1,942 matches
-
prozaic spus, elita asociativă, ajungând la puterea municipală, s-a regăsit deodată confruntată cu absența vieții asociative și deci inaptă să pună în practică modelul participativ. Fundamental, lupta împotriva influenței prea mari a statului a dispărut când s-au constatat lacunele sale. A se răzvrăti împotriva statului nu mai însemna eliberarea capacităților de autogestionare ale populației. Ceea ce părea a fi emancipare (diminuarea influenței statului) se transforma în amenințare. Din acest motiv, asociațiile trebuiau să arate că sunt capabile să realizeze ceea ce
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
drept tactică, acțiune calculată care „n-are ca proprietate decât ce e al altuia, trebuind să se joace cu armele care îi sunt impuse de organizarea unei legi străine. Aceasta dă lovitură după lovitură. [...] El trebuie să se folosească de lacunele pe care conjuncturile speciale le deschid în supravegherea puterii proprietare. Aceasta braconează acolo” (De Certeau, 1980). În cadrul activității lor profesionale, comunicatorii au de atins și un scop personal -valorizarea serviciului lor, justificarea activității lor, demonstrarea utilității lor sau, pur și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la noile imperative ale societății. Elementele procesului de schimbare educațională se ipostaziază în raport de interdependență, reglajul fiind asigurat prin feed-back care are rolul de a ameliora, de a preveni eșecul acestui proces. El oferă șansa de a descoperi eventualele lacune sau disfuncții care pot periclita reușita schimbării. Fig. 1. Componentele procesului de schimbare educațională Analiza de ansamblu a posibilelor componente ale procesului de schimbare educațională oferă ocazia de a reflecta la cauzele care îl impun (de ce se schimbă?), la importanța
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
extremis, excepții existând în ambele categorii; * riscurile schimbării în educație există nu doar în plan teoretic, ci și practic. Astfel, accentuarea formei în detrimentul fondului (de exemplu, activități organizate în manieră excesivă pe grupe) poate conduce la superficia lizare, la acumularea lacunelor etc. Altfel spus, se impune folosirea măsurii atât în judecarea categoriilor de vârstă, cât și în aplicarea schimbărilor. În ceea ce privește variabila gen, nu putem emite judecăți definitive. Putem să spunem doar că, în general vorbind, bărbații par a fi pragmatici în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
obținerea unor diplome. Un alt concept destul de uzitat este cel de reciclare care, consideră T. Husen (1985, p. 62), desemnează "o activitate de instruire intensivă, necesară în cazul crizei competențelor, când cunoștințele sunt depășite, sau în cazul în care există lacune foarte grave în pregătirea profesorilor". Cele două concepte nu sunt sinonimice. În timp ce formarea continuă își propune revizuirea ascendentă a unor cunoștințe dobândite în etapa profesionalizării pentru cariera didactică, reciclarea are loc în condițiile în care vechile cunoștințe nu mai sunt
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
consiliere etc., la nevoia de a munci în echipă, de a se implica în procesul decizional, de a-și îmbunătăți imaginea de sine etc. Concluzionând, putem remarca faptul că etapa diagnosticării nevoilor de formare a personalului permite stabilirea discrepanțelor dintre lacunele profesionale și nivelul performanței solicitate, precum și datele esențiale pentru conturarea unui posibil program de formare care să elimine/amelioreze aceste discrepanțe. g) Proiectarea și elaborarea programului de formare. La acest nivel, specialiștii atrag atenția asupra a două elemente: proiectul de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educația pentru schimbare poate face obiectul de studiu al unui modul separat, inclus în programa școlară. Principalele avantaje pe care le prezintă această strategie sunt, în opinia specialiștilor, următoarele: * Permite articularea activităților sistematice, formale cu cele nonformale; * Elimină redundanța; * Acoperă lacunele și posibilele omisiuni; Deschide posibilitatea abordării interdisciplinare a conținuturilor etc. Deși gama avantajelor este largă, demersul nu este scutit de dezavantaje, puține ca număr, dar foarte importante: * Presupune costuri mari, atât financiare, cât și temporale; * Necesită timp pentru experimentarea prealabilă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fi nesatisfăcătoare. Astfel, poate fi criticat modul cum a fost evitată de el problema determinării social-istorice a acelorași reacții emoționale expresive. A fost făcută însă ulterior exagerat și cu toate consecințele ei nefaste. De aceea, se poate aprecia că această lacună nu scade valoarea investigațiilor sale, cu deosebire rigurozitatea lui de a introduce principiul determinismului în explicarea manifestărilor de comportament emoționale, interpretate până atunci în exclusivitate din perspectivă subiectivă. La Darwin, emoțiile încetează de a mai fi explicate doar ca produse
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
