1,772 matches
-
iunie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 24 iulie 2008. Cu acel prilej, Curtea Constituțională a statuat că reglementarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 nu constituie o incriminare prin analogie, ci o legiferare a răspunderii penale printr-o normă juridică explicativă, care nu încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție și nici prevederile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea a mai constatat că nu poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223238_a_224567]
-
muncă, instanța specializată în această materie nu se poate substitui autorităților special reglementate cu atribuții în procedura administrativă și nu poate adăuga la lege, pe calea interpretării, prin crearea unei situații juridice noi, neavută în vedere de către legiuitor la momentul legiferării, eludând procedura ce intră în competența acestor autorități, pentru a recunoaște apartenența unor locuri de muncă la categoria celor aflate în alte condiții decât cele normale, întrucât aceasta ar echivala cu o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești prin imixtiunea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
de plenul Curții", contravine art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, potrivit căruia organizarea și funcționarea acesteia se reglementează prin lege organică. Se consideră că "în felul acesta Plenul Curții de Conturi se substituie Parlamentului, instituția dobândind atribuții de legiferare"; - art. 96, "prin care se instituie în sarcina Curții de Conturi obligația de a cere celor în drept suspendarea din funcție lt; lt;a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203864_a_205193]
-
plenul Curții", ceea ce contravine art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, potrivit căruia organizarea și funcționarea acesteia se reglementează prin lege organică. Se consideră că "în felul acesta Plenul Curții de Conturi se substituie Parlamentului, instituția dobândind atribuții de legiferare". Examinând această susținere, Curtea Constituțională constată că art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție prevede că "(3) Prin lege organică se reglementează: [...] l) organizarea și funcționarea [...] Curții de Conturi", precum și că în sensul acestor prevederi constituționale, organizarea și funcționarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203864_a_205193]
-
reglementări emise numai în limitele impuse de legea organică și în executarea acesteia. Așa fiind, Curtea Constituțională nu poate reține, așa cum se susține în sesizare, că prin aceste dispoziții "plenul Curții de Conturi se substituie Parlamentului, instituția dobândind atribuții de legiferare." 3. Articolul 96 din lege este criticat, întrucât "instituie în sarcina Curții de Conturi obligația de a cere celor în drept suspendarea din funcție "a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203864_a_205193]
-
acestora, "dând mandat oricărei persoane fizice sau juridice interesate și, din oficiu, parchetului de pe lângă tribunalul în circumscripția căruia domiciliază persoana interesată". Referitor la prevederile art. 5 din Legea nr. 221/2009 , autorul excepției susține, în esență, că în procesul de legiferare au existat unele deficiențe, astfel încât Legea nr. 221/2009 este extrem de sumară, cuprinzând mențiuni generice cu privire la noțiunea de condamnare cu caracter politic, categoriile de persoane îndreptățite, fără însă a se indica modalitatea și sursele de finanțare, ceea ce este contrar dispozițiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235065_a_236394]
-
martie 2004 își mențin valabilitatea. Cu ocazia controlului de constituționalitate, indirect, s-a dat o interpretare textului art. 40 alin. (3) menționat, arătându-se că acesta nu contravine dispozițiilor constituționale câtă vreme interpretarea oficială făcută de Parlament în activitatea de legiferare a vizat noțiunea de beneficiar al acestor servicii publice. În continuare vom analiza dispozițiile art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 și ale art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 978/2003 , prin raportare la art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216005_a_217334]
-
natură să creeze în final dificultăți insurmontabile în legitimarea delegării legislative. Jurisprudența constituțională în materie a mai subliniat și faptul că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare, precum și că implicațiile financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești constituie aspecte de oportunitate a adoptării reglementării. Măsurile adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2011 ar trebui să aibă un caracter temporar, fiind inadmisibil într-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244303_a_245632]
