2,387 matches
-
29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului NOAPTE DE CRĂCIUN În ceasuri de taină târzii În noaptea de iarnă bătrână Jos, pe covor, doi copii Râd mângâiați de lună. Focul pâlpâie-n vatră Obrajii slabi rumenind, Răzleț câte-un câine mai latră Iar crivățul cânt-un colind. Micuții l-așteaptă pe Moșu Un dar și lor să le- aducă Bomboane, covrigi, un măr roșu, S-ar bucura și de-o nucă. Noaptea tristă-i privește Prin geamul mic, inghețat. În odaie sărăcia
NOAPTE DE CRĂCIUN de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372952_a_374281]
-
nevăzutei mori râul de bitum topit pașii îmi purta și ca un câine în lesă durerea mă urma opintindu-se din când în când cu încăpățânare pentru a amușina cu nesaț golul fierbinte al văzduhului prea bătrână pentru a mai lătra mă privea drept în ochi dând din coadă. Referință Bibliografică: POTAIA / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2036, Anul VI, 28 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
POTAIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371112_a_372441]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > REGINA DIN HELIOPOLIS Autor: Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului când am mers pe furiș noaptea să văd biserica în lumina lunii toți câinii m-au lătrat și-au lins dâra de sânge ce-mi curgea din genunchi dar pașii făcuți în dansuri șoptite au prins curaj am atins apa Haosului doar pentru a săruta prima bucată de pământ cu trupul umed am visat că am fost
REGINA DIN HELIOPOLIS de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371131_a_372460]
-
spuse minunea blondă cu palma paravan la gură, să auzim numai noi. Să fi auzit și să fi văzut atunci pârâituri de crengi, julituri pe picioare, bușituri. Au! Au! Nici n-am ajuns bine jos, că au și început să latre câțiva câini, treziți din somn. Mamă, ce tărăboi am mai făcut! În fuga noastră n-am mai închis poarta, câinii după noi: Ham! Ham! Mare noroc am avut cu sandwici-ul lui Costel! Ne-au cam ieșit cireșele pe nas, dar
FIICA DIAVOLULUI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371264_a_372593]
-
unui hol cu acces de pe prispa de afară. Alăturat erau acareturi compuse dint-o bucătărie de vară, 2 șoproane sub care se vedeau 4 vaci de lapte, cotețe pentru porci și țarcul zburătoarelor. În curte, doi dulăi fioroși își făceau meseria lătrând de zor. Nea Tudor ieși pe prispă, chemă cățeii spre a-i domoli, apoi recunoscând primarul de la poartă veni spre el. - Cu ce treburi pe la mine Nene Grigore? - Uite, un orășean veni la Dumneata cu o afacere. - N-am timp
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
tras cârligul de la poartă ca să nu facă zgomot, dar Vruța, cățelușa pe care o crescuse de când era un cocoloș alb ca zăpada, cu niște ochișori de mărgele gălbioare, l-a auzit și a alergat să-l întâmpine. A vrut să latre, dar Andrei a prins-o de botișor, iar ea, înțelegând dorința stăpânului, s-a lăsat pe lăbuțele din față ca un copil acultător. Îl privea atentă, iar urechile pe care și le mișca într-un tremur de nerăbdare, semn că
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
stele. Se vedea ca în palmă pe tot podișul străjuit de ambele părți de fălnicia munților. Sus, sub un fag secular se afla coliba de la stâna lui Miron. Câinii, cum au simțit miros de om străin, au și început să latre și s-o ia la vale în întâmpinarea intrusului. Miron nu se mai aștepta ca prietenul lui să ajungă la acea ora târzie, așa că ieși din colibă să vadă cine le-a tulburat liniștea câinilor. Din vale se zărea o
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
treci înapoi. Care ești acolo, mă, că te rup câinii? - Eu sunt, Miroane, Nicolae. - La ora asta, măi omule! - Lasă că-ți zic eu cum îi treaba. Câinii auzind că îi cheamă stăpânul înapoi și pe doctor vorbind, au mai lătrat de câteva ori fără chef și s-au înturnat la picioarele baciului, scuturându-și plictisiți cozile pline cu mărăcinii adunați de pe pășuni. Mogâldeața se apropia din ce în ce mai mult și Miron, pentru orice eventualitate, trimise unul dintre ciobanii săi să-l întâmpine
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
