4,155 matches
-
ia cu ei. AHILE Cărăbușii lui Hector mă deranjează. Dacă nu-i ține în borcan are prostul obicei să-i lase prin cameră să se plimbe pe perne, după care îi culege cu penseta și-i vâră pe rând sub lentila microscopului. Are un Optik Kabinet 70, dacă nu mă înșel asupra numelui, un set de aparate optice pentru tot poporul, cunoscute în comerțul comunist. Adevărul e că nu mai gășești nicăieri așa scule complexe. Azi un microscop, mâine un stereoscop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Ia hai să-l punem din nou pe Johnny Cash. Capitolul patrutc " Capitolul patru" Hugo făcu o glumă asemănătoare când trecu pe la teatru câteva zile mai târziu. Prin ochelarii de sudură abia dacă puteam distinge că cineva coborâse pe scări - lentilele verzi îmi aduceau tot timpul aminte de ochelarii ucigașului nocturn din Tăcerea mieilor. Totuși, identificarea oamenilor într-un subsol mare și aglomerat era peste puterile lor și, în plus, mă concentram prea mult pe ce făceam ca să mijesc ochii. — Credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
e specialitatea lui Philip, zise ea pe un ton normal. Și a lui Ben, până la un punct. Nu mă implic deloc în partea asta a lucrurilor. Își puse din nou ochelarii și-mi surâse, cu ochii măriți, ușor alarmant, în spatele lentilelor. Cu siguranță, dacă ea ar fi fost regizorul în familie, și nu soțul, n-ar fi fost vorba de nici o depresie pe fond de stres. Privirile noastre se întâlniră din nou. În ciuda faptului că negase că ar fi în vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
întâlniră din nou. În ciuda faptului că negase că ar fi în vreun fel implicată în audiții, îmi venea greu să cred că există vreun amănunt legat de acest teatru pe care Margery Prickett să nu-l fi studiat prin acele lentile. *** După ce am ieșit din biroul lui Margery, n-am luat-o în jos, pe scări, așa cum ar fi trebuit - mai aveam de făcut trei mobile în două săptămâni, un termen foarte strâns, chiar și cu ajutorul lui Lurch - ci prin labirintul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ridică, smiorcăindu-se. Își șterse lacrimile, înghiți aspirina și apoi se apucă nevoie mare să-și curețe ochelarii cu un material special, moale, pe care-l împături cu grijă în formă de pătrat înainte să se apuce să lustruiască fiecare lentilă. —O cunoșteai pe fata care a fost omorâtă? întrebai eu, când a terminat cu ochelarii. Rămase uitându-se cam neajutorată la ochelarii de pe masă, care străluceau acum, tipic pentru oamenii care sunt mereu pe fugă și care, în lipsa următoarei sarcini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Ben petrecuse foarte mult timp în compania lui Philip Cantley; probabil că-l cunoștea la fel de bine ca oricare dintre noi. Da. Era pentru prima dată când privirile noastre se întâlniseră cu adevărat și-i vedeam ochii limpezi și căprui din spatele lentilelor. Ceva nu prea era în regulă cu Philip. Înainte nu-mi dădeam seama clar ce e, dar știam că e ceva. Dar crezi că... Ar cam trebui să plec, zise Hazel, ridicându-se. MM trebuie să ne dea notele. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
m-ar fi țintuit de grilajul din spate, legându-mă la încheietura mâinilor, m-aș fi lăsat să cad, din pură plăcere vizuală; era năucit, cu ochii larg deschiși și trăsăturile erau neclare, de parcă le-aș fi văzut printr-o lentilă cu rezoluție scăzută. —Hugo? Hugo? Mă ținea strâns în brațe, iar eu stăteam cu picioarele în jurul taliei lui. Nu voiam să se miște deloc; totuși, parcă se auzea cineva țipând, prin apropiere... Am tras mai tare de cureaua cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
am întârziat, a bolborosit Hugo. În fața semicercului stătea în picioare o femeie cu un chip alungit, cu niște ochelari cu rame subțiri și un zâmbet larg și vesel. Hugo s-a gândit că felul în care ochii femeii sclipeau prin lentilele ochelarilor avea ceva aproape maniacal. Bună seara, a zis ea. Numele meu este Lotti. Da, ai întârziat, dar mai bine mai târziu decât niciodată, așa cum se spune în țara asta, nu-i așa? E olandeză, a presupus Hugo, în timp ce femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
