4,839 matches
-
orale și scrise; b. în funcție de natura faptelor de limbă care se aplică în exerciții, distingem: exerciții fonetice, de vocabular, morfologice și sintactice; c. în funcție de natura priceperilor și deprinderilor pe care le formăm elevilor, pot fi: exerciții ortografice, ortoepice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; d. după gradul de interdependență pe care-l pretinde rezolvare lor, distingem două mari categorii de exerciții: de recunoaștere și cu caracter creator. (1) Exercițiile, indiferent de tipul abordat trebuie să îndeplinească un rol educativ, să ducă la
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
condiții obligatorii ale jocului învățării. Astfel „jocul” gramatical sau activitatea respectivă nu mai sunt îndrăgite de către elevi, care devin apatici, fie recalcitranți.” (2) Un nou tip de exercițiu ce se face complet abia în clasa a VIII-a este analiza lexicală. Scopul efectuării acestei constă în consolidarea cunoștințelor despre: componenta vocabularului, structura morfologică a cuvintelor, mijloacele de îmbogățire a vocabularului, clasificarea cuvintelor din punct de vedere a vechimii lor în limbă (arhaisme, neologisme). A ariei de circulație (regionalisme, cuvinte tehnice), a
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
în limbă (arhaisme, neologisme). A ariei de circulație (regionalisme, cuvinte tehnice), a diferențierii lor semantice (sinonime, antonime, omonime), în legătură cu familia de cuvinte etc. Analiza se face pe cuvinte izolate sau pe cuvinte încadrate în enunțuri și desprinse din acestea. Analiza lexicală se practică din ciclul primar. Începând cu clasa a V-a sfera de cunoștințe se îmbogățește, astfel încât se poate vorbi despre structura morfologică, de sinonime și antonime la clasele ulterioare, adăugându-se noi noțiuni despre regionalisme, derivare, compunere, conversiune etc.
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
a V-a sfera de cunoștințe se îmbogățește, astfel încât se poate vorbi despre structura morfologică, de sinonime și antonime la clasele ulterioare, adăugându-se noi noțiuni despre regionalisme, derivare, compunere, conversiune etc. Prin analiza lexicului, elevilor li se dezvăluie bogăția lexicală a limbii noastre,sistemul intern de îmbogățire a lui, valoarea diverselor elemente lexicale, legătura care există între forma cuvintelor și funcția lor sintactică sau valoarea stilistică. Analiza lexicală poate fi făcută apelând la diverse procedee: 1. analiza cuvintelor derivate sau
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
structura morfologică, de sinonime și antonime la clasele ulterioare, adăugându-se noi noțiuni despre regionalisme, derivare, compunere, conversiune etc. Prin analiza lexicului, elevilor li se dezvăluie bogăția lexicală a limbii noastre,sistemul intern de îmbogățire a lui, valoarea diverselor elemente lexicale, legătura care există între forma cuvintelor și funcția lor sintactică sau valoarea stilistică. Analiza lexicală poate fi făcută apelând la diverse procedee: 1. analiza cuvintelor derivate sau compuse dintr un text dat; 2. analiza arhaismelor, neologismelor, regionalismelor dintr-un context
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
derivare, compunere, conversiune etc. Prin analiza lexicului, elevilor li se dezvăluie bogăția lexicală a limbii noastre,sistemul intern de îmbogățire a lui, valoarea diverselor elemente lexicale, legătura care există între forma cuvintelor și funcția lor sintactică sau valoarea stilistică. Analiza lexicală poate fi făcută apelând la diverse procedee: 1. analiza cuvintelor derivate sau compuse dintr un text dat; 2. analiza arhaismelor, neologismelor, regionalismelor dintr-un context și indicarea rolului lor în enunțul respectiv; 3. depistarea antonimelor sau omonimelor sau înlocuirea anumitor
