3,846 matches
-
247. Pe cei de la Washington îi îngrijorau, de asemenea, acordurile recent încheiate, cu privire la sovromuri, acorduri ce asigurau sovieticilor un control cel puțin dominant, dacă nu exclusiv, asupra industriei și comerțului românesc. Această exclusivitate contravenea intereselor comerciale americane și Statele Unite doreau lărgirea comerțului, multilateral și fără discriminări. Deși accepta faptul că sovieticii au interese speciale de securitate în România, America se opunea, totuși, înțelegerilor economice preferențiale, care asigurau Moscovei monopolul asupra economiei românești 248. Mai mult decît atît, Washingtonul dorea ca oamenii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mod constant 294. În raport se susținea că guvernul Groza este dominat de Partidul Comunist, aflat sub controlul Moscovei. Ethridge trăgea concluzia că "judecînd după experiențele din trecut, e clar că aplicarea unor măsuri fără alegeri libere, ca de pildă lărgirea bazei guvernului actual prin restructurări ale Cabinetului, retragerea trupelor sovietice de ocupație etc. nu ar oferi o garanție sigură a modificării politicii sovietice"295. Deși Ethridge a confirmat constatările făcute de delegația americană în București, aceasta nu atenua cu nimic
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
coopteze încă doi miniștri, unul din Partidul Național-Liberal și unul din cel Național-Țărănesc. Stalin impuse, însă, o restricție. Nu trebuiau aleși Maniu, Brătianu sau Nicolae Lupu, liderul Partidului Democrat Țărănesc 303. Byrnes și Bevin acceptaseră condițiile și conveniră ca după lărgirea guvernului să se desfășoare "alegeri libere și necondiționate", "cît mai curînd posibil, prin sufragiu universal și vot secret". La alegeri puteau participa toate partidele și guvernul român avea să dea "asigurări" privind libertatea presei, a exprimării, a religiei și a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
asocierii. Îndată ce guvernul se va fi lărgit și va fi dat aceste asigurări, Washingtonul și Londra aveau să recunoască în mod oficial regimul din România 304. Sovieticii avuseseră cîștig de cauză. Guvernul Groza nu se schimba prin compromisul lui Byrnes. Lărgirea unui cabinet de peste douăzeci de miniștri cu încă două persoane nu schimba prea mult lucrurile și Statele Unite promiseseră să recunoască, în schimb, un regim predominant comunist 305. În urma Conferinței de la Moscova, reputația lui Byrnes a fost distrusă. Și MolotovError! Bookmark
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea să cadă asupra Washingtonului. CSN 58/2 pleda pentru o metodă mai puțin agresivă și cerea instituirea unor "regimuri comuniste schismatice"499. "Oricît de improbabil ar putea părea, există șanse să se producă sciziuni și noi putem contribui la lărgirea acestor rupturi, fără a ne asuma vreo responsabilitate". Conflictul avea să se producă între Kremlin și guvernul rebel, nicidecum între Moscova și Washington. CSN anticipa, cu optimism, că în cadrul statelor-satelit ar putea apărea două tabere: un grup stalinist și unul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comunism decît cel român și nici unul nu face mai puțin decît acesta pentru a-l înlătura"737. Stimulat de cuvîntarea lui Gheorghiu-Dej cu privire la noua direcție, ambasadorul american din România, Schantz, le sugeră celor de la Washington să ia în considerare ideea lărgirii comerțului cu bunuri de consum între SUA și România. Departamentul de Stat nu s-a dovedit, însă, a fi prea receptiv. România se sustrăgea în continuare de la prevederile restrictive referitoare la export. Cea mai recentă infracțiune era expedierea a 100
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Est-Vest nu vizează altceva decît folosirea comerțului, avînd în vedere avantajul psihologic al acestei metode, în scopul penetrării Cortinei de Fier. Nu se pomenea nimic despre importanța istorică a relațiilor comerciale Est-Vest pentru mulți dintre aliații Americii 744. Randall dorea lărgirea comerțului Est-Vest, fapt pentru care s-a străduit timp de cinci luni să-și convingă colegii că lumea liberă ar avea numai de cîștigat de pe urma dezvoltării comerțului 745. Pe 23 ianuarie 1954, Comisia a înaintat raportul președintelui și Congresului. Din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru aliații vest-europeni ai SUA Mai mult decît atît, se recunoștea faptul că restricțiile comerciale occidentale de după război "au slăbit economiile țărilor prietene și le-au făcut mai dependente de ajutorul nostru". Tocmai de aceea, Comisia recomanda Statelor Unite să "accepte lărgirea schimburilor comerciale de produse pașnice între Europa Occidentală și Blocul Sovietic", în măsura în care acest lucru este posibil fără a pune în pericol securitatea militară. În sfîrșit, comisia spera ca "dezvoltarea comerțului în scopuri pașnice să ducă implicit la penetrarea Cortinei de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
