echipamente ce realizează trecerea de la voice over IP către rețelele fixe sau mobile de telefonie. Neglijent și plin de erori jurnalistice, fără o idee clară și fără să impună măcar un cuvânt-cheie, textul de mai sus îndeamnă la câteva constatări: - Proces este, în acest caz, un cuvânt pretențios și inutil. Eliminarea lui nu modifică cu nimic mesajul textului (altcumva, stupid, greoi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Tinerii ziariști se amuză descoperind în textele altora stângăcii și gafe de exprimare. Lectura critică a confraților este utilă și necesară. Cu o condiție însă: același simț critic să-l manifești și față de propriile texte. Capitolul 3. TIPURI DE DISCURS JURNALISTIC În ultimul timp, termenul discurs a căpătat întrebuințări dintre cele mai diferite, reeditând superba carieră a unui alt termen drag generației optzeciste: text, textualism, textuare). Chiar și un simplu dicționar uzual (Petit Robert, 1978) consacră nenumărate accepții ale termenului discurs
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de-a lungul sau la sfârșitul descrierii (vezi J.-M. Adam, F. Revaz, 1999, pp. 35-36). Ziaristul este liber să opteze pentru o operațiune sau alta. Întregul nu poate fi numit decât la sfârșitul descrierii, rezolvând astfel o mare cerință jurnalistic referențială: despre cine/despre ce este vorba? Legea alternanței Acordăm o atenție aparte acestei legi, câtă vreme ea se arată a fi cheia oricărui discurs descriptiv. Pentru a evita monotonia generată de scenele descriptive, nu avem decât o singură soluție
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
descriere („expunere de lucruri”), între portret și personaj. Lista procedeelor și mai ales a formelor narative pare fără sfârșit: povestire oratorică, istorică, dramatică, etiologică, fantastică, parodică, comică, arborescentă, încadrată, fabulă etc. Genurile narative aparțin unei diversități de discursuri (literar, religios, jurnalistic), adică unor variabile culturale, cum ar fi: poveste de călătorie, poveste de război, poveste de viață, fapt divers, parabolă etc. Ce este totuși o povestire? Simplificând la maximum, putem spune că povestirea este un discurs ce are ca obiect principal
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pune în circulație și rezumă diverse întâmplări și fapte de viață. În noile cercetări media, se vorbește chiar de naratologie mediatică. Aceasta consideră discursul promovat de mass-media identic cu discursul narativ - ca structură, expresie și funcționalitate [...] Forma textuală apropiată comunicării jurnalistice este narațiunea, ca formă a comunicării umane, cu grad mare de intersubiectivitate. Din această perspectivă, se consideră că așteptările publicului se circumscriu sferei povestirii și dialogului, forme textuale care permit recompunerea semnificațiilor și receptarea negociată, în cadrul sistemelor de referințe și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să le întâlnim (în stânga, în dreapta etc.). Unitatea textului este astfel asigurată, iar descrierea nu mai este doar un moment de suspans în cadrul narațiunii, ci este și un agent al organizării sale. (Mouillaud, Tetu, 2003, p. 183) Capitolul 4. Gestionarea textului jurnalistic Orice articol este supus unor mari și neobservabile presiuni. „Ce ai de spus” devine mai puțin important decât „cum anume spui”. În permanență, trebuie să ne gândim cui ne adresăm, să ținem cont de faptul că cititorul nostru este relativ
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pește), nesusținut de argumentele anterioare, tautologic etc. În orice caz, cel mai bun final este cel care preia ceva din început (dacă se poate, printr-un inteligent paradox). În afara știrii (insensibilă la felul în care se termină), orice alt text jurnalistic are nevoie de o anumită retrimitere la început, împlinind astfel „principiul circularității”. Să ținem cont de faptul că, în timpul lecturii (oricât de scurt ar fi textul), uităm cum începe textul. Bine ar fi ca propoziția finală să ne îndemne a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
eveniment (un accident aviatic, de pildă), după care autorul reface pas cu pas tot filmul evenimentului, ca și cum nu ar cunoaște deznodământul și, astfel, stabilind un timp al prezentului în trecutul deja consumat. Dacă în alte cazuri cronologia încurcă inutil demersul jurnalistic, pentru unele subiecte, cronologia inversată oferă un spor consistent de dramatism și autenticitate. Cel mai uzitat și mai productiv se arată a fi în anchetă planul demonstrației științifice: problemă - ipoteză - verificare - concluzie. Alte variante confirmă, de fapt, structura de mai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
