1,484 matches
-
Păstrându-ne în aria analogiilor cu filosofia kantiană, am putea spune că cele două ipostaze ale judicativului au drept corespondent mai degrabă principiile intelectului. Cele constitutive, anume axiomele intuiției și anticipațiile percepției, constituie ca atare obiecte, ceea ce înseamnă, în registru kantian, operare prin deducția transcendentală, adică prin "aplicarea" categoriilor intelectului la un material empiric divers, prin mijlocirea schemelor temporale ale imaginației. Cele regulative, anume analogiile experienței și postulatele gândirii empirice, nu constituie ca atare "obiecte" (fenomene, adică), ci pun în anumite
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
obiectele constituite ca atare prin celelalte două principii ale intelectului. Analogia dintre acestea și judicativul constitutiv și regulativ poate fi acceptată până la un punct; ea își pierde valabilitatea atunci când este vorba despre "obiectul" propriu celor două: judecata, în cazul principiilor kantiene, un "obiect" complex, încă nedefinit, în cazul ipostazelor judicativului. Totuși, am putea reține din analogie o anume indicație privind tipul de obiect ce corespunde regulativului (în genere): judecata. Ar putea fi aceasta obiectul judicativului regulativ, atâta vreme cât ea reprezintă, alături de timp
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac În curs de apariție: Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, Constantin Aslam 1 Cf. Aristotel, Etica nicomahică, Cartea I, 1094 a 1103 a; Idem, Politica, Cartea I, Cap. III
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac În curs de apariție: Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, Constantin Aslam 1 Cf. Aristotel, Etica nicomahică, Cartea I, 1094 a 1103 a; Idem, Politica, Cartea I, Cap. III. De exemplu: "Cauza acestei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu mai este posibilă, din anumite motive, în contextul precizat). 101 CRP, II, p. 101. 102 Toți acești termeni: paralogism, antinomie, ideal, regulativ, aparență etc. vor fi lămuriți în partea a doua din această prezentare a analiticii și dialecticii transcendentale kantiene. 103 CRP, II; (1994) p. 274. 104 Cf. CRP, partea finală a Analiticii transcendentale, Apendice: Despre amfibolia conceptelor reflecției care rezultă din confundarea folosirii empirice a intelectului cu folosirea lui transcendentală. 105 "Prin canon înțeleg ansamblul principiilor a priori de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Unvermögen, sich seines Verstandes ohne Leitung eines anderen zu bedienen"71 (Aufklärung-ul este ieșirea omului din minoratul său de care singur se face vinovat. Minoratul este neputința de a se folosi de propria rațiune fără conducerea unui altuia). Totodată, eseul kantian, analizând distanța dintre scopurile propuse de acest curent de idei și realitățile secolului al XVIII-lea, argumenta astfel definirea secolului al XVIII-lea ca un timp al Luminilor: "Wenn nun gefragt wird: leben wir jetzt in einem aufgeklärten Zeitalter? so
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
inclusiv noi, teoreticienii sociali și profesorii, suntem direct responsabili. Depinde de noi, în primul rând, să statuăm cu claritate, să asumăm și să trasnformăm în firesc ceea ce cred - eu, cel puțin - că reprezintă egalitatea de gen, invocând aici imperativul categoric kantian: adică să vedem în orice ființă umană întotdeauna un scop și niciodată un mijloc. Chiar dacă spațiul european aplică, la nivelul reglementărilor, instrumente și mecanisme de natură să cirumscrie cu claritate politicile egalității de gen, dinamica acestor relații face ca multe
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cu patru ani înainte, în 1900, Georg Simmel publica volumul Philosophie des Geldes, iar în 1889 își finaliza teza de doctorat asupra filozofiei lui Immanuel Kant. Nu întâmplător, la o primă lectură, textul eseului despre modă ilustrează foarte bine influența kantiană asupra operei lui Georg Simmel, prin apelul la conceptul de "formă". În lumina acestor considerente, desprindem înțelesul afirmației că moda reprezintă "o formă socială cu o finalitate demnă de admirat" (G. Simmel, 1911/1998, 50), prin intermediul căreia omul poate experimenta
