11,415 matches
-
unor evrei, care atestă că, înainte de atacul contra URSS, autoritățile de la București au decis evacuarea forțată a tuturor evreilor din târgurile din Nordul Moldovei și de pe Valea Prutului, oamenii pierzându-ș i toate bunurile, fiind transportați cu vagoane de marfă în lagărele din Oltenia și Muntenia, unele improvizate. Tragedia s-a amplificat când autoritățile au ordonat despărțirea mamelor și copiilor de bărbații trimiși la lucru, pe șantiere. În lagărul de la Târgu-Jiu a fost internat și un grup important de mineri din Valea Jiului
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Prutului, oamenii pierzându-ș i toate bunurile, fiind transportați cu vagoane de marfă în lagărele din Oltenia și Muntenia, unele improvizate. Tragedia s-a amplificat când autoritățile au ordonat despărțirea mamelor și copiilor de bărbații trimiși la lucru, pe șantiere. În lagărul de la Târgu-Jiu a fost internat și un grup important de mineri din Valea Jiului, participanți la greva din 22-23 aprilie 1941, arestați și judecați din ordinul scris al generalului Ion Antonescu: Să fie arestați și pedepsiți toți instigatorii din Valea Jiului. Dacă
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
de mineri din Valea Jiului, participanți la greva din 22-23 aprilie 1941, arestați și judecați din ordinul scris al generalului Ion Antonescu: Să fie arestați și pedepsiți toți instigatorii din Valea Jiului. Dacă nu sunt motive de judecată să fie internați în lagăr de muncă și puși la un regim foarte sever. Președintele Consiliului de Miniștri, /ss/ Ion Antonescu Judecătorii dau verdicte de „muncă silnică” pentru persoane care au rupt tablouri ale lui Hitler, ori „au înjurat” pe Führer sau pe Conducătorul Statului
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
viitorul pe care acest prezent vi-l impune și, indignându-vă împotriva lui, construiți viitoruri alternative”. Citatul de mai sus aparține lui Stéphane Frédéric Hessel (1917- 2013), scriitor francez de origine evreiască, fost diplomat, fost militant politic, erou, martir al lagărului de concentrare Buchenwald. La 93 de ani, în 2010, a scris o broșură intitulată ”Indignați-vă!” (tradusă în românește la Editura Nemira). Lui îi aparține conceptul care a definit milioane de manifestanți de pe străzile marilor orașe ale lumii. Mișcarea Indignaților
Udrea, către politicieni: Dacă dorim să mai rămânem pe scena publică... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35388_a_36713]
-
data 1943, cu precizarea locului în care au fost concepute - La Girarde, din districtul La Gironde, din zona orașului Bordeaux: a fost unul dintre locurile de refugiu al autorului în timpul războiului, după ce evadase, cu doi ani în urmă, dintr-un lagăr de prizonieri de la Sedan. Claude Sernet nu e altul decât fostul militant avangardist român, Ernest-Mihail Cosma, fratele Colombei Spirt-Voronca, debutant, cu versuri „parnasiene” la „Sburătorul” lui E. Lovinescu, colaborator la 75 H.P. (1924) și redactor la revista Integral (1925-1928), prezent
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
de ani mai târziu, Cohen publică o carte consacrată câtorva obiecte păstrate ca prin minune după deportarea alor săi: o fotografie a mamei atât de ștearsă de vreme, încât a trebuit descifrată cu lupa, o scrisoare de la aceeași expediată din lagărul de la Drancy, muiată în lacrimi, alte fotografii de familie, un câine din ceară galbenă cu care Marcel se juca în copilărie, vioara tatălui și cam atât. O carte sfâșietoare despre „mai nimicul smuls abisului”, după cum titrează „Le Monde des Livres
Ce rămâne când nimic nu rămâne () [Corola-journal/Journalistic/3746_a_5071]
-
unei epoci În revista ARGEȘ (nr. 6) profesorul Mihai Barbu publică un text intitulat Autobuzul care voia să treacă Dunărea cu elicopterul. Sub acest titlu suprarealist, se ascunde de fapt o reconstituire foarte atentă a unei încercări de evadare din lagărul comunist, petrecută în urmă cu mai bine de 30 de ani. În ziua de 23 August 1981, pe atunci zi de „mare sărbătoare națională”, Andrei Drăgănescu și alți câțiva oameni din comuna Pui, aflată la 30 de kilometri nord de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
un ajutor umanitar la școală, oricum furate. De asemenea, ei îndeasă perne în hainele părinților și mimează forme de atașament, devenind experți în psihologia amăgirii. Speranța lor e unidirecțională, spre părinții absenți. Totul seamănă izbitor cu psihologia copiilor întorși din lagăre, ce se trezesc într-o lume de bunici la fel de neputincioși. Lipsesc din genocidul economic pulsiunile morții. Citim monologul nubilei pregătite să fie matură înainte de vreme („Sunt un om împlinit și o fată aproape mare”), pentru a se substitui părinților absenți
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]
-