analiză, recenzie) suportă un grad ridicat de schematizare logic-argumentativă, preluată din exigențele retoricii dintotdeauna: teză - antiteză - sinteză. Fac excepție însemnarea și tableta - texte cu un grad sporit de subiectivism și, implicit, de libertate. Genurile de umor. Nu au un plan jurnalistic anume. Organizarea textului se face urmărindu-se dinamica de construire a surprizei (poantei): jocul subtil și în contrast cu cel puțin două secvențe (frazeologice sau narative). În funcție de subiect și de spațiul tipografic alocat, putem alege traseul obișnuit al creșterii narative de la normalitatea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
factual (cronologic, cronologie inversă, retrospectiv) și de comentariu (dialectic și demonstrativ). Alegerea unui plan anume ține de subiect și de experiență. Oricare ar fi ea, construcția textului trebuie să fie dinamică și necomplicată, să slujească eficient coerența textului (a demersului jurnalistic), dând dovadă de logică internă, fără salturi prea mari în timp și spațiu, fără inconsecvențe sau aglomerări inutile: personaje, întâmplări, trimiteri la alte fapte. Scopul urmărit impune un anume demers de redactare. Demersul informativ înseamnă să informezi. Demersul literar - să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
document. Demersul tematic - să prezinți anumite aspecte ale faptului, problemei sau situației de la care pleci. Demersul dialectic - să dezbați o problemă controversată. Demersul retoric - să convingi. La aceste reguli clasice ale discursului, intervine talentul ziaristului, care face diferența între comunicarea jurnalistică și una școlară. (de Broucker, 1995, p. 80) Unii autori (spre exemplu, C.F. Popescu, 2003) acordă o atenție aparte planului, operând o primă distincție între narațiune și opinie, pentru ca apoi să avanseze câteva planuri inspirate din procedeele retorice: deducția (de la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a) Cel mai important aspect, concluzie. b) Context, atribuire. 4.3.2. Gestionarea paragrafului Tânărul ziarist trebuie să fie deja iritat. Prea multe reguli - va zice el; prea multe rigori și tipologii. Încet, dar sigur, se prefigurează un întreg tablou jurnalistic. Este el cu adevărat important? Ce facem cu talentul și cu inspirația de moment? Respectând mulțimea regulilor, nu cumva îngrădim personalitatea ziaristului și îl transformăm într-un simplu funcționar al scrisului? Tot secretul unui text reușit stă în echilibru și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
măsură. Stă în disciplina conținută a scrisului. Dincolo de exigențe, cititorul trebuie să regăsească o anume prospețime a textului, eleganța, expresivitatea și, implicit, puterea lui de convingere. De multe ori, ziaristul este obligat (conștient sau nu) să încalce reguli și datini jurnalistice. Important este să o facă în deplină cunoștință de cauză și să nu se lase intimidat de amănuntele teoretice. Indiferent de specializarea lui, ziaristul va întâmpina de fiecare dată aceeași problemă: gestionarea corectă a informației, deopotrivă cu menținerea interesului pentru
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
citatul) bătrânului poate continua apoi, schimbând unghiul de atac, fără ca acest lucru să deranjeze lectura. Gestionarea corectă a paragrafului este strâns legată de rigorile planului ales. Lizibilitatea și fluența reprezintă miza oricărui paragraf. „Nu există un model universal pentru planul jurnalistic”, afirmă Jose de Broucker (1995, p. 79). Atât planul, cât și gestionarea paragrafului trebuie să țină cont de unele criterii: Criteriul de coerență. O adunătură de vagoane nu formează obligatoriu un tren. Ele trebuie puse pe aceeași linie (în cazul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
propriul stil și propriile procedee de relansare a discursului, a unei noi idei. Extrem de vizibili și de necesari sunt conectorii argumentativi: pe de altă parte, nu e mai puțin adevărat, ar mai fi de adăugat, greșesc cei care... În discursul jurnalistic (altul decât cel argumentativ), întâlnim o multitudine de conectori, mai mult sau mai puțin productivi. Conectorii sintactici pot fi: adiționali (și, în plus, următorul, deci, așadar), de contrast (oricât, în schimb, totuși, pe de altă parte), de comparație (similar cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
presupune că ziarul ia locul emițătorului direct [...] Pe de o parte, locutorul este privat de proprietatea discursului său, iar pe de altă parte, el este creditat printr-un discurs care îl compromite (Mouillaud, Tetu, 2003, p. 156). Capitolul 5. DISCURSUL JURNALISTIC 5.1. Elemente intrinseci textului jurnalistic. Mijloace și tehnici de acroșaj Orice articol are propriile elemente de acroșaj, de atragere a atenției cititorului: de la titlu, chapeau și gestionarea paragrafelor, până la poziționarea în pagină, încadrările în chenar, ilustrație. Toate aceste elemente
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]