2,103 matches
-
în Senat și în tribune.) D-nii mei, sunteți rugați ca la ora 6 să vă aflați la Palat, unde voi avea onoarea de a da citire proiectului de lege Majestății-Sale Regale. voci: Prea bine. Prezentarea la Palat a ambelor corpuri legiuitoare Astăzi 14 marte la orele 6 p.m. ambele Corpuri Legiuitoare, având în cap pe președinții lor, principele Dimitrie Ghica și d. C.A. Rosetti, pe I.P.S.S. Mitropolitul primat împreună cu PP. SS. LL. episcopii eparhioți s-au prezentrat la Palat spre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la ora 6 să vă aflați la Palat, unde voi avea onoarea de a da citire proiectului de lege Majestății-Sale Regale. voci: Prea bine. Prezentarea la Palat a ambelor corpuri legiuitoare Astăzi 14 marte la orele 6 p.m. ambele Corpuri Legiuitoare, având în cap pe președinții lor, principele Dimitrie Ghica și d. C.A. Rosetti, pe I.P.S.S. Mitropolitul primat împreună cu PP. SS. LL. episcopii eparhioți s-au prezentrat la Palat spre a supune M.S.R. Domnului voturile date de Senat și de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
președintele Senatului a rostit următoarele cuvinte: Măria Ta, Sunt mândru și fericit că soarta m-a desemnat a veni din partea Senatului și Adunării Deputaților spre a da citire Măriei Voastre Regale legii ce s-a votat astăzi de ambele Corpuri Legiuitoare și prin care se încoronează dorințele întregii Românii. Apoi, d. președinte al Senatului a citit următoarele: lege Art. 1. România ia titlul de Regat. Domnul ei, Carol I, ia pentru Sine și moștenitorii Săi titlul de Rege al României. Art.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Regal. D-nii senatori și deputați au exclamat atunci: „Trăiască Regele! Trăiască Regina!“ Domnul a răspuns prin aceste cuvinte: Mare și solemn este momentul în care reprezentanții națiunii au venit în giurul Meu spre a-mi supune hotărârea unanimă a Corpurilor Legiuitoare. El începe o foaie nouă în cartea în care stă scrisă viața poporului român și încheie o perioadă plină de lupte și de greutăți, dar și bogată în bărbătești silințe, în eroice fapte. În acest moment voi repeta ceea ce am
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ale acestei estrade frumos împodobită erau tribune în cari se afla, pe dreapta, în primul rang, corpul diplomatic având în cap pe ExcelențaSa locotenentul feld mareșal, trămis extraordinar al M.S. Împăratului Austriei și Rege al Ungariei, iar pe stânga Corpurile Legiuitoare, înalta Curte de Casațiune și toate autoritățile superioare și înalții funcționari ai Statului. Împregiurul estradei regale se aflau d nii miniștri, Curtea Majestăților-Lor și a Alteței Sale, șl în urma suveranilor erau doamnele înalților demnitari ai Statului și doamnele Societății de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de miniștri a prezintat apoi Majestăților-Lor, spre subscriere, actul constatator al ceremoniei consacrării Coroanei Regatului României, care act a fost subscris și de A.S. principele hereditar de Hohenzollern, de II.PP.SS.LL. mitropoliții, de d-nii miniștri, de președinții Corpurilor Legiuitoare, de primul președinte al Curții de Casațiune și a fost investit cu marele sigiliu al Statului. Regele a încredințat documentul d-lui ministru al Cultelor, spre a se păstra în arhiva Statului. Terminându-se, astfel, ceremonia benedicțiunii coroanelor, Majestățile-Lor și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din Capitală cu drapelele lor. Un pluton de dorobanți încheind cortegiul. La sosirea cortegiului la Palat, d-nii generali au așezat coroanele în fața Tronului, împregiurul cărui era așezate toate drapelele armatei. Aci așteptau d-nii miniștri, II.PP.SS.LL. mitropoliții, Corpurile Legiuitoare, înaltele Curți de Casațiune și de Conturi, municipalitățile București, Iași și Craiova, Academia, rectorii și decanii universităților și înalții funcționari. După aceea, Majestățile-Lor și Augusta Lor familie, precedate de Curtea Lor, au făcut intrarea în sală și s-au așezat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Lor, au făcut intrarea în sală și s-au așezat pe tron, pe ale cărui trepte au luat loc A.S. principele hereditar de Hohenzollern lângă Regină și principii Ferdinand și Carol lângă Rege. D. președinte al Senatului în numele ambelor Corpuri Legiuitoare a rostit următoarea alocuțiune: Sire, Doamnă, Astăzi România se încoronează pe sine-și punând Coroana Regală pe capetele Majestăților-Voastre. Astăzi ea culege laurii înțelepciunii și bravurii sale. Astăzi Viteazul ei Căpitan, care a avut nestrămutată credință în valoarea Națiunii. nealterabil