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din structura societății franceze a anilor 1963-1968, furnizând noi concepte explicative pentru delimitarea stratificării sociale: "capital cultural", "gust", "habitus". Teza sociologului francez Pierre Bourdieu despre gusturile culturale se aseamănă, într-un fel, cu cea a lui Georg Simmel prin originea kantiană a conceptelor pe care le vehiculează. Dar, spre deosebire de Georg Simmel care utiliza conceptul filozofic de "formă" pentru a defini moda, Pierre Bourdieu transpune în interogații sociologice și antropologice conceptul de "gust". Modul în care consumăm (ne manifestăm gusturile, deci preferăm
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cumva o mutație accidentală, fiind de fapt un epifenomen. Problema teoriei evoluționiste este că riscă să îngroape cultura în explicații ce nu sunt pe placul unor ființe ce mizează pe rațiunea absolută. * Psihologia pare să confirme tot mai mult apriorismul kantian, arătând că existența oricărei percepții depinde atât de o componentă înnăscută cât și de fenomene. Iată cum filosofia a reușit să deschidă teren de cercetare științei! Rețin două mari modele de formare a unei societăți: prin uniformizare, membrii ei fiind
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și filosofiile statelor într-o anumită conjunctură internațională: Barry Buzan distinge între anarhii "mature", cooperante, respectiv "imature", conflictuale, pe când Alexander Wendt teoretizează trei culturi ale anarhiei, aflate într-o ordine crescătoare din punct de vedere al "maturității": hobbesiană, lockeană și kantiană (Buzan: 2000; Wendt: 1999). Mai trebuie menționat faptul că realismul clasic accentuează puterea individuală a statelor, în special pe filieră militară, într-un cadrul internațional anarhic în care funcionează principiul auto-ajutorării (self-help), în timp ce realismul structural se preocupă mai puțin de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
capcana relativismului, nici în cea a ignorării metodologiilor empirice. Wendt susține, în acest sens, că practica rămâne în continuare cel mai bun criteriu pentru testarea teoriei. De asemenea, acesta teoretizează la nivel internațional trei "culturi ale anarhiei", hobbesiană, lockeană și kantiană, acestea reprezentând esențialmente progresul social și normativ pe care istoria umană l-a parcurs până în prezent. Wendt avertizează însă că, deși am lăsat în urmă anarhia hobbesiană unde funcționa principiul "homo homini lupus" și unde actorii nu își recunoșteau reciproc
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
legitimitatea ontologică, nu am reușit încă să depășim anarhia lockeană în care, deși actorii se recunosc reciproc, funcționează într-un mediu competitiv, preferabil desigur celui conflictual hobbesian, dar mai puțin dezirabil decât cooperarea determinată de valori comune a mediului internațional kantian care își face tot mai mult simțită prezența. Kantianismul internațional rămâne o aspirație însă, și depinde de noi toți măsura în care îl construim social pentru a se transforma în norme, practici și instituții cu anvergură universală (Wendt: 1999, 246-312
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
întregului". Pe cale de consecință, ca și în cazul marxism-leninismului, avem de-a face "cu o transcendență coborâtă în lume, nu în afara ei" (Râmbu: 2001, 100). Și tot ca în cazul marxism-leninismului, "romanticul nu este un idealist" în sens hegelian sau kantian. Pentru el, "valorile nu sunt transcendente". Dimpotrivă, "pot fi înfăptuite". "Intangibilitatea lor este numele pe care-l dăm neputinței noastre și lipsei noastre de eroism (Râmbu: 2001, 19; subl. m.). Tema eroismului, transparentă la Bălcescu, va avea o pondere majoră
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acum la întrebarea enunțată în rândurile de mai sus: în ce măsură turneul diplomatic al conducerii de la București din vara anului 1971 în statele "socialiste" asiatice a condus la transformarea leninismului romantic din simbolic în manifest? În mare măsură, consider. În termeni kantieni, aș aprecia totuși că leninismul asianizat a avut asupra leninismului romantic o influență regulativă, nu constitutivă, așa cum voi încerca să demonstrez în continuare. Delegația română a fost impresionată de manifestările populare care au fost desfășurate în cinstea sa, mai ales
