6,066 matches
-
alta, swahili „târfa”, ce se compară cu astrul diurn care umblă pe cer că și o femeie de moravuri ușoare. Dar oare lângă „sare” în Australia are legătură cu lângă „soare” în zulu ? Desigur, comparați și vorba sal „sare” în latină identică cu sal „astrul zilei” în limba gâro din India de Est și nu cu sol „soare” latinesc. Așadar reflexe ale sud-africanului lângă întâlnim pe aproape toate continentele. - Cum s-au răspândit cuvintele la așa mare distanță ? - La început a
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
diurn hawaian, khepra la egipteni. Limba quechua din Peru ne deconspira secretul: wasi - kuna „case” față de wasi „casă”. Pluralul în s latin de unde în limbile neoromanice, engleza se compară cu denumiri ale astrului diurn cu s la început : sol în latină, sal în gâro, India, seră, sară, sare în Papua Nouă Guinee, suar, sur, sura în v. indiană etc. . Tot asa pl. turcesc în lar poate fi legat de lara “soare” în ins. Aru, Indonezia. Chiar și pluralul ebraic im (seraphim
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
câte unul, cuvintele care nu-mi mai folosesc la nimic. Primul dintre ele, cel pe care l-am uitat pe la șase și-un sfert dimineață, a fost "împreună". L-am uitat întâi în română, apoi în greacă veche și în latină. În aramaica nu l-am uitat, n-aveam cum să-l uit, pentru că nu l-am știut niciodată. Cam pe la unu, după masă de pranz, am uitat verbul "a împărți": la unu, la trei, la cinci, si mai cu seamă
O INTALNIRE CU PILAT de RAUL BAZ în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349173_a_350502]
-
că există o sumedenie de cititori cărora lectura textului meu le-ar putea face măcar tot atâta bine cât bine mi-a făcut mie scrierea lui ... În concluzie, volumul Adevărul ca poveste - Parabolele lui Iisus are o bibliografie enormă, în latină, greacă, ebraică, franceză, germană, engleză, subsolurile atârnă greu de note ultrasavante. Exclentul capitol introductiv este folositor oricui vrea să înțeleagă necesitatea parabolei ca pildă camuflată. Există aproximativ o sută de parabole, Andrei Pleșu se ocupă de 34 - între ele: lucrătorii
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
primitivă, barbară, probabil greu de vorbit. Această teorie ne-au „dăruit-o”... „ corifeii școlii ardelene”(Gheorghe Șincai, Petru Maior și Samuil Micu). În susținerea acestei teorii, ei au venit cu argumentul zdrobitor că majoritatea cuvintelor românești sunt asemănătoare cu cele latine. Că fenomenul de latinizare s-a produs prin mai multe „ajustări” ale cuvintelor latinești, adică, au dispărut sufixele specifice limbii latine de la sfârșitul cuvintelor -us, -um, -ellum, -illum ș.c.l. S-a produs fenomenul de „rotacizare” a cuvintelor, prin
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
sud de Dunăre, dar stabiliți pe un teritoriu mai întins și anume în Illiria, nu în Moesia (teză exprimată în „Istoria Literaturii Române” pag. 189, edit. Byck). În ultimul capitol „Concluzii”, Ovid Densușianu susține o idee năucitoare: „În peninsula Balcanică latina întâlnește traca, ilira și greaca pe care ...le învinge și se transformă într-un grai romanic special, paralel cu albaneza, dalmata, italiana și retro-romana. Acest grai romanic devine limbă română propriu-zisă în momentul în care pătrunderea slavilor îl desparte de
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
pătruns în limba română este foarte îngreuiată de faptul că nu cunoaștem mai nimic din limba tracă și dacă. Cu atât mai dificilă este separarea cuvintelor traco-dacice care au pătruns în limbă pe vremea când româna era un dialect al latinei populare...” Și se lansează într-o explicație sofisticată ca să ne arate cum au pătruns „neologismele latine” (sic) în lexicul românesc.(probabil din latina clasică?). Ce să zic? Păcat de atâta erudiție și atâtea explicații „savante” care se învârt în jurul adevărului
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
este separarea cuvintelor traco-dacice care au pătruns în limbă pe vremea când româna era un dialect al latinei populare...” Și se lansează într-o explicație sofisticată ca să ne arate cum au pătruns „neologismele latine” (sic) în lexicul românesc.(probabil din latina clasică?). Ce să zic? Păcat de atâta erudiție și atâtea explicații „savante” care se învârt în jurul adevărului, precum un cățel care vrea să-și muște coada. Păcat că își dă seama că limba română seamănă cu latina populară, dacă nu
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
românesc.(probabil din latina clasică?). Ce să zic? Păcat de atâta erudiție și atâtea explicații „savante” care se învârt în jurul adevărului, precum un cățel care vrea să-și muște coada. Păcat că își dă seama că limba română seamănă cu latina populară, dacă nu vede care este adevărul. Să-i consemnăm totuși, meritul erudiției și eforturile sale savante. În rest...nicio clarificare! Să vedem alți specialiști, ce păreri au? • În „Dacia preistorică” , lingvistul și istoricul Nicolae Densușianu considera că limba geto-dacilor