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nesfârșite ale asistenților au salutat cuvintele Regale și mișcarea Regelui care însoțea aceste cuvinte. După aceasta Corpurile cari au adus Coroanele s-au retras, rămâind în sala Tronului II.PP.SS.LL, mitropoliții. d-nii miniștri și d-nii președinți ai Corpurilor Legiuitoare. Majestățile și Altețele Lor reluând loc pe Tron a început defilarea delegațiunilor județiane și comunale, în număr de aproape 4 000 delegați, cari au trecut în ordinea următoare: Ilfov, Iași, Dolj, Argeș, Botoșani, Brăila, Bacău, Buzău, Covurlui, Constanța, Dâmbovița, Dorohoi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în marea lui uniformă. Pe tot traseul, pînă la Casa Rosada palatul președințial -, circulația vehiculelor era întreruptă. Alaiul semăna cu acela de la noi, cînd regele mergea pe dealul Mitropoliei, la Camera deputaților, pentru citirea mesajului tronului de deschidere a corpurilor legiuitoare. La Casa Rosada, după trecerea în revistă a trupei din curtea palatului și după trecerea, apoi, prin fața altei trupe, înșirate în poziție de onor, pe scara care duce la birourile președintelui, plenipotențiarul este primit de șeful casei militare. Acesta, împreună cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
timp de zece ani, iar după expirarea acestuia să nu mă întorc fără autorizația suveranului”. La 30 decembrie, revenit în țară, C. Hiott înmânează Regelui Ferdinand documentul semnat. Regele convoacă Consiliul de Coroană, la care au fost invitați: președinții Corpurilor Legiuitoare, foștii președinți ai Consiliului de Miniștri, membrii guvernului, șefii partidelor politice care fuseseră la guvernare, președintele Înaltei Curți de Casație, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, șeful Marelui Cartier General al armatei române în timpul primului război mondial. 31 decembrie, ora 16. La
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
devină regele României. Mihai „în acea noapte a părut să se maturizeze. Și-a scuturat umerii, gata să preia greutatea aproape de nesuportat a datoriilor ce brusc au căzut asupra lui”. 20 iulie. În cursul dimineții, guvernul liberal a convocat Corpurile Legiuitoare întrunite ca Adunare Națională. „În numele poporului român, Consiliul de Miniștri, exercitând în temeiul articolului 81 din Constituție puterile constituționale ale Regelui. Având în vedere articolele 82 și 83 din Constituțiune DECRETEAZĂ Corpurile legiuitoare se vor întruni în ziua de 20
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cursul dimineții, guvernul liberal a convocat Corpurile Legiuitoare întrunite ca Adunare Națională. „În numele poporului român, Consiliul de Miniștri, exercitând în temeiul articolului 81 din Constituție puterile constituționale ale Regelui. Având în vedere articolele 82 și 83 din Constituțiune DECRETEAZĂ Corpurile legiuitoare se vor întruni în ziua de 20 iulie ora 16, pentru a primi jurământul membrilor Regenței numiți prin legea promulgată cu decretul No 14 din 4 ianuarie 1926, spre a exercita puterile regale în timpul minorității Majestății Sale Regelui Mihai”. La
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
11, în toate bisericile din țară se desfășoară Te Deum-uri, în prezența autorităților civile și militare locale. În București, un Te Deum-ul s-a ținut la Patriarhie, la ora 10, în prezența șefului guvernului, a consilierilor regali, a președinților Corpurilor Legiuitoare, a membrilor guvernului ș.a. După Te Deum, oficialitățile prezente s-au înscris în registre la Palatul Regal. Slujbe religioase s-au desfășurat și la bisericile române din Roma și Paris, la Biserica Armeană din București ș.a. În țară „autoritățile publice
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ordinul comandantului Străjii Țării, toate unitățile străjerești, școlare și extrașcolare, au sărbătorit ziua onomastică a lui Mihai printr-un serviciu divin, ridicarea pavilionului național și evocarea semnificației zilei. Sâmbătă, 25 noiembrie. Ora 15. Se ține Ședința de deschidere a Corpurilor Legiuitoare, în cadrul căreia Mihai urma să devină membru al Senatului României. Protocolul festivității, publicat anterior, prevedea că Mihai va fi întâmpinat la intrarea principală de membrii Primei Comisii a Senatului, în frunte cu vicepreședintele Anibal Teodorescu. Va urca cu ascensorul la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
organiza „o serată socială”. Reuniunile anterioare fuseseră doar manifestări cvasioficiale, preciza Carol. A doua zi, Mihai și Carol s-au sculat târziu. Joi, 7 martie. La ora 12, Mihai îl însoțește pe rege și ia parte la solemnitatea deschiderii Corpurilor Legiuitoare. Seara, Duduia a luat masa cu familia ei. Mihai și Carol au luat masa împreună și au vizionat împreună filmul L’homme du Niger cu Harry Baur și Francen. Sâmbătă, 9 martie. Mihai, Carol al II-lea și Duduia au