Covrig Roxana Corneliu Vadim Tudor a scris, pe pagina de socializare, că a hotărât să plece din România în semn de protest față de transformarea țării într-un lagăr de exterminare al câinilor. Poziția acestuia vine după ce primarul Sorin Oprescu a precizat cum va rezolva problema câinilor maidanezi în Capitală. Corneliu Vadim Tudor a declarat, nu o dată, că negociază cu primarul Bucureștiului pentru a construi adăposturi, fără a fi
Vadim: Am decis să emigrez din România, ţară terorizată de hingheri by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35061_a_36386]
-
nu o dată, că negociază cu primarul Bucureștiului pentru a construi adăposturi, fără a fi necesară eutanasia. Iată ce a scris Corneliu Vadim Tudor: Astăzi am hotărît să emigrez din România, în semn de protest față de transformarea acestei țări într-un lagăr de exterminare a cîinilor, dar și a oamenilor. Mi-a devenit clar că nu mai e de trăit în țara asta. România nu mai e țara lui Eminescu, ci maidanul lui Rîmaru. S-a depășit orice limită a barbariei! Avem
Vadim: Am decis să emigrez din România, ţară terorizată de hingheri by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35061_a_36386]
-
făcute, gust sigur al valorilor, colaboratori pe măsură. Un exemplu îl constituie și numărul 85 / primăvară 2013, în care cititorii descoperă multe lucruri interesante, cum ar fi ultimul interviu acordat de Stephane Hessel, luptător în rezistență Franceză și supraviețuitor din lagărul de la Buchenwald, diplomat de carieră, autor al unor cărți precum Indignez-Vous!. De asemenea, Ian Johnson, în articolul „Chină: mai rău decât în imaginație”, evocă foametea din acest stat comunist din perioada Marelui Salt Înainte, program inițiat de Mao. Retrospectivele numărului
Revista revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3512_a_4837]
-
de concertul susținut de marele actor și cântăreț francez la Sala Floreasca. Este curios însă că recitalul muzical nu este evocat de actriță, care a lăsat despre vizita sa în România, mărturia de mai sus. Turneul a cuprins țările din lagărul socialist: înaintea Bucureștilor fuseseră la Moscova, la Varșovia și la Praga, iar după aceea aveau să poposească la Sofia și la Belgrad. Orientarea de stânga a soților Simone Signoret și Yves Montand s-a aflat, firește, la originea acestei călătorii
Simone Signoret la București by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9360_a_10685]
-
să se surpe bisericile din ținutul natal”. Textul nu mai are muzicalitate și „poezie”, dar registrul său e mai complex. Se mixează mai multe tipuri de discurs, într-o bine regizată babilonie contemporană, cu marcarea aproape sfidătoare a contextului de lagăr socialist. Discursul informatorului, pus sub auspiciile pluralului instituționalizat („presupunem că...”, „nu putem să...”) și ale impersonalului securistic („despre frate nu se știe nimic”), e dus într-un regim comic, de aparență suprarealistă. Suprarealismul subtil infiltrat și mai consistent pentru cititorul
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
și erau expediați în ocna cea mare din Vâlcea, la înfometare și umilință, la călcarea cu cizmele și la bătaia cu ghioagele. Ar fi fost puși să bea urină și să mănânce fecale, așa cum s-a practicat la noi, în lagărul meu de la Ocnele Mari, la Pitești și Gherla." Cunoscutul portretist, foarte caustic, din Memoriile mandarinului valah e de regăsit și aici, atras iarăși de mai vechii "clienți": Sadoveanu, "licheaua nr. 1 a României și a Republicii Populare Române", Arghezi, "licheaua
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
otrăvita" (Environment&Ecology). De fapt sunt două premii, pentru acest material. Unul la categoria Current afairs, unul la categoria Profile. Deci Lungul Drum spre Casă, care îl are ca personaj pe Petrică Federici, băiatul care a fost înfiat dintr-un lagăr al groazei și care s-a întors după 16 ani să-și vadă familia, Petrică a câștigat de fapt premiul acesta; de fapt este al lui. Petrică a și fost cu noi pe scena acum câteva momente și aîncântat audiență
Antena 3, șapte medalii la New York Festivals World’s Best Television and Film 2014 by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37621_a_38946]
-
World Medal, la categoriile Biography/Profiles și Current Affairs, a fost realizat de Denișa Morariu (reporter), Cristian Tamâș (imagine), Liviu Dochița (imagine), Mihai Dina (imagine) și Adrian Robe (montaj). Reportajul spune povestea lui Petrică Câșlaru, băiatul care a crescut în lagărul groazei de la Siret. El și-a făcut curaj să se întoarcă în România, să-l întâlnească pe omul care i-a salvat viața în orfelinat și să-și caute și mama. VEZI ȘI: Gâdea, uimit de ce-a pățit în
Antena 3, șapte medalii la New York Festivals World’s Best Television and Film 2014 by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37621_a_38946]
-