importante 816. Aceștia, însă, nu voiau să răspundă înainte de încheierea revizuirilor COCOM. Gheorghiu-Dej a făcut aceleași demersuri și către Washington, dar nu a primit nici un răspuns. În august, cu ocazia aniversării a zece ani de la eliberarea României, a subliniat necesitatea lărgirii comerțului cu Occidentul. A apelat, de asemenea, la țările occidentale, cerîndu-le să renunțe la restricțiile pentru export 817. Într-un tîrziu, a răspuns și Washingtonul. În iulie 1954, în SUA a luat ființă Comisia pentru Soluționarea Revendicărilor Externe, care înlocuia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
toate detaliile și data de 30 iunie se apropia cu pași repezi. În ultima zi, Camera Reprezentanților și Senatul au aprobat prelungirea cu trei ani a Legii controlului exporturilor, revizuită prin amendamente. Cele mai importante dintre ele se refereau la lărgirea criteriilor de respingere a licențelor de export. Legislația din 1949 era concepută astfel încît să stopeze exportul mărfurilor "strategice". Erau definite astfel în primul rînd articolele ce contribuiau la potențialul militar al lumii comuniste. Oricum, legea revizuită lărgea sistemul de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la securitatea națională americană. Dat fiind că amendamentele nu excludeau dreptul de decizie al președintelui, Kennedy a semnat reînnoirea acestei legi, pe 1 iunie 1962970. În acest timp, Congresul a continuat să dezbată legea de bază a președintelui, cea de "lărgire a comerțului", din 1962. Membrii ambelor Camere au dat iar glas mîniei ce se revărsase din dezbaterile Legii controlului exporturilor. În ciuda eforturilor Administrației de a-și menține puterea de decizie în afacerile cu blocul sovietic, Congresul a aprobat Legea lărgirii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lărgire a comerțului", din 1962. Membrii ambelor Camere au dat iar glas mîniei ce se revărsase din dezbaterile Legii controlului exporturilor. În ciuda eforturilor Administrației de a-și menține puterea de decizie în afacerile cu blocul sovietic, Congresul a aprobat Legea lărgirii comerțului, din 1962, inclusiv Paragraful 231(a), care interzicea președintelui să acorde "Clauza națiunii celei mai favorizate" țărilor comuniste. Acest paragraf presupunea și retragerea clauzelor acordate Poloniei și Iugoslaviei. Noua lege prelungea cu cinci ani dreptul președintelui de a încheia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al "Rapsodiei Române", un ansamblu românesc ce susținuse 56 de spectacole în orașe din Statele Unite, din Seattle pînă în New York City1015. Crawford încerca și el să mențină relații bune între cele două țări. În noiembrie, a pregătit un proiect de lărgire a programului americano-român de schimb cultural, căruia i se datora turneul "Rapsodiei Române". Propunerea lui, mai tîrziu acceptată, a dus la intensificarea schimbului de studenți, turiști, publicații și filme 1016. Pentru a dezvolta comerțul, Gheorghiu-Dej nu și-a îndreptat atenția
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
doua reacție a venit pe 26 iulie, din partea Consiliului de Planificare Politică al Departamentului de Stat. Acest raport de 69 de pagini se referea la cîteva chestiuni privind comerțul cu Uniunea Sovietică și Europa de Est. Se arăta de la început că orice lărgire a comerțului ar fi avut o importanță economică minoră. Rațiunea comerțului cu estul Europei era, mai curînd, reducerea controlului Uniunii Sovietice asupra statelor aflate sub influența sa. Restricțiile existente, inclusiv reglementările americane pentru export și listele Comitetului de Coordonare (COCOM
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
motivat de noul spirit de cooperare pe care-l denota Tratatul de interzicere a experimentelor nucleare și dezvoltarea comerțului dintre Europa de Vest și blocul sovietic. Președintele a accentuat faptul că dorea să pregătească repede un cadru mai puțin restrictiv pentru o lărgire "pas cu pas" a comerțului cu țările est-europene. Pînă atunci, voia ca toate agențiile să știe că în procesul de acordare a licențelor de export trebuia să se reflecte acest spirit înnoitor 1066. În vreme ce ECRB crea un nou cadru director
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țărilor comuniste sau dominate de comuniști. Congresul nu intenționa să acorde României "Clauza națiunii celei mai favorizate". Cea mai amplă declarație pe care o putea face Harriman era să promită că SUA aveau să "Reflecteze în continuare la mijloacele de lărgire a comerțului" și această afirmație avea să devină Articolul Șase din acordul final 1110. Al treilea obiectiv era ridicarea misiunii diplomatice de la Legație la rang de ambasadă. România era extrem de interesată de această problemă, atît ca o afirmare în plus
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
propus ca Partidul Muncitoresc Român să-și schimbe numele în Partidul Comunist Român 1180. Schimbarea numelui nu numai că indica structura "revoluționară" a partidului, dar ridica PCR la același rang cu partidul din Uniunea Sovietică. Ceaușescu a propus, de asemenea, lărgirea criteriilor de primire în partid, pentru a încuraja o mai mare participare. Pe 19 iulie, la deschiderea celui de-al IX-lea Congres al PCR s-au adunat 1.566 de delegați.1181 Printre aceștia se aflau și Deng Xiaoping