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
mi se pare că eu însu-mi am uitat limba latină și am învățat să vorbesc ca Geții și Sarmații”. În altă „Tristă”, Ovidiu se plângea: „Geții spun că le vorbesc limba stricat în timp ce eu sunt uimit că ei vorbesc o latină stricată”. De unde, trage concluzia Nicolae Densușianu, la pag. 1063: „Limba Geților era, după Ovidiu, o limbă barbară, însă, o limbă barbară latină”. Și atunci, mă întreb: unde este influența limbii latine asupra limbii daco-geților? Cine are dreptate? „Erudiții” latiniști sau
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
64, același capitol: „Romanii nu au cucerit decât 14 la sută din teritoriul Daciei și n-au avut un rol civilizator ci unul distrugător. Influența lor asupra limbii este o minciună, fiindcă romanii vorbeau limba ramanilor, adică limba dacilor sau latina străveche dusă de Enea în Latium...”. • pag.65, cap. „Permanența limbii dacoromâne”: „...Limba română, sau mai exact daco-română este limba vorbită neîntrerupt timp de peste opt milenii de strămoșii noștri cunoscuți în istorie sub mai multe nume, așa cum o spune Herodot
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
vorbită neîntrerupt timp de peste opt milenii de strămoșii noștri cunoscuți în istorie sub mai multe nume, așa cum o spune Herodot...” „...această limbă proto-traco-dacă a generat idiomurile: etruscă, sabină, sanscrită, avestă, persană, ainu, macedoneană, iliră, hitită, aramaică, felahă, lidiană, albaneză, armeană, latina priscă, slavona...” „...Fondul principal de cuvinte și structura gramaticală a limbii dacoromâne sunt din limba proto-traco-dacă, care, prin idiomul raman a generat limba latină priscă prin asimilarea de termeni din idiomurile: etruscă, ligură, sabină, venețiană și altele...” Nodul gordian După
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
staroste „conducătorul unei corporații“ și stareț „conducătorul unei mănăstiri“, ambele de origine slavă, care provin cu siguranță din adj. star- „bătrân“. Ideea noastră este așadar că sensul primordial al lui decan este „bătrân“ și de aici derivatul „conducător“. Numai în latină și greacă oamenii (și toți specialiștii!) au crezut că decan provine din decem, deka „zece“, fiind o mostră de falsă etimologie. Starețul și starostele nostru demonstrează că ideea legării de „10“ e greșită, ele fiind în mod clar provenite din
ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]
-
o nouă izbucnire a controversei hristologice. Chiril a lăsat o operă deosebit de vastă. Deși o parte din ea s-a pierdut, ceea ce a supraviețuit cuprinde nu mai puțin de 10 volume din Migne (68-77). Opera să a fost tradusă în latină de Marius Mercator, în siriaca de Rabbulas din Edessa, în armeana, etiopiana și arabă. Datorită acestor traduceri, o serie din lucrările pierdute au fost recuperate. Putem sesiza în periodizarea operelor chiriliene două etape. Până în anul 428 ele se ocupă de
PATRIARHII ALEXANDRIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349987_a_351316]
-
zis, ori rochie nouă, ori te înscrii la câte facultăți vrei. Atâta ți-e bugetul!...și-a înțeles. Acum aproape 20 de ani, noi două am venit împreună, după examenul de titularizare, la acest liceu. Ea s-a titularizat pe latină, iar acum postul ei s-a redus; a intrat în restrângere de activitate. Dacă cineva a spus vreodată că poți îmbătrâni brusc, eu pot depune mărturie, că fata asta și-a schimbat întreaga înfățișare...peste noapte, ca în programele alea
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]
-
trece...în favoarea lor. Aceste generații, de după '89, se așează altfel pe făgașul clipelor. Unde e directorul cel zâmbitor de la Lugoj? I-aș sugera, dacă ar fi posibil, să fixeze orologiile lui după timpul elevilor și al nostru...al profei de latină, al universitarei, al patronului de geografie...câte ritmuri nebune ar fi! Mă desprind de tot ce mă-nconjoară și-mi aud “ceasul meu”. Inima mea bate într-un ritm pe care doar Doamne-Doamne îl știe. Dacă eu mor și “ceasul
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]
-
di scoprire , di individuare alcuni misteri altrettanto emozionanti di vino Chianti. Che ho detto è îl mio amico! Cunning sapevano che una tale proposta non può resistere. Sono appassionato di vecchia civiltà che ha fatto îl tempo di riferimento barbaro latino cultură né misteri del vino famoso come altre marche famose della penisola che non può lasciare indifferenti. Come io , come ogni appassionato di storia, e un uomo davanti a un bicchiere di vino, un comportamento non ipocrita, considerandola, secondo i
