3,668 matches
-
Max Weber și Karl Mannheim), The Calling of Sociology și The Intellectuals and the Powers, precum și mai recenta culegere (datorată lui Steven Grosby și publicată sub auspiciile unei fundații liberale veritabile, Liberty Fund) The Virtue of Civility. Selected Essays on Liberalism, Tradition, and Civil Society, sînt cele mai apropiate de meditația liberală a lui Allan Bloom asupra lumii moderne. Shills i‑a inspirat lui Bellow (un mare romancier al vieții academice și intelectuale americane, să nu uităm) personajul titular din Mr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
inutile. Ele nu dovedesc nimic, dar sânt de natură a releva inconsistența și lipsa de direcție internă a culturii noastre. Toate se ramifică din teoria fondului și a formei: orientarea spre Occident sau Orient,spre oraș sau spre sat, spre liberalism sau reacționarism, spre progresism sau tradiționalism etc.... S-a creat astfel în teoria culturii românești un sistem de alternative, steril și iritant, justificat cu prea multe idei, dar cu nici un argument decisiv. Trebuie recunoscut că polemica s-a născut din
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o notă bună pentru adaptabilitatea și spiritul de orientare al nostru că am putut sări din preistoria tuturor secolelor noastre de întuneric în ritmul problemelor - dacă nu al realităților - universale. România este fructul unei pasiuni moderniste. Fără prejudecățile reformatoare ale liberalismului românesc, andante- le devenirii noastre devenea funebru. Ceea ce în Apus era revoluție, la noi era modernism. Deosebirea este semnificativă. Căci, pe când o revoluție se naște dinlăuntru, o răsturnare modernistă se întîmplă din afară. Occidentul n-a făcut "revoluționari". Lucrul acesta
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
rata, în plus, elanul. Paradoxul nostru istoric ne-a obligat la această maimuțăreală, dacă nu fecundă, extrem de revelatoare. Am imitat gesturi, sisteme, ideologii, organizații, de la haina de fiecare zi până la speculații metafizice. Obsesia Occidentului a fost marea noastră fericire. Păcatele liberalismului românesc sânt răscumpărate îndeajuns de furia modernistă, care a lansat România artificial în lume, pentru ca viitorul s-o poată integra substanțial. Dacă "fondul" nostru era atât de dinamic și cu o direcție determinată, el trebuia să asimileze specific valorile străine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
stupid al unei aristocrații nule. Nici măcar vechii noștri boieri nu meritau sacrificiul reacțiunii țăranilor. Cât despre burghezie, ea a apărut așa de târziu, încît își trăiește și astăzi epoca ei eroică. Burghezia a fost singurul nostru element revoluționar. De aceea, liberalismul și-a asumat atâtea titluri de glorie, încît nu-l poți refuza fără să te dezintegrezi din România modernă. O revoluție presupune o neliniște ideologică de cel puțin un secol. O avem? Sigur nu. Ceea ce este în România de multă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
întîlnim la stoici (influenței cărora se datorează concepția voluntaristă și contractualistă a dreptului roman),la protestanți, în raționalismul secolului al XVIII-lea, în Revoluția franceză și în tot procesul de atomizare socială pe care l-a născut dezagregarea democrației și liberalismului, pretinde că fiecare om are centrul în sine însuși și ca atare dispune de el în mod nelimitat. Cum esența lui este rațiunea, limitele expansiunii sale sânt imanente. Statul, în concepția aceasta, care a fost și a lui Kant, coordonează
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
degrabă simbolic și marginal, lăsând întreaga responsabilitate pe seama managerilor, care nu aveau nici un interes economic în asigurarea funcționării eficiente a întreprinderilor. Prins în cleștele responsabilității politice pentru economie și abandonului controlului cu o mână de fier al acesteia, în numele unui liberalism naiv (nu poți avea o politică liberală într-o economie dominată de întreprinderi proprietate de stat), singura funcție reală a statului a fost de a susține economic întreprinderile falimentare. Incapacitatea statului de a acționa ca un proprietar responsabil a făcut
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
democratice difuze, întărind procesul de pasivizare a colectivității. • Demonetizarea vieții politice prin măsuri demagogice de stimulare a exploziei partidelor improvizate. Speranța realizării unei democrații responsabile a fost erodată printr-o serie de măsuri oportuniste ale conducerii postrevoluționare, bazate pe un liberalism politic ostentativ, care au dus mai degrabă la construirea unei „democrații de carton”. Un caz tipic de acest fel a fost explozia numărului de partide: circa 200 în primele luni ale anului 1990. Explozia „partidelor de mucava” a fost tratată
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nu disprețuiește faptele, ci le respectă și încearcă să le înțeleagă. În fața acestui fapt, Le Bon nu visează la o restaurare a monarhiei sau a regimului aristocratic. Visul lui ar fi mai curînd democrația patriciană și individualistă, după modelul englezesc. Liberalismul de dincolo de Canalul Mînecii a obsedat gîndirea socială a Franței de la a doua pînă la a cincea Republică inclusiv. N-a reușit însă o breșă intelectuală masivă. La fel, nici marea burghezie financiară și industrială n-a reușit să-și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