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și labirintic, a fost urmărit de noroc. Ca și al lui Ceaușescu. Dar... amândoi nu ar fi putut face „ceva mai mult” din acest noroc? Întrebat de unul din potentații Orientului, În secolul al VI-lea Î.Hr., Înțeleptul și legiuitorul grec Solon, „Când spun Grecii despre cineva că e fericit?!...”, acesta ar fi răspuns: - Noi nu spunem despre un om că e fericit decât după ce a murit! Azi, noi știm cu siguranță că, În ciuda unui fabulos noroc, a unui mega-destin
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În multe pe Napoleon III, semănându-i oarecum, grație barbișonului, și la chip. Ca și acesta, a dovedit o Înclinare autoritară, iar „mica lovitură de stat“ de la 2 mai 1864, prin care și-a sporit considerabil puterile În dauna „corpurilor legiuitoare“, a putut fi comparată cu lovitura de stat a lui Ludovic Napoleon (viitorul Napoleon III) din 2 decembrie 1851. Poate că și era nevoie de o politică de mână forte pentru punerea În aplicare a programului de reforme. Din păcate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către Regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre. Drept aceea noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a țării și fiind învestiți singuri cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: UNIREA NECONDIȚIONATĂ ȘI PE VECIE A BUCOVINEI, ÎN VECHILE EI HOTARE PÂNĂ LA CEREMUȘ, COLACIN ȘI NISTRU, CU REGATUL ROMÂNIEI 44. (Aplauze îndelungate, care se repetă continuu). Președintele Congresului dă cuvântul d-lui dr. I. Nistor. Dl.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
adunarea Națională proclamă următoarele: III.1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său, și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. III.2. Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat. III.3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieții publice
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
-l înlocuia pe V. Missir, președintele Senatului, care lipsea din țară. Foști președinți ai Consiliului de Miniștri: Theodor Rosseti, P. P. Carp și Titu Maiorescu. Șefii de partide: Take Ionescu, Filipescu și Marghiloman. Și, în fine, foștii președinți ai Corpurilor Legiuitoare, Costică Olănescu și C. Cantacuzino-Pașcanu. Abia introduși în sală, Regele și-a făcut apariția, întovărășit de moștenitorul tronului. A luat loc și Consiliul a început. Regele a luat cel dintâi cuvântul, precum fusese convenit din vreme cu Brătianu, ținând să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Legea referitoare la desființatea jurisdicției consulare, reforme care au contribuit din plin la consolidarea României moderne. La 2 mai 1864, Alexandru Ioan Cuza, cu sprijinul prim-ministrului Mihail Kogălniceanu, a dat o lovitură de stat, prin care a dizolvat Adunarea Legiuitoare, potrivnică reformei agrare. La 14 august 1864, a fost adoptată legea rurală, prin care era desființată claca și dijma, un număr mare de țărani devenind proprietari. Sătenii din același ținut Fălciu telegrafiau domnitorului: „Fapta pe care Măria Voastră ați isprăvit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ființa națională. Dobândirea independenței de stat devenise o necesitate imperiosă, fără de care nu era posibilă accelerarea dezvoltării statului național și stabilirea raporturilor directe cu alte state. Pentru a răspunde dezideratelor epocii, Guvernul României trebuia să convingă opinia publică și corpurile legiuitoare de necesitatea și posibilitatea de a ne cuceri, prin forțe proprii, drepturile legitime, să redreseze situația financiară, făcând apel la contribuția tuturor cetățenilor țării, fără de care nu se putea purta Războiul de Independență; să pregătească armata prin instruire și dotări
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pavoazat din tot orașul, și toți trecătorii îl salutau și aclamau. Numai cel american lipsea... Repede s-a făcut unul - nu prea faimos, dar bun la nevoie. Guvernul cel nou lucra ca să asigure ordinea la plecarea nemților. A dizolvat Corpurile legiuitoare, anulând toate actele lor. D. G. Corbescu, sosit ca delegat al guvernului pe lângă Ber thelot, a închis Lumina și Renașterea, ca antidinastice, a arestat pe Karnabat de la Gazeta Bucureștilor, pe Braunstein de la Lumina. Toți se grăbeau să ia inițiativa pentru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Miniștrii însă mai girară câteva zile ca să pună ordine în hârtiile lor și să suprime multe acte. În fine, duminică, după un interregnum cum nu se mai pomenise, sosește regele în București. După demisia întregului cabinet și consultarea președinților Corpurilor legiuitoare, șefii partidelor fură chemați: Duca, cel dintâi, Iorga nu veni de la Văleni, Maniu, nemaifiind șef, nici nu fu chemat. Toți povățuiră: un guvern liberal. Regele însă puse lui Duca condițiunea de a apela la Goga și la George Brătianu, ca să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]