Television & Film 2014 Realizatorul a adăugat: "Nu am cuvinte să descriu bucuria momentului în care am aflat că 3 medalii de aur au fost oferite postului nostru de televiziune și producțiilor noastre(..). Petrică (băiatul care a fost înfiat dintr-un lagăr al groazei și care s-a întors după 16 ani să-și vadă familia-n.red.) a fost extrem de emoționat și extrem de fericit. În momentul în care cei din sală au înțeles firul poveștii și Petrică a urcat pe scenă
De Ce a plâns Mihai Gâdea. "Pur și simplu mi-au dat lacrimile" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/37622_a_38947]
-
cele din urmă, trebuie spus că nu s-a vorbit aproape deloc despre faptul că, în anii de imediat după război, oficialitățile din Praga i-au obligat pe nemți să poarte la croix gammée cusută pe haine, reînființând pentru ei lagărul de la Theresienstadt, că milițiile naționaliste poloneze au creat lagărul de la Zgoda pentru ucraineni și nemți, că ucrainenii au răspuns prin masacrarea polonezilor care trăiau în Ucraina, iar Tito a decis exterminarea a 70 000 de ustași croați. Totodată, în Lituania
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
vorbit aproape deloc despre faptul că, în anii de imediat după război, oficialitățile din Praga i-au obligat pe nemți să poarte la croix gammée cusută pe haine, reînființând pentru ei lagărul de la Theresienstadt, că milițiile naționaliste poloneze au creat lagărul de la Zgoda pentru ucraineni și nemți, că ucrainenii au răspuns prin masacrarea polonezilor care trăiau în Ucraina, iar Tito a decis exterminarea a 70 000 de ustași croați. Totodată, în Lituania și Estonia a avut loc un război de gherilă
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
au scris. Dacă n-o face, și mai e și critic, înseamnă, e convins artistul, că a dat peste un prost care n-a înțeles nimic. În cartea tradusă de T, un evreu reușește să-i trimită nepoatei lui, din lagărul de tranzit de la Drancy, o farfurie de cositor cu un Mickey zgâriat cu un cui. „Nu poți să privești această farfurie. Are o putere infinită. O scoți din dulap și plângi.” Și, într-adevăr, plâng. Ce naivitate, să scrii o
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
Jean Hoen este un francez internat în lagărul de la Buchenwald între 1943 și 1945 și care a reușit să țină un fel de jurnal secret, aproape zi de zi. Imediat după eliberare, a publicat o carte intitulată Fronstalag 122 despre cel dintâi lagăr de care avusese parte, acela
Manuscrisul de la Buchenwald () [Corola-journal/Journalistic/3151_a_4476]
-
este un francez internat în lagărul de la Buchenwald între 1943 și 1945 și care a reușit să țină un fel de jurnal secret, aproape zi de zi. Imediat după eliberare, a publicat o carte intitulată Fronstalag 122 despre cel dintâi lagăr de care avusese parte, acela de la Compiègne, rămasă, în acea perioadă tulbure de imediat după război, fără nici un ecou. Așa-zisul jurnal de la Buchenwald n-a putut fi tipărit, nici atunci, nici mai târziu, nici chiar pe spezele autorului. Jean
Manuscrisul de la Buchenwald () [Corola-journal/Journalistic/3151_a_4476]
-
de pagini, conservate perfect și perfect descifrabile, după cum se poate constata văzând facsimilul reprodus de „Le Point” din 12 septembrie. Interesul cărții constă, mai întâi, în firescul notațiilor, nu numai fără pretenții de literatură, cum au avut atâtea altele consacrate lagărelor naziste, ca, de pildă, aceea celebră a lui Primo Levi, dar și sine ira et studio, ceea ce, dată fiind natura și împrejurările scrierii, este cu totul neașteptat. În al doilea rând, jurnalul are toate caracteristicele unei înregistrări așa zicând pe
Manuscrisul de la Buchenwald () [Corola-journal/Journalistic/3151_a_4476]
-
a lui Primo Levi, dar și sine ira et studio, ceea ce, dată fiind natura și împrejurările scrierii, este cu totul neașteptat. În al doilea rând, jurnalul are toate caracteristicele unei înregistrări așa zicând pe viu, live, a evenimentelor cotidiene din lagăr și a comportamentului tovarășilor de suferință ai autorului. Spre deosebire de alte mărturii, aceasta a lui Jean Hoen nu ocolește o realitate rareori evocată a vieții de lagăr, și anume conflictele frecvente dintre deținuț i, rivalitățile, bătăile pe o bucată de pâine
Manuscrisul de la Buchenwald () [Corola-journal/Journalistic/3151_a_4476]
-
are toate caracteristicele unei înregistrări așa zicând pe viu, live, a evenimentelor cotidiene din lagăr și a comportamentului tovarășilor de suferință ai autorului. Spre deosebire de alte mărturii, aceasta a lui Jean Hoen nu ocolește o realitate rareori evocată a vieții de lagăr, și anume conflictele frecvente dintre deținuț i, rivalitățile, bătăile pe o bucată de pâine, sălbăticirea morală la care călăii își condamnau, în fond, victimele.
Manuscrisul de la Buchenwald () [Corola-journal/Journalistic/3151_a_4476]