2,167 matches
-
o bace, Fluera zicea-re, Oile veneare, Pe mormînt plîngea-re. Crucea și fluierul își dispută întîietatea. Limbajul este construit, în tonalități sentimentale, nu „eroice”, spre adorarea fluierului cruce. Nu-și poate imagina păstorul, în general, existența decît cu fluierul și cu lancea la îndemînă; iar moartea, cu fluierul-cruce la cap și cu lancea la picioare. 2. TRANSHUMANȚE SUFLETEȘTI ȘI DE IMAGINE Dacă oralitatea favorizează „imposibile îmbinări de genuri” și de experiențe sufletești, să constatăm, în contrareplică, „posibile” asocieri de imagine. Sub autoritatea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fluierul își dispută întîietatea. Limbajul este construit, în tonalități sentimentale, nu „eroice”, spre adorarea fluierului cruce. Nu-și poate imagina păstorul, în general, existența decît cu fluierul și cu lancea la îndemînă; iar moartea, cu fluierul-cruce la cap și cu lancea la picioare. 2. TRANSHUMANȚE SUFLETEȘTI ȘI DE IMAGINE Dacă oralitatea favorizează „imposibile îmbinări de genuri” și de experiențe sufletești, să constatăm, în contrareplică, „posibile” asocieri de imagine. Sub autoritatea Cerului, care „se deschide” miraculos în noaptea de Crăciun, animalele își
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în camera de taină a Mesei Rotunde. Eroul devine renumit nu prin aventuri generoase, asemenea lui Lancelot ori Yvaine, ci prin crime odioase. Lovitura de teatru se produce brusc, prin convertirea lui Parsifal: arma sa ucigătoare, sabia, care amintește de lancea cu care a fost străpuns Mîntuitorul, ia forma crucii, chiar în momentul revenirii în mîinile convertitului. Este un semn de mare tonalitate, care îl determină, mai tîrziu, pe Eliade (Noaptea de Sînzîiene) să actualizeze un șablon cunoscut de la sumerieni și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sau rănit. În bătăliile noastre, fetița lui Piucă se transforma în zână sau Dulcineea de Tobosso, căci citisem Don Quijote de la Mancha. Cartea circula din mână în mână și toți băieții care o citiseră aveau câte o Rosinantă din lemn, o lance lungă și o spadă. Eram niște cavaleri rătăcitori. Se formase „armate”, un fel de găști între străzi. Normal că totul se lăsa cu răniți de adevăratelea și cu bătăile ce le primeam acasă seara, după care urmau oblojelile rănilor căpătate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ce întârziau. O, Allah, bunule Allah, câți copii mureau în școala de ieniceri, de foame, de bătăi, roși de boli și slăbiciune, de spaime și doruri, doar cei crescuți acolo o știau. Când însă atingeau vârsta adolescenței ajungeau vârful de lance și scutul împărăției, fala sultanului. Nu aveau în suflet decât dragostea pentru Allah, nu ascultau decât de legea jihadului, nu-i mai încercau spaime sau doruri. Selin se încruntă. Cum a putut Sinan Pașa să nu țină seama de valoarea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
era un ateu presbiterian. În timpul slujbei, Tony Blair a citit un fragment din Luca. Gaynor a redat profeția lui Miheia în care se vorbea despre ziua încă așteptată în care popoarele își vor transforma "săbiile în fiare de plug și lăncile în cosoare". Gordon Brown l-a numit pe Cook "cel mai mare parlamentar". Când a venit rândul meu, le-am împărtășit celor prezenți propriile amintiri, inclusiv cele legate de participarea mea și a lui Robin la o întâlnire a foștilor
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
cei pe care îi consideri acum dușmani, pentru că Dumnezeu are putere asupra tuturor lucrurilor; iar Dumnezeu este iertător și milostiv"142. Bin Laden și adepții săi preferă în schimb pasajele înfricoșătoare din Coran în care credincioșii sunt îndemnați să agite lăncile și să-i ucidă pe păgâni. Ei nu oferă idei pentru îmbunătățirea sau îmbogățirea vieții oamenilor aici, pe pământ; ceea ce îi interesează este gloria care îi așteaptă în viața de apoi. În concepția lor, propria moralitate este ceva de la sine
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
din programul său. A fost, în schimb, un actor reactiv, în măsura în care a susținut agenda instituțiilor UE. Dimpotrivă, prim-ministrul portughez Guterres urmărea să-i mobilizeze pe social-democrați în susținerea strategiei de la Lisabona. PS portughez a luat inițiativa, fiind vîrful de lance al atitudinii proactive a PSE. Bazîndu-se pe forța rețelei PSE, a făcut din nou apel la Comisia Europeană, în persoana lui Allan Larsson, pentru a o implica în strategia de la Lisabona. În plus, PSE a jucat un rol de convergență
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