teoria cantitativă a banilor, pune accent pe doctrina productivă, potrivit căreia o țară este cu atât mai bogată cu cât produce mai mult, agricultura având cel mai important rol; mercantilismul târziu (sec. XVIII) este caracteristic Angliei și marchează trecerea spre liberalismul economic, mercantiliștii începând să susțină mecanismele economiei de piață și descoperirile tehnologice. În această perioadă, problemele referitoare la bani și la rata dobânzii devin mai importante, iar studiile economice devin mai analitice. Prin urmare, la baza mercantilismului s-a aflat
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
care va rezulta din tranziție, adică a orânduirii economico-sociale care va fi creată în România posttranziție. Este o realitate evidentă că economia de piață, fără o altă determinare, este, în istoria modernă, proprie societății capitaliste. Fundamentată prin diferitele variante ale liberalismului, adaptată la particularitățile orientărilor care îmbină principiile pieței cu exigențele unui anumit rol al statului, realizând proceduri variabile între proprietatea privată și cea publică, introducând sau nu elemente de paternalism în relațiile dintre capital și muncă, accentuând așa-zisa concentrare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ideologie era susținută de regimuri totalitare, nedemocratice); b) societatea care ar trebui să construiască statele foste socialiste care s-au rupt de regimurile totalitare și nedemocratice. În principiu, răspunsul la această problemă ar fi o societate democratică, bazată pe ideologia liberalismului politic, spiritual-cultural și economico-social, controlat de democrația colectivității. Nucleul esențializat al acestei societăți este întâlnit astăzi în țările dezvoltate sub forma unui cadru instituțional-organizațional democratic pentru controlul riscurilor libertății de alegere în condiții de incertitudine în plan politic, spiritual-uman, economic
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
să se îndrepte spre o societate democratică, așa cum apare ea într-una dintre țările dezvoltate, cu care are anumite afinități comune (cultural-spirituale, de exemplu); a doua, să-și focalizeze transformările reale spre nucleul dur esențializat, așa cum apare el pentru ideologia liberalismului controlat de democrația societății, ținând seama de particularitățile cultural-spirituale ale fiecărui popor. Până în prezent, cele două posibilități de opțiune s-au concretizat în faptul că unele țări și-au inspirat obiectivele de atins din ideologia managementului unor țări cu care
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
organizare. „Sistemul mondial modern ajunge la finalul existenței sale. Va fi nevoie de încă cel puțin 50 de ani de criză terminală, respectiv de haos, înainte ca noi să putem spera la intrarea într-o nouă ordine”. În lucrarea After liberalism, 1995, New York, The New Press, p. 144. footnote>. Există tendința de a eticheta drept tranziții transformările sociale însoțite de crize<footnote Criza este un concept inevitabil, folosit frecvent în analiza tranziției postcomuniste din România, în asociere cu conceptele de politică
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
îl numește metaforic capitalism texan, și sistemul economic german și japonez, căruia îi spune capitalism renan, identificând astfel două tipuri ale economiei de piață, anume: tipul neoamerican și tipul renan. În opinia acestuia, ambele tipuri sunt specifice sistemului capitalist și liberalismului, dar au la bază sisteme de valori opuse în ceea ce privește poziția persoanei în întreprindere sau instituție, locul pieței în societate și rolul pe care trebuie să-l îndeplinească ordinea legală în economia internațională. Suntem de părere că economia cu piață concurențială
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
fie totul prin individ, dar și totul pentru individ. Idealul sistemului este ca fiecare să realizeze cel mai mare profit posibil, să-și maximizeze câștigul monetar; bunăstarea socială este suma câștigurilor și avantajelor individuale. Procedeul prin care funcționează sistemul este liberalismul. Multitudinea de decidenți hotărăsc asupra destinelor într-un context de libertate, bazat pe un cadru juridic acceptat și întemeiat pe forța proprietății private și pe contracte fondate pe interesul individual și principiile pieței. Fiecare decident dispune de toate atributele dreptului
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de toate atributele dreptului de proprietate pe care le exercită cum dorește, în interes exclusiv individual, dar care trebuie să coopereze în cadrul pieței pentru armonizarea intereselor divergente<footnote Rezultă un sistem care realizează o economie bazată pe individualism, utilitarism și liberalism, compatibilizate prin mecanismele concurențiale ale pieței. Sistemul economiei cu piață concurențială este deci tipul de organizare a economiei în care raportul dintre cerere și ofertă determină principiile de prioritate în producerea bunurilor, metodele de organizare și de combinare a factorilor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