luptele De clasă, Cu julituri frumoase, Pe brațe Și pe frunte, Cu buzunarele cusute, Goale, Să nu le ceară tot mereu parale. Aparte, Cu mari tablouri și pancarte, Din epoca de aur Și de piatră, În care numai câinii mai latră; Prin epoca de bronz, A fierului topit, Voioși nevoie-mare, Cu gust de ambră, De miere Și coclit. Povestea asta este lungă Să ajungă Pe cinci decenii Încă și ceva, Pe lungi papirusuri de mucava. Avem idei precise, epocale, Cu sete
ACUM ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344849_a_346178]
-
dinți puternici, o codiță scurtă, un chef nebun de joacă, sunt iute de picior, îmi place să fur mănușile lui Dino și ador să mă prefac că îi compostez hainele. Mă irită zgomotul de la motorul mașinilor și din această pricină latru în aparență fără motiv și chiar o iau la fugă după ele. Îmi fac rondul între blocurile Q1 și Q3 din cartierul Găvana III- Pitesti. Locuiesc sub un balcon de la blocul Q1. De sub el zăresc o câmpie plină cu ciulini
,, AMIGO” de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344995_a_346324]
-
epocă. Merită evocată mai pe larg memorabila întâlnire și vizita la “Mărțișor”, unde rămăsese să locuiască, pe-atumci doar Baruțu, care ne-a și condus și prezentat părintelui său genial: “Baruțule, i-ai dus pe băieți la Mărțișor: cum i-a lătrat câinii?!” - Ce înseamnă pentru dumneavoastră M. Eminescu, având în vedere că i-ați dedicat și versuri? - Eu ca poet nu sunt un “eminescian”; dar, cum spuneți, nu amratat faza când, la tinerețe, i-am dedicat unele poeme: cel puțin unul
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
încercat să se împotrivească. Cel puțin, așa mi s-a părut. Păreau niște umbre bătute de vânt care se aplecau în stânga și în dreapta. Lumina lunii le contura vag siluetele și chipurile. Pentru mine, scena nu avea importanță. Câinii începuseră să latre. I-am potolit, mângâindu-i. Mă ascultau... Abia aștept să-i revăd! zâmbi Mihai, cu gândul la prietenii săi canini. Apoi l-am văzut pe pictor prăbușindu-se. Femeia a plecat cu mașina, dar s-a întors repede. Acum avea
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
în negru prin curte. Strigă-l la poartă și întreabă-l despre traiul compatrioților! Nea Nicu se apropie de zăbrelele imenselor porți din oțel de cea mai bună calitate: -Hei, tovarășul! Doi dulăi negri și fioroși se năpustiră la gard lătrând gros. Pe dată doi vlăjgani parcă ciopliți în piatră se proptiră în fața tovarășului. - Valea! - rosti unul dintre ei etalându-și mușchii. - Pretene, doresc să discut cu stăpânul casei... - Valea! - Măi băiatule, tu chiar nu mă recunoști? - Nu mă interesează cine
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
imperial, Țanțoș că un mareșal ; E docil, dar nu acceptă Omul rău, ce vrea vendeta. E un cățeluș drăguț Bodyguardul meu, Tigrut; Are ochii de taciun’ Și codită de păun. De-a crezut că-s atacată, El mă apară îndată. Lătra la dușmanul meu: Crede lumea că e rău. El nu-i rău, e doar isteț, Nu-i un câine nătăfleț; Eu vorbesc cu el întruna, El își adoră stăpâna. Oameni răi, cu mult păcat, L-au bârfit neancetat: Că e
BODYGUARDUL MEU , TIGRUT de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347813_a_349142]
-
munte. Colonia de stupi era undeva într-o vale, lângă un pârâu. Tata, când apărea sus pe coama muntelui, scotea un sunet: Uru-ru-ru-ru! Iar noi, bucuroși răspundeam din vale: Uhu-hu-hu-hu! Cățelul negru care era cu noi în colibă lângă stupi lătra bucuros. Odată am dormit eu în colibă, tata n-a venit în seara aceea. Era sinistru de tot. Se zvonea că umblă ursul prin păduri, că dacă ajunge la stupi, răstoarnă tot, face prăpăd. Noroc de cățelul cel negru care
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
venit în seara aceea. Era sinistru de tot. Se zvonea că umblă ursul prin păduri, că dacă ajunge la stupi, răstoarnă tot, face prăpăd. Noroc de cățelul cel negru care îmi dădea curaj. Simțea orice apropiere de colibă, pe întuneric, lătra furios de cum se apropia cineva străin. Mulți ani a ținut tata stupii. Doar că, într-o iarnă, după o vară ploioasă, neavând zahăr suficient pentru stupi, toate familiile de albine au murit. Tata, în vârstă, nu mai avea putere să
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
de masterate. în zilele din urmă, ale-acestui veac, mai cade câte-un înger, răzvrătit din cer și intră tot în casa bietului sărac, căci gardul, la bogat, e 'nalt și e din fier! și-n curte, cât vițeii, în haită, lătră câinii, că tot o țin stăpânii pe Coasta de Azur; deși-s români de-ai noștri, îs frați doar cu... străinii, managerii de țară, cu biblia-n sperjur. mai cade câte-un înger, mai cade cum am spus, în lume