medicală bucureșteană. La ședința din 12 august a Societății medicale științifice, profesorul Nicolae Turnescu s-a înscris cu o relatare despre "cazurile chirurgicale" internate la Spitalul Colțea după recentele tulburări, precizând că este vorba de răniri prin arme de foc, lănci, săbii și alte instrumente "tăietoare, înțepătoare și contondente". După intervențiile câtorva din somitățile prezente, Carol Davila a propus să se sisteze dezbaterea pe tema chirurgicală și să se abordeze problema prevenirii și combaterii holerei care începuse să bântuie la Galați
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
făgăduiala, acum du-te, or să te învețe ei minte", și m-au învățat, ei sunt ca soarele, care arde ziua întreagă, strălucitor și mândru, ca soarele care mă arde acum atât de tare, atât de tare, sfâșiindu-mă cu lăncile lui fierbinți țâșnite din pământ, să mă adăpostesc, să mă adăpostesc repede, sub stânca cea mare, până nu-mi pierd mințile. Ce umbră răcoroasă! Cum de se poate trăi în orașul de sare, în adâncul acelei căldări pline cu căldură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
În fund, pe un mic altar, acoperit cu ramuri de palmier și încărcat cu lumânări ce nu izbuteau să împrăștie pe de-a-ntregul întunericul încăperii, se zărea o superbă cromolitografie înfățișând un Sfânt Gheorghe nespus de chipeș care străpungea cu lancea un balaur mustăcios. Sub altar, un fel de firidă împodobită cu hârtie creponată adăpostea, între o lumânare și o strachină cu apă, o mică statuie de argilă, vopsită în roșu, înfățișând un zeu cu coarne, ce flutura în aer, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
înguste. În câteva clipe o umplură cu totul, revărsându-se către primărie într-o îmbulzeală de nedescris. Vârstele, rasele, costumele, se pierdeau într-un puhoi pestriț semănat cu ochi și cu guri ce strigau, din care se iveau, ca niște lăncii, puzderie de lumânări, a căror flacără abia de se ghicea în lumina arzătoare a zilei. Dar când procesiunea ajunse aproape și când mulțimea, îmbulzindu-se sub balcon, păru că începe să urce pe' ziduri, d'Arrast își dădu seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
poate reda". {EminescuOpIV 17} ECTOR ȘI ANDROMACHE (de Schiller) ANDROMACHE Vrea Ector în vecie să meargă de la mine, Unde Ahil cu-a sale neapropiali mâne Aduce lui Patroclu jertfiri pe orice zi? Cine-o-nvăța copilu-ți în vremea viitoare 5S-arunce lănci și zeii Olympului s-adoare, Când Orcul de-ntuneric în sînu-i te-o-nghiți? ECTOR Femee scumpă mie, tu lacrimele seacă! După bătaia cruntă dorința mea ea pleacă, Aceste brațe apăr Pergamu-amenințat. 10Și-n lupta pentru sânte a zeilor cămine, Eu cad
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lor în soare - Par un codru sur și vecinic. Lunci albastre lucitoare Se deschid ca loc de luptă în păduri de nori ș-argint; Printre stâlpii suri s-arată coifuri mândru așezate Pe pletoase frunți divine - pavezi de-aur ridicate, Lănci ce fulgeră în soare, arcuri ce se-ntind în vânt. {EminescuOpIV 136} Joe-ncruntă-a lui sprinceană și ca un copil tresare Vechiul glob - munții se clatin, ceruri tremur, marea moare. E semnalul cel de luptă între-armiile de zei; Și Zamolx frânele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nemuritori. În zădar Marte s-aruncă spre a sparge șiruri dace Și în van fulgeră Joe supra coifelor audace, Neclintiți stau ș-unii ș-alții în măreață lupta lor. Pe un arc de cer albastru în senină depărtare, Rezimați pe lănci și scuturi, zeii nordici stau în soare, O eternă auroră răcorește lumea lor; Iar în fruntea-acelei bolte pe un tron cu spata mare, Odin adâncit în gânduri vede-a luptei lungi grandoare Și coroana-i de-aur luce pe-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o coloră Cu-a lor sânge care-n râuri ude, roșii, de-auroră, Împle-a norilor spărture cu mari lacuri de rubin. Norii fug și se desfășur - bolta limpede se-ndoaie. În zenit stau zeii Romei în auritele lor straie, Lăncile și-ncrucișează privind armia din văi; A lor chipuri luminoase strălucesc frumoase-n soare, Ei și-ntorc caii cei falnici și-auritele lor care Spre apus - iar roșul soare îi urmează-ncet pe ei. Zeii Daci ajung la marea, ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
