27,002 matches
-
din spiritul legii. Semnificația nulităților exprese se reflectă în plan probatoriu, prin instituirea unei prezumții de vătămare. Beneficiază de prezumție cel care invocă aplicarea sancțiunii nulității exprese. Nulitatea relativă însă este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și rezultă din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal, altele decât cele expres prevăzute de lege, care atrag nulitatea absolută. Aceasta se caracterizează prin faptul că intervine atunci când prin încălcarea dispozițiilor legale s-a produs o vătămare
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
teoretic, foarte numeroase, fiind reprezentate de toate încălcările unor dispoziții procesual penale, altele decât cele pentru care poate fi invocată nulitatea absolută. De altfel, Curtea a reținut că nulitățile virtuale, nefiind prestabilite de lege, ci derivând din principiul fundamental al legalității, sunt atașate fiecărei norme ce reglementează desfășurarea procesului penal, așa încât o examinare exhaustivă a lor ar echivala cu analiza fiecărei dispoziții a Codului de procedură penală. Dispozițiile procesuale care prezintă mai frecvent aspecte de aplicare a nulităților relative și
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
iure. Prin urmare, Curtea a reținut că, prin eliminarea din categoria nulităților absolute a nerespectării dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația ce decurge din respectarea principiului legalității, ceea ce contravine art. 1 alin. (3) și (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție, astfel încât a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
reține că textul de lege criticat nu neagă posibilitatea de contestare a ordinului comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și ministrului sănătății prin care se aprobă criteriile medico-psihosociale pentru încadrarea în grad și tip de handicap. Astfel, controlul legalității actelor normative și individuale ale Guvernului, ale ministerelor și celorlalte autorități ale administrației publice locale, indiferent de materia la care se referă, este de competența instanțelor judecătorești, respectiv a secțiilor de contencios administrativ constituite potrivit legii. Actele administrative normative sunt
DECIZIA nr. 109 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272010]
-
trebuie să se supună dispozițiilor unui ordin emis de miniștri este neconstituțional. Or, această critică nu poate fi primită, de vreme ce dispozițiile constituționale invocate prevăd tocmai faptul că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, dând expresie principiului legalității care guvernează activitatea instanțelor judecătorești. ... 32. Printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din
DECIZIA nr. 109 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272010]
-
fondul“ cuprinsă în partea introductivă a alineatului menționat, aceasta urmând să fie considerată obiect al excepției de neconstituționalitate. ... 18. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil și art. 53 privind
DECIZIA nr. 189 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272078]
-
din Constituție, conform căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.“ (Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016). Principiul constituțional al legalității căilor de atac, preluat și de Codul de procedură civilă în art. 457 alin. (1), nu face altceva decât să stabilească expres că legea este cea care recunoaște sau nu dreptul la exercitarea unei căi de atac, iar nu judecătorul
DECIZIA nr. 189 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272078]
-
exercita neîngrădit acest drept“, face ca orice încercare de demonstrare a unui adevăr sau a unei stări de fapt, prin diferite probe, să fie inutilă în activitatea de cercetare și deliberare a judecătorului, deoarece nu permite acestuia să aprecieze asupra legalității și temeiniciei probelor, prin dezbaterea acestora de către toate părțile, instituția publică pârâtă fiind astfel favorizată. ... 8. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile legale criticate reprezintă opțiunea legiuitorului
DECIZIA nr. 161 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272090]
-
de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) și au fost respectate prevederile legale care reglementează obținerea acestor înregistrări. (2) Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică, după caz: a) în procedura de cameră preliminară; ... b) în procedura
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
dacă s-au formulat cereri și excepții ori, după caz, judecătorul de cameră preliminară a ridicat din oficiu excepții cu privire la înregistrările rezultate din activitățile autorizate, acesta sesizează prin încheiere Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea verificării legalității acestor activități și transmite dosarul cauzei, împreună cu cererile și excepțiile formulate. Până la rămânerea definitivă a încheierii Înaltei Curți de Casație și Justiție, procedura de cameră preliminară ori, după caz, cea de soluționare a plângerii împotriva soluției de clasare
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
fixează termen de soluționare în camera de consiliu și dispune citarea părților și a persoanei vătămate și încunoștințarea procurorului. (5) Judecătorul care a autorizat activitățile specifice culegerii de informații prevăzute la alin. (1) nu poate participa la soluționarea sesizării privind legalitatea acestora. (6) Ținând seama de cererile și excepțiile formulate și luând concluziile procurorului, precum și ale părților și persoanei vătămate, dacă sunt prezente, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță, prin încheiere, asupra
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
acestora. (6) Ținând seama de cererile și excepțiile formulate și luând concluziile procurorului, precum și ale părților și persoanei vătămate, dacă sunt prezente, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță, prin încheiere, asupra legalității activităților din care au rezultat înregistrările, în raport cu dispozițiile legale în temeiul cărora acestea au fost autorizate și pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror alte mijloace de probă. Prevederile art. 345
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
informații prevăzută la art. 139^1 alin. (1) și care nu a dobândit calitatea de parte în cursul procesului penal, precum și inculpatul față de care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală sau clasarea pot formula plângere cu privire la legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate. (2) După încetarea activităților autorizate, procurorul informează, în scris, persoana prevăzută la alin.