uita fix în podea. Nimic nu-l deranja mai tare decât actele forțate de interacțiune socială. Ca, de pildă, atunci când ești în biserică și ești obligat să le strângi mâna celorlalți, în semn de pace. —Acum, a explicat Lotti cu lentilele ei sclipitoare, aș vrea ca toată lumea să se ridice, pe rând, în picioare și să se prezinte. Te rog! a încheiat ea făcându-i semn persoanei care se afla cel mai aproape de ea și care s-a ridicat imediat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să zic este că, într-un fel, și noi suntem mame, iar eu, personal, nu am o problemă cu chestia asta. Chipul lui Lotti s-a luminat de extaz. —Ai dreptate, Jake, a gâfâit ea cu ochii strălucindu-i în spatele lentilelor. Ce bine ar fi dacă și alți bărbați ar gândi ca tine! Să-ți vină să vomiți, s-a gândit Hugo. Asta era singura modalitate prin care putea descrie ce simțea el, personal. Aruncând o privire piezișă în lungul camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Am muncit până târziu în noapte ca să-i dau de cap problemei ăsteia. Ceea ce nu era o exagerare. Dovada erau cearcănele de sub ochii lui Alice. Dar lucrul până târziu în noapte nu era ceva nou la compania Intercorp, așa că sclipirea lentilelor lui Brant a fost una de oțel. —Altcineva poate să preia cazul ăsta. Amanda Hardwick e englezoaică, iar englezii sunt specialitatea ta. —Mulțumesc foarte mult, a mormăit Alice. Așa cum Brant știa mult prea bine, New Yorkul era plin de englezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
serioasă. În fine, evenimentul luase cursul obișnuit al lucrurilor. Ne-am adunat aici, în fața Domnului... — Hei, a spus Bo ridicând o mână. Adică... hei! Preotul s-a oprit și s-a uitat la el peste ramele ochelarilor cu jumătate de lentile. —Poftim? — Omule, tu când spui „Domnului“, a zis Bo cu vocea lui repezită și cântată, ne referim la orice fel de domni, nu? Nu numai la ăla din Biblie, nu? Îi includem, de pildă, și pe domnii din natură, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
zorii epocii Xerox. Avocatul i-a aruncat o privire. De ce aș vrea să am un copiator acasă? Am unul la serviciu. Și, oricum, ăsta e preistoric. Hugo a rânjit. Avea răspunsul pregătit. Tocmai de asta reprezintă o insulă conversațională perfectă. Lentilele avocatului au sclipit neîncrezătoare. —Ce-i aia o insulă conversațională? —În general, se găsesc în bucătării, a spus Hugo rapid. Sunt blocurile alea masive în jurul cărora stau oamenii și toacă tot felul de chestii ca între prieteni. Sau de pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
i se pregătea, a ridicat, cât ai clipi, un braț grăsun și i-a smuls ochelarii lui Hugo. În ultima vreme, ăsta devenise trucul preferat al lui Theo. Cu toate că nu putea să-l folosească decât atunci când tatăl lui nu purta lentile de contact. Copilul se pricepea însă la exploatarea șanselor, așa că acum, cu garda jos, Hugo a fost păcălit fără dificultate. Ochelarii s-au prăbușit pe podea. În lumina scăzută a veiozei de noapte, lui Hugo i-a fost imposibil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
colosală care-l împingea înainte. Era o forță pe care loviturile lui disperate din picioare nu o impresionau deloc. Ramurile căzute în râu treceau pe lângă el într-un ritm amețitor. Ursulețul dispăruse, iar acum, că apa îi luase una dintre lentilele de contact, Hugo nu mai vedea nimic altceva decât spumă și apă. Și nici nu mai auzea altceva decât plescăitul apei și gâfâielile lui îngrozite și dureroase. De ursuleț nu-i mai păsa oricum. Tot ceea ce mai conta era să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cu negru, o bluză asortată care-i lăsa la vedere o bună parte din abdomen, iar deasupra avea o haină lungă și elegantă din același material. Mai purta niște cizme argintii cu toc înalt și niște ochelari de soare cu lentile mari care completau ansamblul. Uitându-se la ea, Hugo a realizat că devenise mult mai provincial decât bănuise. Uitase completamente că oamenii se îmbrăcau așa. În timpul ăsta, Theo se holba uluit la maică-sa. — Sigur că mi-a spus, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nivel, nu voiam să rămân prinsă În lumea aceea. observam totul, lucram la fișele mele. Fișă de observație nr. 2 SĂ zicem, de pildă, Marele Boss. Un grăsan precipitat și imprevizibil, căruia Îi râd mereu ochișorii În cap, În dosul lentilelor groase cu rame negre. Cred că e Însuși diavolul sau Șaman 73 un agent secret al acestuia. Își Începe ședințele de redacție prin a‑și pune picioarele pe biroul lui Gini. Când țipă la noi că suntem proști făcuți grămadă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nivel, nu voiam să rămân prinsă în lumea aceea. Observam totul, lucram la fișele mele. Fișă de observație nr. 2 Să zicem, de pildă, Marele Boss. Un grăsan precipitat și imprevizibil, căruia îi râd mereu ochișorii în cap, în dosul lentilelor groase cu rame negre. Cred că e însuși diavolul sau un agent secret al acestuia. Își începe ședințele de redacție prin a-și pune picioarele pe biroul lui Gini. Când țipă la noi că suntem proști făcuți grămadă - ceea ce e