bolți. 895Și prin arcuri îndoite la lumini de roșii torții, Adunați văzu Cesarul la cumplita mas-a morții: Ducii Daci. Făclii de smoală sunt înfipte-n stâlpi și-n muri Luminând halele negre, armuri albe și curate, Atârnate de columne, lănci și arcuri răzimate De păreți - pavezi albastre strălucind pe stâlpii suri. {EminescuOpIV 139} Duci-s nalți ca brazi de munte, tari ca și săpați din stâncă. Crunt e ochiul lor cel mare, tristă-i raza lor adâncă, Pe-a lor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se strecoară; Cum văd că mic și mare căzuse-n somn ca morți, Ei gîtue străjerii, ce stau lungiți la porți Ș-aprind făclii în noapte pe-a zidurilor creste. Din Tenedos văzură luminile aceste Și-mplătoșați cum fură, armați cu lănci și săbii S-apropie de țărmuri pe negrele corăbii. Când peste lumea toată domnea a nopții slavă Ei prea cu molcomișul și fără de gâlceavă Intrară în cetate... oricare repezi Și începur-în toții a da și a snopi. Tăiau bătrâni și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mâna semn de-oiu face Să-și miște răsăritul popoarele încoace; Sălbatecele oarde să curgă rîuri-rîuri Din codri răscolite, stârnite din pustiuri; Ca undele de fluviu urmeze-ale lor scuturi, Întunece-se-n zare pierdutele-nceputuri, Un râu de scînteiare lucească lănci și săbii, Iar marea se-nspăimînte de negrele-mi corăbii. Astfel răsboiu porni-voiu. Voiu arunca încalte O jumătate-a lumii asupra celeilalte. Privească-m-atunci preoți: - un monstru ce se-nchină, Când oardele-i barbare duc moarte și ruina. Ruga-mă-voiu cu mâna uscată
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
răspîndește groaza. 21. Scurmă pămîntul și, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmați; 22. își bate joc de frică, nu se teme, și nu se dă înapoi dinaintea săbiei. 23. Zăngănește tolba cu săgeți pe el, sulița și lancea strălucesc, 24. fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n-are astîmpăr cînd răsună trîmbița. 25. La sunetul trîmbiței parcă zice: "De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet al căpeteniilor și strigătele de luptă. 26. Oare prin priceperea ta își ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ceva despre această minune? Întâi află că autorul acestui monument este sculptorul Ioan Dumitriu-Bârlad și că monumentul se află pe acest loc din 29 mai 1927. Statuia este o alegorie ilustrată prin două simboluri: “Victoria” reprezentată printr-un cavalerist cu lancea în mână conducând calul cu care face corp comun. Simți - privindu-l - puterea și dăruirea calului care răspunde voinței cavaleristului. Totul condus de “Zeița Victoriei”. Celălalt simbol este “Sacrificiul”,sugerat printr-un ostaș căzut, purtat în brațe de un înger
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din locul ei și a pornit poticnit spre masa lui. Drumul până acolo i s-a părut o veșnicie. Nici nu știa pe unde calcă. Tot ce vedea erau doar ochii haiducului, care erau înfipți într-ai ei ca două lăncii. Când a ajuns la masa lui, a auzit ca prin vis întrebarea: „Ce mai faci, Brândușo?” Altceva n-a mai auzit... Când a ajuns la tejghea nici nu și-a dat seama cum a umplut ulcica cu vin și s-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vreo hartă, ci din bibliotecă, 208 209 unde cărțile sânt așezate una lingă alta. Cărțile mele nu sânt străbătute de cine știe ce oițe din folclorul românesc sau de mătăniile ritului ortodox, ci de stelele dantești, de compasul lui John Donne, de lancea lui Cervantes, de gândacul lui Kafka, de madelaina lui Proust, de calcanul lui Gunther Grass. Nu mă simt în concurență doar cu autorii români sau doar cu bulgarii, rușii, sârbii, cehii sau polonezii din preajmă, ci cu scriitorii de pretutindeni
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Apartamentul era spațios, bine mobilat, dar mai ales șocant mai presus de imaginație. Te puteai crede la Muzeul Omului. Proprietarii locuiseră nouă ani în Australia și-și ticsiseră, la întoarcere, casa cu arcuri, scuturi, vânturătoare magice, plase de prins visele, lănci ceremoniale ale băștinașilor, dar mai ales cu idoli primitivi, în fiecare colț era cel puțin dte unul, mare cât noi, vechi ca lumea, mumificat, ai fi spus, într-un fel de coji de praf roșu. Nu-ți puteai întoarce privirile
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Tefnaht. Tabăra era acum desfăcută. Preotul ședea liniștit în scaunul său de pe umerii robilor și se gândea. Sau poate dormea. Celălalt scaun era gol. Armata stătea în șiruri strânse, așteptând plecarea. Fiecare soldat avea arme sclipitoare de aramă (arcuri sau lănci); în luciul scuturilor rotunde jucau văpăile din facle. În fața oastei, stăteau două sute de robi cu poveri. Alte poveri erau încărcate în coada armatei, pe câteva sute de tauri, mânați de alți robi. Erau și câteva sute de asini cu samare
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]