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
Curți de Casație și Justiție și se soluționează de un judecător de cameră preliminară. Dispozițiile art. 145^1 alin. (5) și (6) și ale art. 139^1 alin. (5) se aplică în mod corespunzător. (5) Judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra legalității activităților din care au rezultat înregistrările, prin încheiere definitivă, în raport cu dispozițiile legale în temeiul cărora acestea au fost autorizate și pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror alte mijloace de probă
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
pe cale administrativă instanței competente și se consideră valabilă dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent. (6) Plângerea se soluționează în camera de consiliu, cu participarea procurorului și cu citarea petentului. (7) Judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea măsurii de supraveghere tehnică, precum și a modului de punere în executare a acesteia în raport cu dispozițiile art. 139 și art. 140-144, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror alte mijloace de
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii procurorul, petentul și intimații pot face, motivat, contestație cu privire la dispoziția de începere a judecății, precum și cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale. ... 37. La articolul 345, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 345 (1) La termenul stabilit conform art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
ori au fost dispuse și puse în executare între această dată și data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Dacă anterior intrării în vigoare a prezentei legi nu au făcut obiectul unor hotărâri judecătorești definitive în ceea ce privește legalitatea lor, măsurile de supraveghere tehnică prevăzute la alin. (1) pot fi contestate în termen de 20 de zile, care curge: a) de la data intrării în vigoare a prezentei legi, când informarea scrisă prevăzută la art. 145 alin. (1) din
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
drept în materie penală. ... 115. Prin deciziile anterior menționate, respectiv prin Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018 s-a constatat neconstituționalitatea soluției legislative circumscrisă sintagmei „oricărui act de procedură în cauză“, întrucât aceasta era lipsită de previzibilitate și, totodată, contrară principiului legalității incriminării, pentru că sintagma are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale. ... 116. Ulterior, în
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru calculul sumelor compensatorii ce se acordă familiei victimei, până la vârsta legală la care ar fi trebuit să se pensioneze persoana decedată; ... (vi) documente doveditoare, ale persoanei care solicită despăgubirea, privind legalitatea solicitării; ... (vii) cauzele și împrejurările producerii atacului, conform prevederilor art. 3 alin. (7) . ... ... (4) Documentele justificative menționate la alin. (3) lit. a) și b) vor fi solicitate de Comisia de vânătoare sau Comisia de mediu, prin instituțiile la nivelul cărora
MODALITATEA din 13 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271580]
-
fi încasat drepturi de asigurări sociale de tipul veniturilor din pensie, întrucât acestea nu îndeplinesc condiția de venituri obținute în perioada respectivă, câtă vreme sunt supuse restituirii. Aspectele legate de cumulul despăgubirilor cu veniturile din pensie pornesc de la premisa legalității încasării concomitente a celor două tipuri de venituri. Or, în spețele în discuție, o asemenea situație premisă este exclusă, întrucât confirmarea retroactivă a raportului de serviciu implică desființarea retroactivă a raportului juridic de asigurări sociale în temeiul căruia au fost
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
Punctul 14. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 137 din 18 iunie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 21 iunie 2024 ) Capitolul XIV Compartimentul juridic Articolul 75 Compartimentul juridic are următoarele atribuții: a) avizează, din punctul de vedere al legalității, proiectele de decizii ale directorului Institutului; ... b) verifică și avizează, din punctul de vedere al legalității, actele juridice primite spre avizare; ... c) avizează, din punctul de vedere al legalității, orice măsură susceptibilă să angajeze răspunderea Institutului, precum și orice măsură
REGULAMENTUL din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271036]
-
nr. 580 din 21 iunie 2024 ) Capitolul XIV Compartimentul juridic Articolul 75 Compartimentul juridic are următoarele atribuții: a) avizează, din punctul de vedere al legalității, proiectele de decizii ale directorului Institutului; ... b) verifică și avizează, din punctul de vedere al legalității, actele juridice primite spre avizare; ... c) avizează, din punctul de vedere al legalității, orice măsură susceptibilă să angajeze răspunderea Institutului, precum și orice măsură care privește drepturile și obligațiile Institutului; ... d) formulează puncte de vedere sau note referitoare la probleme
REGULAMENTUL din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271036]
-
juridic are următoarele atribuții: a) avizează, din punctul de vedere al legalității, proiectele de decizii ale directorului Institutului; ... b) verifică și avizează, din punctul de vedere al legalității, actele juridice primite spre avizare; ... c) avizează, din punctul de vedere al legalității, orice măsură susceptibilă să angajeze răspunderea Institutului, precum și orice măsură care privește drepturile și obligațiile Institutului; ... d) formulează puncte de vedere sau note referitoare la probleme de drept ce au legătură cu desfășurarea activității Institutului; ... e) redactează și depune
REGULAMENTUL din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271036]
-
instanțelor judecătorești, în toate cauzele în care este parte, precum și în fața organelor jurisdicționale, în limitele stabilite prin delegația dată de către director; ... g) transmite spre executare structurii organizatorice de specialitate hotărârile judecătorești; ... h) verifică și avizează, sub aspectul legalității, contractele ce urmează a fi încheiate de Institut, în urma demarării procedurilor de achiziție publică în conformitate cu dispozițiile legale; ... i) verifică și avizează, conform legii, notele justificative elaborate în materia achizițiilor publice; ... j) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de
REGULAMENTUL din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271036]
-
254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal Articolul 9 - Activitatea judecătorului de supraveghere a privării de libertate (1) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, prin exercitarea atribuțiilor stabilite prin prezenta lege. (...) (2) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate exercită următoarele atribuții administrative și administrativ-jurisdicționale: a) soluționează plângerile deținuților privind exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]