detaliu unele laturi ale acestui tip de Învățare. Aceasta Întrucât problematizarea obiectelor Învățării se pretează, cu precădere, la Învățământul specializat al științelor exacte: matematică, fizică, chimie, tehnică etc. Problema este un rezultat al procesului de cunoaștere care conține indicarea unor lacune În sistemul de cunoștințe, evidențiind o contradicție Între cunoaștere și necunoaștere și fiind, de aceea, Îndreptat mai mult sau mai puțin direct către Înlăturarea acestei contradicții. Situația-problemă este o formă specifică de interacțiune cognitivă dintre subiect și obiect, caracterizată printr-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
detaliu unele laturi ale acestui tip de Învățare. Aceasta Întrucât problematizarea obiectelor Învățării se pretează, cu precădere, la Învățământul specializat al științelor exacte: matematică, fizică, chimie, tehnică etc. Problema este un rezultat al procesului de cunoaștere care conține indicarea unor lacune În sistemul de cunoștințe, evidențiind o contradicție Între cunoaștere și necunoaștere și fiind, de aceea, Îndreptat mai mult sau mai puțin direct către Înlăturarea acestei contradicții. Situația-problemă este o formă specifică de interacțiune cognitivă dintre subiect și obiect, caracterizată printr-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
96 European Science Foundation, New structures for the support of high qualiy research in Europe, European Science Foundations, April 2003. Creativitate și progres tehnic 134 (contrar situației din SUA). Sistemul de finanțare la nivel european este apreciat ca având mari lacune. Într-un raport al Comisiei Europene se propun și se examinează indicatori pentru economia competitivă bazată pe cunoaștere. Aceștia sunt cuprinși În doi indicatori compoziți 97. Primul se referă la investițiile În economia bazată pe cunoaștere menționând: „Pentru a avansa
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
96 European Science Foundation, New structures for the support of high qualiy research in Europe, European Science Foundations, April 2003. Creativitate și progres tehnic 134 (contrar situației din SUA). Sistemul de finanțare la nivel european este apreciat ca având mari lacune. Într-un raport al Comisiei Europene se propun și se examinează indicatori pentru economia competitivă bazată pe cunoaștere. Aceștia sunt cuprinși În doi indicatori compoziți 97. Primul se referă la investițiile În economia bazată pe cunoaștere menționând: „Pentru a avansa
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și evaluată, contribuie semnificativ la dezvoltarea operațiilor gândirii, a limbajului și implicit la dezvoltarea competenței de comunicare a elevilor de gimnaziu. Obiectivele urmărite pe parcursul studiului: - determinarea resurselor pe care se structurează competența de comunicare la această vârstă școlară; - identificarea disfuncțiilor, lacunelor, dificultăților care diminuează realizarea competenței de comunicare în gimnaziu; - dezvoltarea capacităților de comunicare prin activități de exersare, cu accent pe comportamentul comunicațional al elevului în situații cât mai variate; - stimularea și valorificarea potențialului de comunicare al elevilor; 2.2. Metodologia
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
lucrări: aceste contribuții prețioase sunt menționate la locurile respective. În probleme de IT, un sprijin necesar și oportun a venit de la colegii lectori Dr. Paul Georgescu și Dr. Radu Strugariu. În mod inevitabil, mai ales listele de lucrări conțin încă lacune sau/și inexactități. Orice fel de obervații - sugestii - corecturi - completări vor fi nu numai bine-venite ci chiar așteptate. Ele vor putea fi trimise la una din adresele : catedra matematica@yahoo.com alex.carausu@yahoo.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
cele ale Acad. Prof. D. Mangeron și Prof. Dr. N. Papaghiuc, am făcut unele precizări de ordin mai curând tehnic în secțiunile ce le-au fost dedicate. Fără îndoială, listele de lucrări ale fiecăruia dintre foștii colegi omagiați mai conțin lacune sau inexactități. Sperăm că acestea vor fi completate / corectate și cu ajutorul altor colegi din catedră (inclusiv dintre cei retrași la pensie), al altor persoane care i-au cunoscut pe cei a caror amintire încercăm să o menținem vie. Vor fi
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
vreo conferință la care ar fi fost prezentate, dar la celelalte am adaugat mențiunile necesare. Am omis și câteva comunicări cu date prea sumare - circa 20. Fără îndoială, lista cu cele 460 lucrări nu este exhaustiva și conține - fatalmente - numeroase lacune (lipsa paginilor, a volumelor de reviste la unele lucrări etc.) și chiar erori. Multe din ele au fost eliminate/completate prin sprijinul d-lui Prof. Dr. Ioan IBĂNESCU de la CATEDRĂ DE MECANICĂ TEORETICĂ. Orice alte completări, corecturi sau observații din partea
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
diferite motive, persoana nu poate consuma alcool); * definirea problemelor de viață (șomaj, accidente, divorț, agresivitate în familie). Rădulescu S. M., Dâmboeanu C. (2006, p. 46) aduc în atenție faptul că aceste criterii de definire a alcoolismului, deși sunt semnificative, comportă unele lacune în special prin faptul că ele nu pot fi testate și nu sunt specifice. Astfel, atât cantitatea, cât și frecvența consumului poate fi diferită de la o persoană la alta. Pentru o persoană o cantitate de alcool poate fi benignă, iar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