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
peste străzi, peste acoperișuri, pe balcoane. Uneori trec cu mașina de stropit străzile și încerc să mai curăț orașul, să-i redau puțină prospețime și să mai purific aerul. atmosfera, printr-un ciudat fenomen de transparență, parcă a devenit o lentilă gigantică, o lentilă care mărește... am impresia că văd planete îndepărtate care ard, sau fulgere la marginea universului. Dar lumea mea rămîne în continuare liniștită, înghețată în tăcerea ei. Dacă ies pe balcon și las un pahar să cadă pe
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
acoperișuri, pe balcoane. Uneori trec cu mașina de stropit străzile și încerc să mai curăț orașul, să-i redau puțină prospețime și să mai purific aerul. atmosfera, printr-un ciudat fenomen de transparență, parcă a devenit o lentilă gigantică, o lentilă care mărește... am impresia că văd planete îndepărtate care ard, sau fulgere la marginea universului. Dar lumea mea rămîne în continuare liniștită, înghețată în tăcerea ei. Dacă ies pe balcon și las un pahar să cadă pe trotuar zgomotul se
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cubică, mărginind, la Nord, parcul latifundiar Herăstrău. Hărțile, cărora has-Satan le schimbase locul de pe banchetă pe proprii genunchi, se desfăceau și se zgârceau înapoi, ca un cuib de șerpi. Ho diábolos își trăsese peste nas o pereche de ochelari cu lentila micuță, cât para focului, dar, cu ochii după minunățiile ce i se revărsau prin gemulețul prost manșonat, nu se îndura încă să-și consulte hărțile. - ...Până la coadă am pus-o de-o paranghelie la felcer. Unde am băut și cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu destinul speciei noastre: sus se află conducătorii, iar jos, cei conduși. Aici rezidă adevărata dificultate: cu cît studiem mai mult psihologia mulțimilor, cu atît devine mai evident că ea își extrage puterea din refuzul de a considera oamenii prin lentilele moralei curente și din încăpățînarea cu care tot repetă că propriile noastre idealuri ne vor rămîne multă vreme inaccesibile, dat fiind ceea ce sîntem de fapt. Putem reproșa pionierilor această viziune asupra lucrurilor. O putem respinge pentru caracterul ei compensator pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în elanul lor. Aceasta explică ușurința cu care se contrazic, lucrurile luînd mereu întorsături neașteptate. "Nici o latură logică, sau de analogie, sau de succesiune, nu leagă între ele aceste idei-imagini, afirmă Le Bon, ele se pot substitui unele altora ca lentilele lanternei magice pe care operatorul le scoate din cutia în care erau așezate una peste alta. Se poate vedea cum într-o mulțime se succed cele mai contradictorii idei, în funcție doar de conjunctura momentului. Mulțimea se va afla sub
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a agregat prin efortul de reconstituire a datelor existente despre faptele și cuvintele lui Iisus. Reconstituirea avea să țină cont de tot ceea ce Legea, Profeții și Psalmii anticipaseră, „în ghicitură”. Crucea și Învierea lui Hristos formează așadar prisma optică sau „lentilele de contact” prin care apostolii citesc în vechile Scripturi despre toate cele câte s-au întâmplat poporului Israel. Observând literele care lipsesc din Lege, apostolii anunță „plinirea Celui ce plinește toate întru toți” (Ef. 1,23). În această hermeneutică retrospectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Charles Matson, Constantin și imperiul creștin, trad. rom. de M. Pop, Bic All, București, 2006. Paleologu, Toader, Sous l’oeil du grand inquisiteur: Carl Schmitt et l’héritage de la théologie politique, Cerf, Paris, 2004. Patapievici, H.-R., Cerul văzut prin lentilă, Editura Nemira, București, 1994. Patapievici, H.-R., Omul recent. O critică a modernității din perspectiva întrebării „ce se pierde atunci când ceva se cîștigă”, Editura Humanitas, București, 2001. Păcurariu, Mircea, Dicționarul teologilor români, Editura Enciclopedică, București, 2002. Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]