MAI CADE CÂTE-UN ÎNGER de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347922_a_349251]
-
pe o foaie mototolită am lăsat să curgă din preaplinul inimii bucuria de a compune. În acele momente nu-mi pasă de nimic, nici de oamenii cunoscuți ce trec pe lângă mine și mă privesc mirați, nici de câinii care mă latră nervoși din spatele gardurilor... Lucrurile simple abia acum observate, mă transformă uneori cu sau fără voia mea în poet. E ca si cum o aripa de inger s-ar opri asupra mea. Vă asigur că persoanele de vârsta mea știu mai bine să
EU NU CRED ÎN BATRÂNEŢE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347327_a_348656]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ACUARELĂ Autor: Renata Verejanu Publicat în: Ediția nr. 1162 din 07 martie 2014 Toate Articolele Autorului Trag plapuma rușinii pe corpul meu bronzat: O, cum mai latră gerul, trezind întregul sat. Strâng pumnii disperării sub capul meu, fierbinte Nu cred să te iubească de astăzi înainte Așa altcareva. Ci visele - ca mrejele, ca un desiș ghimpos... Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui
ACUARELĂ de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347373_a_348702]
-
-l gonește nici o rugăciune, nici o sudalmă - Preludiu confuz. M-am răspândit ca un zbor neterminat Din casă în casă, din palmă în palmă - M-am înălțat În numele de Mamă. ACUARELĂ Trag plapuma rușinii pe corpul meu bronzat: O, cum mai latră gerul, trezind întregul sat. Strâng pumnii disperării sub capul meu, fierbinte Nu cred să te iubească de astăzi înainte Așa altcareva. Ci visele - ca mrejele, ca un desiș ghimpos ... Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
Adunări Naționale, la care au participat mii de români de pe ambele maluri ale Prutului... și atunci, ... VIII. ACUARELĂ, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1162 din 07 martie 2014. Trag plapuma rușinii pe corpul meu bronzat: O, cum mai latră gerul, trezind întregul sat. Strâng pumnii disperării sub capul meu, fierbinte Nu cred să te iubească de astăzi înainte Așa altcareva. Ci visele - ca mrejele, ca un desiș ghimpos... Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
trece nopți întregi Când ochii tăi senini - ascultătorii regi, Mi-s pază lângă buze, și-mi însoțesc silaba... Ca fiarele nicicând să-și vâre-n cântec laba. Citește mai mult Trag plapuma rușinii pe corpul meu bronzat:O, cum mai latră gerul, trezind întregul sat.Strâng pumnii disperării sub capul meu, fierbinteNu cred să te iubească de astăzi înainteAșa altcareva.Ci visele - ca mrejele, ca un desiș ghimpos...Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui ceru-n
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
glas strict băsescian, demonstrând exact ceea ce trebuie apreciat la cei confirmați acum a fi opoziția de care avem nevoie și care au dat dovadă de bun simț rămânând discreți, poate chiar retrași rușinat și lăsându-l doar pe el să latre în interesul unui partid din care spunea că nu face pate. Tăcerea celor din activul de partid a fost un fel de dezicere față de mahalagismul bine cunoscut, de care s-or fi săturat și ei; o precizare, o subliniere, o
ACUM SĂ DISCUTĂM SERIOS DESPRE STATUL DE DREPT de CORNELIU LEU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348773_a_350102]
-
ofensat, dar să știi că totuși viața la țară are un farmec aparte. Tu știi ce înseamnă ca la cinci dimineața când somnul îți este cel mai dulce, să auzi cum cântă cocoșul? Cum se trezește natura la viață? Câinii latră parcă ar lătra la stele, auzi, dacă ai această șansă, cum muge vaca chemându-și vițelul. Este adevărata viață, papa. - O fi, dragul meu, pentru romantici. Tu trebuie să fii pragmatic. Banul nu vine nici de la vacă și nici de la
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
știi că totuși viața la țară are un farmec aparte. Tu știi ce înseamnă ca la cinci dimineața când somnul îți este cel mai dulce, să auzi cum cântă cocoșul? Cum se trezește natura la viață? Câinii latră parcă ar lătra la stele, auzi, dacă ai această șansă, cum muge vaca chemându-și vițelul. Este adevărata viață, papa. - O fi, dragul meu, pentru romantici. Tu trebuie să fii pragmatic. Banul nu vine nici de la vacă și nici de la cocoș, decât atât
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]