-
susținerilor din nota de fundamentare, nu a fost supus dezbaterii publice și că la inițierea sa nu a fost avut în vedere impactul general negativ creat asupra mediului de afaceri și a celui investițional, ceea ce dovedește o anumită grabă de legiferare, unicul scop urmărit fiind, în mod evident, scutirea A.V.A.S. de la executarea obligațiilor sale de plată stabilite prin titluri executorii. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244303_a_245632]
-
art. 6 din acest act normativ, supravegherea și îndrumarea activității A.V.A.S. sunt asigurate de un consiliu de supraveghere și îndrumare format din 5 membri. Cât privește condițiile impuse de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție pentru legiferarea pe calea ordonanței de urgență, instanța de judecată consideră că motivele adoptării trebuie analizate în ansamblul lor, avându-se în vedere dificultățile întâmpinate până în prezent în ceea ce privește executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, instituite prin titluri executorii. Ca atare, instituirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244303_a_245632]
-
adoptarea unor măsuri urgente, pe calea ordonanței de urgență, sau susțineri prin care se reclamă inexistența, în fapt, a criteriului obiectiv, cuantificabil și independent de voința Guvernului în aprecierea situației extraordinare și transformarea unui element de oportunitate în rațiune a legiferării - toate aceste ipoteze au mai fost analizate, în diferite contexte, de Curtea Constituțională. Pronunțându-se asupra constituționalității dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244303_a_245632]
-
și contul de profit și pierderi după modelele elaborate de Ministerul Finanțelor. ... (2) Bugetul de venituri și cheltuieli anual se aprobă de către Guvern. Extrasul bugetului de venituri și cheltuieli al regiei constituie anexă la bugetul de stat și se supune legiferării o dată cu acesta. ... (3) Bilanțul contabil anual și contul de profit și pierderi se aprobă de Ministerul Finanțelor și se publică în Monitorul Oficial al României. ... (4) Sucursalele prevăzute în anexa nr. 1 la hotărâre, care fac parte din structura regiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170496_a_171825]
-
viață al unei achiziții, de la o suprareglementare la o legislație suplă, dublată de ghiduri coerente, actualizate, consolidate și validate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice. Strategia prevede o reașezare a sistemului pornind de la funcțiile esențiale pentru o bună funcționare: asigurarea legiferării, elaborarea de politici publice, monitorizare și supervizare, sprijin operațional și help-desk, control, remediile și căile de atac. Profesionalizarea personalului din domeniul achizițiilor publice are menirea, pe termen mediu și lung, să contribuie la cheltuirea eficientă a banului public prin creșterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266779_a_268108]
-
obiective" care îl împiedică pe străin să părăsească teritoriul României și să nu fi exemplificat situații concrete, întrucât acestea nu pot fi enumerate și totodată epuizate în cuprinsul unei norme juridice. Referitor la respectarea criteriului calității legii în cadrul procesului de legiferare, chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220533_a_221862]
-
cu totul altă rezolvare juridică, limitându-și rolul la acela de inițiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carențe au fost evidențiate. Dincolo și mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu". Mai mult decât atât, competența Guvernului este cea de punere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
cu totul altă rezolvare juridică, limitându-și rolul la acela de inițiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carențe au fost evidențiate. Dincolo și mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu." - Decizia nr. 970 din 31 octombrie 2007 referitoare la sesizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
executive ale statului și persoane juridice de drept privat și, prin urmare, legea, prin esența și finalitatea ei constituțională, este un act cu aplicabilitate generală. Cu alte cuvinte, dacă scopul încheierii unui/unei contract/acord/convenții vizează interesul părților, scopul legiferării, în orice cadru constituțional, vizează un interes general al societății. Din această perspectivă, aprobarea unui/unei contract/acord/convenții prin lege nu corespunde finalității constituționale a activității de legiferare ca activitate prin care se exercită puterea de stat, dat fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