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Consiliului Național de Cercetare Științifică a adus în SUA o echipă de șase savanți. Românii au vizitat fabrici și universități din New York, Chicago, Los Angeles și Cape Kennedy 1264. Pe 8 iulie, Statele Unite și România au semnat un acord de lărgire a contactelor științifice și tehnologice. Spre deosebire de alte acorduri de schimb, care erau întotdeauna vagi, acest document explora un teren nou. Ambele guverne conveneau să facă schimb de informații industriale și tehnologice, "inclusiv înțelegeri în domeniul acordării brevetelor și specializării, cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
precedent 1285. În noiembrie, Washingtonul și Bucureștiul începuseră negocierile pentru reînnoirea relațiilor culturale și a acordului de schimb. Pe 26 noiembrie, John Leddy, de la Departamentul de Stat și ambasadorul român Corneliu Bogdan au semnat un nou acord de prelungire și lărgire a programului pentru anul 1970.1286 Acest acord s-a dovedit a fi ultimul document adoptat grație eforturilor lui Johnson de a "construi poduri" către România. Deși proiectul său de lege pentru comerțul Est-Vest întîmpina greutăți, dezvoltarea relațiilor româno-americane însemna
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dacă România ar fi beneficiat de Clauză și de creditele Eximbank. La sfîrșitul lunii, Congresul și-a concentrat eforturile asupra extinderii comerțului Est-Vest. Senatorul Magnuson, din Washington, împreună cu alți 24 de susținători au introdus proiectul pentru Paragraful 2620, care prevedea lărgirea programului american de schimb cu țările care nu aveau economie de piață. Proiectul dădea, de asemenea, președintelui dreptul de a negocia acorduri comerciale, inclusiv "Clauza națiunii celei mai favorizate" cu aceste națiuni 1461. Cu trei săptămîni mai tîrziu, între 19
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Beijing, lăsînd Bucureștiul pe planul doi. Bogdan era conștient de aceasta și se străduia din răsputeri să susțină cererea de acordare a Clauzei în fața reprezentanților de la Washington. În ultimii doi ani, necesitatea Clauzei se resimțea tot mai acut, din cauza lărgirii rapide a comerțului dintre Washington și București. Pe măsură ce sporeau exporturile României către SUA, din ce în ce mai multe produse erau supuse unor taxe vamale discriminatorii. În 1970, 42% din exporturile românești pentru America suportau taxe mult mai mari decît aceleași produse provenite din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pescuit din regiunea de vest a Atlanticului Central și dădea vaselor românești dreptul de a se opri în porturile din Baltimore, Philadelphia și New York, pentru a face escale sau a efectua reparații. Al treilea acord bilateral prevedea continuarea și posibila lărgire a serviciilor prestate de compania Pan American World Airways pentru București și, pentru prima dată, permitea liniilor aeriene românești TAROM să înceapă să presteze servicii pentru New York, folosind avioanele Boeing 707, recent achiziționate 1617. Ultimul acord fusese încheiat între Camera
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Declarație comună de principiu, ceea ce reflecta în mod clar recomandarea Comitetului pentru Politica Comercială Est-Vest. Declarația afirma că relațiile dintre cele două țări aveau să se bazeze pe cauzele și principiile Chartei Națiunilor Unite. Ambele țări conveneau să "încurajeze atît lărgirea comerțului, cît și cooperarea industrială, științifică și tehnică și mai ales colaborarea sub formă de societăți mixte și centre mixte de cercetare"1621. Ambii președinți au semnat, de asemenea, o Declarație comună de cooperare economică, industrială și tehnică, ce desemna
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sprijinul Comisiei 1955. La cîteva săptămîni după aceea, pe 12 iulie, Comisia pentru Comerț Internațional a Comitetului de Finanțe al Senatului și-a început ziua de audieri pe tema derogării prezidențiale de la condiția emigrării. Reprezentanții Administrației și susținătorii continuării și lărgirii relațiilor cu România erau, în principal, aceiași cu cei care pledaseră în fața Comisiei Camerei Reprezentanților. Opoziția era, de asemenea, aceeași, cu excepția a două chipuri noi. Dimitrie Apostoliu, președintele Comitetului Național Româno-American pentru Drepturile Omului și pastorul Alexander Havadtoy, din Comitetul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea să pună însă gaz pe foc pentru cei ce susțineau că România nu prea respectă drepturile omului 1975. În perioada martie-mai, relațiile româno-americane au continuat să se dezvolte. Pe 14 martie, cele două țări au semnat un protocol privind lărgirea schimbului de informații din domeniul agricol și mai ales al folosirii cerealelor pentru furaje 1976. Pe 4 aprilie, Juanita Kreps a sosit la București, în calitate de lider al delegației americane la cea de-a cincea sesiune a Comisiei Economice Mixte Româno-Americane
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]