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
închise(sau precodificate) lasă persoanelor anchetate libertatea unei exprimări individualizate a răspunsurilor. Vor apărea variații în ceea ce privește formă și lungimea răspunsurilor, fapt ce îngreunează codificarea, dar care aduce un plus în cunoașterea particularităților unei populații privind: coerentă logică, corectitudinea gramaticala, volumul lexical, formularea, viteza de exprimare și capacitatea de justificare a răspunsurilor exprimate. Întrebările deschise permit culegerea unor informații bogate asupra tuturor temelor, fără riscul sugestibilității. Așa cum remarcă sociologul francez Maurice Duverger . În cazul unor opinii insuficient cristalizate, chestionarele cu întrebări deschise
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
eminesciene. Alt volum, Neajungerea limbii. Comentarii la „Țiganiada” de I. Budai-Deleanu (2001), include o serie de studii al căror titlu e dat de un vers sau de o parte de vers din scrierea comentată, ținta lui T. fiind relevarea inventivității lexicale a autorului. Analiza filologică a cuvântului (sursa termenului, familia de cuvinte, evoluția semantică, relațiile sinonimice și antonimice, câmpurile lexicale, schimbările de categorie gramaticală etc.) e completată de interpretarea stilistică. Se identifică vocabule din Țiganiada prezente la scriitorii de mai târziu
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
titlu e dat de un vers sau de o parte de vers din scrierea comentată, ținta lui T. fiind relevarea inventivității lexicale a autorului. Analiza filologică a cuvântului (sursa termenului, familia de cuvinte, evoluția semantică, relațiile sinonimice și antonimice, câmpurile lexicale, schimbările de categorie gramaticală etc.) e completată de interpretarea stilistică. Se identifică vocabule din Țiganiada prezente la scriitorii de mai târziu și sunt analizate în mod special similitudinile de imagini, structuri și expresii între textul lui Budai-Deleanu și scrieri ale
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
și fluturi, toate mixate dintr-o perspectivă s-ar zice optzecistă, cu rime imprevizibile și neologisme. Poema reprezentativă, și cea mai amplă, e 4 zile de dragoste, despre Euridice și mitul orfic. T. se impune - crede Marian Popa - mai mult lexical și anticalofil decât sentimental, imaginile sale având „ceva din gravura socială expresionistă”. Totuși, lirica târzie nu va mai atinge nivelul cărții de debut, cea „cu sânge, pâine și cocs”, a omului „despletit și oxidat de vânt/ gata să smulgă un
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
am nostalgii de mogul/ și algebrar”, sună un vers). Dacă sunt poeme care propun o interogație filosofică serioasă sau urmăresc o tramă narativ-onirică, uneori cu subtext erotic, probabil alte poeme sunt doar simple jocuri de cuvinte, exerciții ludic-imagiste, ironice chinezării lexicale: „... pești electrici au plecat spre Transvaal/ cu pânze țesute din splendide termite/ dinamite scobite ne poartă elite/ bărci alexandrine spre Țara de Foc/ îmi sunteți invitații de-o seară/ să bem de plăcerea sateliților Li/ Tai Pe masă în casă
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
bazalturi/ păstrează-al lunii fum”. Categorial, dominanta producției lirice din deceniile al șaselea și al șaptelea este un romantism aproximativ, puțin diferențiat, și mai mult de convenție, un romantism adoptat, s-ar putea spune, adică nu inerent vocației specifice. Pe cale lexicală (neologisme, inclusiv termeni științifici), prin sursa citadină și, rar, prin natura „decadentă” a unor mijloace plasticizante („crin bolnav”, „mucede arcade”, „strâmbe degete”, „duhul țigării”, „gleznele unei femei pe un pian negru”), prin verslibrism, romantismul primește o notă personală de modernitate
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