își are nucleul în sistemul economiei de piață din Germania, dar se regăsește, în trăsăturile sale fundamentale, și în Elveția, Olanda, Suedia și celelalte țări nordice, în Japonia și Austria). Reiterăm că ambele modele emană de la sistemul capitalist și de la liberalism, dar au la bază sisteme de valori opuse în ceea ce privește poziția persoanei în întreprindere, organizație sau instituție, locul pieței în societate și rolul pe care trebuie să-l joace ordinea legală în economia internațională<footnote Albert Michel, op. cit., p. 70 și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
modele, aducând în prim-plan și modelul economiei sociale de piață, de care este legat așa-zisul miracol german. Paralel apare și capitalismul contra capitalism, care pune în opoziție modelele renan și american, bazat pe doctrina impusă de Reagan - un liberalism mai nuanțat promovat de republicani. A fost agreat, atunci, acest tip de model, cu particularități în Germania, Suedia, Norvegia și Austria. Sunt cunoscute din acel timp propunerile profesorului Anghel Rugină legate de un tip de model privind căile de ieșire
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de piață - o soluție pentru România” publicat de Alexandru Tașnadi în volumul Procese și politici macroeconomice ale tranziției, Editura Economică, București. footnote>. Economistul francez de origine română, Lionel Stoleru, recomandă tranziția plan-piață și, mai concret, piața organizată, și nu un liberalism fără limite; edificarea unei piețe organizate reprezintă obiectivul principal al transformărilor economice care se produc. El se sprijină pe următoarele două premise: a) diversitatea reală a situațiilor din țările Europei Centrale și de Est nu este așa de mare încât
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
digestiei. Cei care mai revendică ortodoxia unui canon cultural, formativ pentru istoria umanității, trebuie să se justifice în fața hermeneuticii suspiciunii. Elitele angajate într-un proces de legitimare simbolică a unor valori universale - cum sunt fie liderii religiilor Cărții, fie campionii liberalismului secular - sunt chemate la un permanent exercițiu de autointerpretare. Respectul față de trecut și grija față de viitor, precum și nostalgia transparenței sunt trăsături contrare Babilonului. Fiind majoritară și expansivă, entropică și oncogenă, ideologia haosului nu dă nimănui explicații. Idolatria preferă anonimatul. Ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
se reconciliază tacit în vocația fatalismului, la egală distanță de rădăcinile etosului creștin. Funcționalismul german sau forța tradiției protestantetc "Funcționalismul german sau forța tradiției protestante" Cu această concluzie se încheie prima parte a cărții lui John Milbank, care analizează rădăcinile liberalismului economic în stufoasa îngemănare de idei teologice, la cumpăna dintre secolele XIV-XVI. Interpretarea faptului social a exercitat în această perioadă mai curând un rol epistemologic, prin practica observației empirice și a deducției logice. Astfel, imaginea totalității sociale avea să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
the Liturgy as a Political Act in an Age of Global Consumerism, T&T Clark, Edinburgh, 2002. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, trad. rom. de T. Pătrulescu și R. Țurcanu, Editura Univers, București, 1995. Cazaban, Bogdan-Tătaru, „Istoria religioasă a liberalismului în secolul al XIX-lea. Fr. Guizot și liberalimul catolic francez” (în colaborare cu Miruna Tătaru-Cazaban), Caietele Institutului de Studii Liberale, nr. 1-2/2001, pp. 87-96. Chadwick, Henry, Heresy and Orthodoxy in the Early Church, Variorum, Hampshire, 1991. Chadwick, Owen
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
1994. Husserl, Edmund, Zur Phänomenologie des inneren Zeitbewußtseins 1893-1917 (Husserliana X), Nijhoff, Haga, 1966. Ică jr., Ioan, G. Marani (ed.), Gândirea socială a Bisericii, Editura Deisis, Sibiu, 2002. Insole, Christopher, The Politics of Human Frailty: a Theological Defence of Political Liberalism, SCM Press, Londra, 2004. Ioan Damaschin, Dogmatica, trad. rom. de D. Fecioru, Editura Scripta, București, 1993. Ionescu, Nae, Teologia, integrala publicisticii religioase, ed. D. Mezdrea, Editura Deisis, Sibiu, 2003. Jaeger, W., Early Christianity and Greek Paideia, Harvard University Press, Cambridge
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
interpreteze această realitate. Această poziție este aplicată nu numai relațiilor internaționale și științelor sociale în general (sociologie, psihologie, educație), ci și științelor naturale. Din perspectiva relațiilor internaționale, în care paradigmele sunt asociate cu punctele de vedere ale politicii internaționale (realism, liberalism, marxism), constructivismul este o paradigmă a paradigmelor. În al doilea rând, constructivismul este o teorie socială care evidențiază rolul cunoașterii și al subiecților cunoscători în constituirea realității sociale. Ernst Haas (1983) a sugerat o sociologie a cooperării internaționale, bazată pe
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]