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
se stabilește la Liov, unde ocupă, prin concurs, postul de secretar juridic al tribunalului provincial.În anul 1796 este avansat judecător la Curtea de Apel, funcție pe care o deține tot restul vieții. În timp ce strângea material pentru lexiconul său, învață latina, italiana, franceza și e de presupus că în această vreme l-a încercat gândul de a scrie opara sa literară ”Țiganiada “. În prefața lexiconului său, scriitorul vorbește astfel despre înstrăinarea sa:” ... abia călcai strămoșescu pământ, când întâmpiându-mă toate împotrivelele, fui
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
mai ales, aproape imposibil de înțeles. B. Emanuel a văzut lumina zilei într-o familie înstărită de intelectuali cu origini vieneze. A primit o educație aleasă, a deprins încă de foarte tânăr mai multe limbi străine, printre care chiar și latina, deși în secolul XXI părea o limbă aproape moartă, a învățat pianul, scrima, dansul, a făcut studii de filosofie, literatură și psihologie cu unii dintre cei mai reputați profesori, oameni nu doar extrem de instruiți, dar și de pasionați de domeniul
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
Că nu te simți și tu, măcar, Că ești c-un picior în groapă și cu celălalt în rai? Scrînteală de anul nou (in vino veritas) Nu știu cine-a fost de vină. Avea o soață... bibelou! Vorbea cu ea și în latină, Dar a scrântit-o tare rău, Când i-a urat: ”un anus nou!! în moldova me saracî ma apucî râsu-plânsa cî-n moldova me, saracî, ion la vacî-i zâși dânsa, îar pi nevast-o fași... vacî! Aghezmuială Cât o fi românca noastră
HEPIGRAME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365032_a_366361]
-
Că nu te simți, o zi, măcar, Că ești c-un picior în groapă și cu celălalt în rai? Sminteală de anul nou ( in vino veritas) Nu știu cine-a fost de vină. Avea o soață... bibelou! Vorbea cu ea și în latină, Dar a scrântit-o tare rău, Când i-a urat: ”un anus nou!” Referință Bibliografică: Hepigrame / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 988, Anul III, 14 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate
HEPIGRAME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365032_a_366361]
-
nerecunoscătorul domn Radu cel Mare, s-a oprit un timp, probabil în jurul anului 1502, la mănăstirea Bistrița și s-a considerat fiul său duhovnicesc. S-a căsătorit cu Milița Despina, fiica despotului sârb Iovan Brancovici. Cunoștea sârba, slavona, greaca și latina. Între 1501-1511 a ocupat funcțiile de postelnic, mare postelnic și mare comis iar în 1512 a fost ales domn al Țării Românești. Marile lui merite includ: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie și capodopera arhitecturală a mănăstirii Curtea de Argeș
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
care îmbogățește limba română cu numeroase neologisme romanice, înlocuindu-le pe cele de alte origini; -Petru Maior, la sfîrșitul Istoriei pentru începutul românilor în Dachia, include o Disertație pentru începutul limbii române, în care afirmă că limba română provine din latina populară. • Literatura: Ion Budai Deleanu, Țiganiada. Cartea „Floarea Adevărului“[modificare | modificare sursă] În anul 1750 a apărut la Blaj prima carte românească întocmită și tipărită de Școala Ardeleană. Este vorba de opusculul [11] intitulat „Floarea adevărului”, carte din care se
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
sciți și vestea despre cunoștințele și petrecerea sa, era bine cunoscută și în apus. Astfel că după un scurt popas la Constantinopol, înainte de sfârșitul sec.V, la chemarea papei Ghelasie (492-496) care avea nevoie de buni traducători pentru greacă și latină, ajunge la Roma unde este hirotonit preot. Timp de 10 pontificate, de la Atanasie al II-lea (496-498) pînă la Vigiliu (537-555), a lucrat în cancelaria papală, a predt Dialectica la Academia Vivarium din Calabria înființată de Cassiodor și a slujit
SFÂNTUL DIONISIE EXIGUUL de ION UNTARU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364929_a_366258]
-
s-au ținut toate în imperiul Roman de Răsărit, (Niceea, Constantinopol, Efes si Calcedon), lui i-a revenit cinstea de a traduce și publica în mod unitar ca viziune, toate aceste hotărîri, canoane și interpetări dogmatice, din limba greacă în latină. Dar cea mai importantă contribuție a sa este, fără îndoială, introducerea calendarului creștin care împarte istoria universală în două mari perioade: înainte de Hristos și după Hristos, în loc de a mai socoti curgerea vremii de la întemeirea Romei. A avut satisfacția sufletească să
SFÂNTUL DIONISIE EXIGUUL de ION UNTARU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364929_a_366258]