optzecistă), și-a amenajat o nișă distinctă, de (pseudo-)marginal respectabil, părăsind prim-planul actualității, dar fără să se piardă în anonimatul umoristicii industrioase. În Proiect de câine, volum de povestiri antirealiste, superior burlești, V. impresionează prin combinația de umor lexical, lexical-conceptual și sintactico-silogistic și admirabila risipă de imaginație aplicată unor lucruri mici, din sfera derizoriului. Prozatorul se înfățișează mai ales ca un experimentalist, operează cu parabola modernistă, cu bufonada absurdă și inventează cu dezinvoltură cuvinte, manipulate în manieră ironică. Scriitura
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
de greșelile altora (1978), subintitulat „afurisisme”, parțial în Cele mai frumoase nerozii (1981), în Școala tăcerii (1991), precum și în Pe scurt - Bref, volum bilingv. Aforismele sunt ghidușe, istețe, deloc marcate de pedanterie, combinând fericit rigorile tonului gnomic cu dexteritatea manipulărilor lexicale, semantice și sintactice, neprevăzute și pilduitor hazlii („A greși e omenesc, a persevera în omenesc e diabolic”, „Peștele de la cap se parfumează”, „Cine sapă groapa altuia riscă să dezgroape pe altcineva”). Dicționarul falitului (1993) și Dicționar romîn-român (1995) cuprind „definiții
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
Contesa falsă, 1873), Friedrich Gerstäcker (Plutașul, 1874), Wilhelm Hauff (Othelo, 1875). Din franceză a transpus romanul lui F. Le Prince, Mâna de mort (I-IV, 1869), urmare la Contele de Monte-Cristo de Al. Dumas. Cu rare excepții, când apar improprietăți lexicale și construcții sintactice greșite, limba în care V. și-a făcut traducerile este cursivă și câteodată chiar elegantă. Traduceri: F. Le Prince, Mâna de mort, I-IV, București, 1869; [Autor neidentificat], Misterele unui harem. Istorie criminală turcească, București, 1873; Edmond
VERMONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
unui limbaj pronunțat neologic în cadențele și tonalitățile baladei. „Confuz”, „unanim”, „uz”, „eficace”, „magnanim” sunt vocabule care sonorizează aparte un discurs manierist de tip medieval. Demersul novator ia uneori formele experimentului (chiar astfel precizat în subtitlul unor poeme) asonantic, aliterativ, lexical, muzical, gramatical și chiar gastronomic. E o joacă ce amintește de ludicul lexical barbian, fără să cadă sub limitele artisticului: „Damiroză culp nastralp,/vestrapună pulc dirică” sau: „Dam, daira, dara, darac,/[...] dever, dalcauc, dovleac/ dandana, dambla, dalac.../ - Dud, duducă, dușumea
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
magnanim” sunt vocabule care sonorizează aparte un discurs manierist de tip medieval. Demersul novator ia uneori formele experimentului (chiar astfel precizat în subtitlul unor poeme) asonantic, aliterativ, lexical, muzical, gramatical și chiar gastronomic. E o joacă ce amintește de ludicul lexical barbian, fără să cadă sub limitele artisticului: „Damiroză culp nastralp,/vestrapună pulc dirică” sau: „Dam, daira, dara, darac,/[...] dever, dalcauc, dovleac/ dandana, dambla, dalac.../ - Dud, duducă, dușumea”. Ca prozator, V. nu este mai puțin interesant. Apelând la parodierea stilurilor (hiperbolic
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
compună un „fals tratat de gramatică”, unde studiază trecerea nudurilor prin adverbe, mișcarea doamnelor prin (sau în) morfeme, sufixe și desinențe. Horia Zilieru are curajul de a rămâne un calofil, în accepțiunea elevată a cuvântului. [...] Toate aceste prea frumoase podoabe lexicale, din care sunt alcătuite imagini laborioase, îl recomandă pe Horia Zilieru altui veac, cu limba ceremonioasă și haine incomode. [...] Darul, real și nu lipsit de importanță, de a construi imaginea, cizelată cu răbdare și cu pricepere de orfevrier, învăluie fiorul
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