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și dorm noaptea etc. Toate acestea îmi condiționează viața. Experiențele definite de aceste relații pe care le găsesc și le știu și în fața cărora reacționez nu pot fi distruse de modele sau abstractul științific. Cunoașterea noastră printr-o filosofie metafizică kantiană ar putea să ne conducă în orbirea realității imediate acolo unde trăim și activăm prin și în știință. Aici este locul meditației și nu într-o supralume irațională. De aceea ne regăsim când ideile și imaginile noastre se obiectivează, când
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și dorm noaptea etc. Toate acestea îmi condiționează viața. Experiențele definite de aceste relații pe care le găsesc și le știu și în fața cărora reacționez nu pot fi distruse de modele sau abstractul științific. Cunoașterea noastră printr-o filosofie metafizică kantiană ar putea să ne conducă în orbirea realității imediate acolo unde trăim și activăm prin și în știință 863. Aici este locul meditației și nu într-o supralume irațională. De aceea ne regăsim când ideile și imaginile noastre se obiectivează
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
format din aceste categorii care, împreună cu percepțiile realizează o sinteză, o unitate, înțelegând ceea ce ne înconjoară. Această sinteză, această înțelegere, este tot un concept pur al minții noastre pe care noi îl numim realitate. Primele trei categorii din tabela categoriilor kantiene sunt: Unitate, Multiplicitate, Totalitate. Este evident că toate conceptele, toate ființele și toate obiectele pe care le percepem, sunt modelate, înțelese, cu ajutorul acestor categorii. Următoarele categorii sunt cele de Realitate, Negație, Limitație. Realitatea, la care iarăși am ajuns, o găsim
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de cercetători să avanseze scenarii extrem de optimiste referitoare la viitorul aranjament în sistemul internațional. Probabil cel mai bine cunoscut din această serie este sfârșitul istoriei al lui Francis Fukuyama, care se inspiră din bogata tradiție a filosofilor Iluminismului, resuscitând ideea kantiană a păcii eterne. În opinia lui, odată cu încheierea Războiului Rece asistăm la sfârșitul istoriei ca atare: acesta reprezintă punctul final în evoluția ideologică a lumii și presupune universalizarea democrației liberale de sorginte occidentală ca formă finală de guvernare umană. Războiul
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
în timp ce adepții săi îl socoteau pe Kant un fel de Mesia al filosofiei iar criticismul o nouă religie, o revelație a adevărului negrăit până atunci. Un contemporan a scris: „Dumnezeu a zis să se facă lumină și a apărut filosofia kantiană”. Neînțeles atât de admiratori cât și de detractori, Kant a proorocit decât peste 100 de ani. În adevăr, filosofia germană a secolului al XIX-lea se dezvoltă în vremea noastră în umbra titanului din Königsberg și mulți filosofi ai lumii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și orientări diferite... Avem vreo trei orientări aci. Este orientarea care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei,teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la un loc chiar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică, este legată de așa numita raționalitate. Au fost numiți iraționaliști, dar este fals. Ei aveau preferințe pentru un alt tip de raționalitate decât aceasta, de tradiție kantiană. Este generația care-i legată de nume precum Nae Ionescu, mai târziu Noica, Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
înnoiri ce se petrec în logica modernă și în studiul modern al limbajelor științifice. În sfârșit, în linia culturologilor și în măsura în care au scris lucrări în acest domeniu se adună cam toți: și Rădulescu-Motru, care e din direcția criticistă, de tradiție kantiană, și Negulescu, care vine pe linia pozitivistă, și Blaga, care cultivă cu totul alt tip de raționalitate, chiar planul afectiv. El face parte din categoria acelor gânditori pe care nu-i poți integra într-un curent, cum a fost, de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
gust, considerat ca fiind facultatea de apreciere a unui obiect sau a unei reprezentări printr‑o plă‑ cere sau neplăcere, fără niciun interes. Numim frumos ceea ce este reprezen‑ tat fără concept ca obiect al unei satisfacții universale 8. Din determinarea kantiană a frumosului ca universal fără concept s‑a de‑ dus prea ușor disjuncția dintre frumos și adevăr (autonomia esteticului). Însă universalitatea fără concept nu elimină semnificația ca atare, ci doar un vehi‑ cul al ei (conceptul). Dar cum arta lucrează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]