scopul încheierii unui/unei contract/acord/convenții vizează interesul părților, scopul legiferării, în orice cadru constituțional, vizează un interes general al societății. Din această perspectivă, aprobarea unui/unei contract/acord/convenții prin lege nu corespunde finalității constituționale a activității de legiferare ca activitate prin care se exercită puterea de stat, dat fiind că scopul contractului - act individual - vizează doar părțile și interesele determinate ale acestora, în timp ce legea - act cu aplicabilitate eminamente generală - vizează societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
satul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013, autoritatea legiuitoare a încălcat prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat. Astfel, Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea menționată, a acționat ultra vires, intrând în aria de competență a autorității executive, singura cu atribuții în încheierea contractelor de stat. "Prin definiție, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
acelor motive obiective ce pot justifica tolerarea rămânerii pe teritoriul României și să nu fi exemplificat situații concrete, întrucât acestea nu pot fi enumerate și epuizate în cuprinsul unei norme juridice. Referitor la respectarea criteriului calității legii în cadrul procesului de legiferare, a reținut că însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat, în jurisprudența sa, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221772_a_223101]
-
a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, procedura de adoptare a Legii nr. 329/2004 fiind "în strictă concordanță cu dispozițiile constituționale cuprinse în Secțiunea a 3-a, Legiferarea, din Capitolul I al Titlului III din Constituția României, nemodificată". În acest sens arată că adoptarea legii criticate s-a făcut, de către cele două Camere ale Parlamentului, la data de 26 iunie 2003, cu procedura prevăzută de art. 74 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164665_a_165994]
-
2 din Constituție, acestea neprevăzând obligativitatea supunerii aprobării prin referendum a legilor. Precizează că, în conformitate cu art. 151 alin. (3) din Constituție, doar în cazul legilor de revizuire a Constituției este obligatorie aprobarea acestora prin referendum, pentru celelalte legi procedura de legiferare fiind prevăzută distinct în Legea fundamentală. În ceea ce privește critica privind caracterul discriminatoriu al Legii nr. 329/2003 în raport cu celelalte societăți sau profesii, arată că aceasta "are un obiect distinct, specific de reglementare, iar dispozițiile pe care le conține exprimă voința legiuitorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164665_a_165994]
-
Textul din Constituție invocat nu prevede nicidecum necesitatea supunerii legilor aprobării prin referendum în vederea adoptării acestora. Urmărind procesul legislativ de adoptare a Legii nr. 329/2003 , se observă că a fost respectată procedura reglementată în secțiunea a 3-a, intitulată Legiferarea, din capitolul I al titlului III din Constituție. Astfel, la 26 iunie 2003 a fost dezbătut și adoptat separat în plenul Camerei Deputaților și în plenul Senatului raportul comisiei de mediere asupra proiectului de lege și, tot în aceeași zi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164665_a_165994]
-
în mod corespunzător, și în ceea ce privește aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord." 60. Articolul 151 se modifică și are următorul cuprins: - Denumirea este: "Dispoziții tranzitorii" - Cuprinsul articolului este: "Art. 151. - (1) Proiectele de legi și propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat și se aprobă potrivit dispozițiilor constituționale anterioare intrării în vigoare a legii de revizuire. (2) Instituțiile existente la data intrării în vigoare a legii de revizuire rămân în funcțiune până la constituirea celor noi. ... (3) Dispozițiile cu privire la Înaltă Curte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
eliminat pentru că reglementarea nu este de nivel constituțional, având în vedere că actualul alin. (4) al art. 139 nu reglementează durată exercitării mandatului membrilor Curții de Conturi și nici periodicitatea numirii lor în funcție. Dacă legiuitorul are această intenție de legiferare, o poate face prin reglementare legală, adică prin act normativ de acelasi rang. În ceea ce privește reinvestirea foștilor judecători ai Curții Constituționale, care nu au exercitat funcția pentru un mandat de 9 ani, pentru diferența de mandat, Curtea constată că aceasta este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]