invocând, cel puțin, normele de conduită trasate de învățătura creștină 1. Comportamentul inadecvat în Biserică ține, înainte de toate, de o buna educație. E greu să vorbim de respectarea unei aspre discipline bisericești un comportament firesc în Biserică -, dacă există grave lacune la nivelul bunului simț, al unei educații solide. Altfel cum poți să-ți explici atitudini și norme de comportament care nu au ce căută în Biserică: îmbrăcăminte inadecvată, uneori sfidătoare, zgomotul de fond, fie prin poluare fonică (sunetul telefonului mobil
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dispariția hematopoiezei splenice și scăderea hematopoiezei hepatice. Către luna a opta are loc sfârșitul hematopoiezei hepato -spenice. 3. Hematopoieza medulară sau definitivă. Odată cu stabilirea circulației placentare, între luna a patra și a cincea, apare măduva osoasă hematopoietică. Celulele reticuloendoteliale produc lacune, prin resorbția cartilajului scheletului, în care se va dezvolta măduva osoasă, inițial leucopoietică și apoi și eritropoietică. Hematopoieza medulară are loc paralel cu involuția hematopoiezei hepatice. 1.2. Hematopoieza postnatală La naștere, măduva osoasă, este în totalitate hematopoietică, asigurând eritropoieza
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
membrana amniotică. Epiblastul și hipoblastul restant formează un disc bilaminar localizat între cavitatea amniotică și cavitatea blastocistică. Celulele discului aerminal bilateral vor da naștere embrionului propriu-zis și contribuie la formarea membranelor extraembrionare (Fiaura 3). 1. Decidua cu vase sanauine 2. Lacune trofoblastice cu sânae 3. Discul embrionar bilaminar 4. Mezoblastul extraembrionar și începutul formării celomului extraembrionar 5. Sacul vitelin 6. Fibrină 7. Membrana exocelomică 8. Celulele endoblastice 9. Endoblastul 10. Ectoblastul 11. Joncțiunea amnio- ectoblastică 12. Cavitatea amniotică 13. Epiteliul endometrului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
straturi ale mezodermului extraembrionar se formează cavitatea celomică. în timpul acestor procese implantare în endometrul uterin proaresează. Trofoblastul celular (citotrofoblastul) va prolifera intens și va forma sincițiotrofoblastul care va invada mai mult endometrul. Din ziua a 9-a în sincițiotrofoblast apar lacune ce pătrund printre capilarele sinusoide materne, pe care le erodează. La sfârșitul celei de a doua săptămâni apare circulația sanauină uteroplacentară primitivă. Citotrofoblastul formează coloane celulare care pătrund în sincițiotrofoblast și dau naștere vilozităților primare, corionice. Datorită acestor ultime aspecte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și în permanență de oseină până la sfârșitul osteogenezei. Datorită acestor procese se ajunge la o creștere supraabundentă a osului. Osul va fi remodelat cu ajutorul osteoclastelor, celule gigantice multinucleate, care distrug anumite părți ale osului lăsând altele intacte, săpând galerii și lacune. în urma acestor procese apare substanța osoasă nouă, funcțională, adaptată la necesitățile de susținere. Osificarea primară Osificarea poate avea loc prin două procese: unul care pornește de la modelul cartilaginos și altul de la cel membranos. a) Oasele lungi, scurte și unele oase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
secundară encondrală se produce în diafiză, prin resobția traveelor vechi osteocartilaainoase și prin formarea pe seama țesutului medular de noi travee ce se localizează la extremitățile canalului diafizar. Osificarea secundară periostică (pericondrală) se caracterizează prin substituirea lamelor osoase primitive prin noi lacune osoase precum și prin formarea de sisteme haversiene. Osteoclastele, ce însoțesc expansiunile conjunctivo-vasculare, erodează osul periostic numai în zona lui mijlocie săpând canale care se alunaesc în axul osului anastomozându-se unele cu altele și formând lacunele lui Howship. Acestea sunt căptușite
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lamelor osoase primitive prin noi lacune osoase precum și prin formarea de sisteme haversiene. Osteoclastele, ce însoțesc expansiunile conjunctivo-vasculare, erodează osul periostic numai în zona lui mijlocie săpând canale care se alunaesc în axul osului anastomozându-se unele cu altele și formând lacunele lui Howship. Acestea sunt căptușite cu o sinaură pătură de osteoblaste sub influența cărora se formează lacunele osoase ce înalobează osteoblastele și limitează un conduct central: canalul Havers. Osificarea secundara a oaselor de membrană (osificarea desmală) este omoaenă de la centru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
conjunctivo-vasculare, erodează osul periostic numai în zona lui mijlocie săpând canale care se alunaesc în axul osului anastomozându-se unele cu altele și formând lacunele lui Howship. Acestea sunt căptușite cu o sinaură pătură de osteoblaste sub influența cărora se formează lacunele osoase ce înalobează osteoblastele și limitează un conduct central: canalul Havers. Osificarea secundara a oaselor de membrană (osificarea desmală) este omoaenă de la centru la periferie, păstrând la început spațiile interosoase (fontanelele sau liniile suturale) necesare pentru dezvoltarea și modelarea craniului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]