în care cuvântul vie să fie: Substantiv, Verb, Adjectiv. 5. Găsește cuvinte cu sens opus pentru: a glăsui, strălucitor, curat, delicat 6. Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru: fredonează, alene, speriat, cuvânt 7. Scrie cuvinte înrudite cu substantivul pădure (familia lexicală) 8. Scrie un text cu titlul “La teatru” TESTUL NR. 8 1. Citește cu atenție textul: “Copiii l-au zărit de pe cerdac Cum se mișca domol pe sub gutui Și toți au alergat în jurul lui. Iar el a-ncremenit pe loc, posac
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
noi? Dar pe el? E și el un cățel. Noi i-am spus Azorel. 2. Subliniază pronumele și fă analiza lor (luate o singură dată): 3. Alcătuiește propoziții în care cuvântul nouă să fie: numeral, adjectiv, pronume. 4. Scrie familia lexicală (cuvinte înrudite) a cuvântului floare: 5. Pune-i fiecărui substantiv, adjective potrivite: fecior; pietre; oameni; comori; 6. Alcătuiți propoziții folosind cuvintele: sa, s-a, la, l-a, ia, i-a, mia, mi-a. 7. Alcătuiește un text cu titlul “La
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Alcătuiește propoziții în care să folosești substantivele: comunicare, comunicație, b) Alcătuiește două propoziții cu substantive masculine care au la plural doi de “i” c) Scrie trei substantive proprii compuse: d) Scrie trei substantive comune compuse: e) Scrie cuvinte înrudite (familia lexicală) cu substantivul cojocar 5. Realizează un text în care să descrii o ființă dragă ție. Nu uita de trăsături fizice, trăiri sufletești, comparații: TESTUL NR. 13 1. Citește cu atenție: “Ochii ei cei mari, albaștri, de blândețe dulci și moi
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
optând pentru un gen de notație impresionistă a unor instantanee (imagini, idei) și mizând mai mult pe sugestia unei emoții, în Țara dispărută (2003) se revine la eteroclitul formulei optzeciste, în poeme lungi, pseudonarative, de tip mozaical (combinarea de sfere lexicale, regimuri diferite ale imaginii, juxtapunerea unor fragmente disparate etc.). Textul se abstractizează, se complică până la barochism, sensul e ocultat de materialitatea opacă a cuvintelor și a imaginilor : este materialitatea pestriță a lumii postmoderne, în spatele căreia poetul presimte, mai rău decât
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
de remarcat. În primul rând, lipsa de inhibiții în abordarea unui amplu repertoriu - de la Ghilgameș la T. S. Eliot, de la estetica filmului la Henry Moore, sau de la Charles Baudelaire la Franz Kafka și Albert Camus. Apoi, libertate de mișcare (narativă, lexicală), al cărei proxim precursor este G. Călinescu. De asemenea, caracterul „ficțional” al acestor eseuri, identificabil în devierile frecvente de la temă, în zonele în care S. „rupe” discursul și schimbă subiectul. Personalitatea eseistului se verifică tocmai în devierea de la tranzitivitatea implicită
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de cel elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și este caracterizat de simplitate și lipsă de alternative. În cuvintele lui Bernstein, „un copil limitat la un cod restrâns va tinde să se dezvolte în mod esențial prin reglările inerente acestui tip de cod
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
avut cinci elevi specializați. Fiecare elev a avut responsabilitatea predării și învățării de la colegi. S-au folosit următoarele fișe de lucru: Experți 1 1. Cum s-a format cuvântul strămoș din poezia ,, Adam și Eva” de T.Arghezi? Alcătuiește familia lexicală, pornind de la cuvântul de bază al acestui derivat. 2. Scrie cât mai multe cuvinte formate cu prefixele: a-, an-, i-, im-, re-, în-, îm,des-, dez-. De reținut! Derivarea este procedeul prin care, cu ajutorul prefixelor și sufixelor, se formează cuvinte
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]