1,311 matches
-
de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "CARRE DE AȘI" (1991), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "ACADEMIA SAVOY" (1994), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "HOHOTE ÎN PARADIS" (1996), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "NU VREAU SĂ MĂ-NSOR" (1961), în colaborare, regia Manole Marcus, solist Coca Andronescu. "BOROBOAȚA IN EXCURSIE" (1962), regia Bob Călinescu. Colecția „Melodii alese de Vasile Veselovski”/ București, Editura Muzicală, 1965). Cărăpănceanu, Ștefan : "Spectacol „Laudă
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
este o operetă în trei acte compusă de compozitorul maghiar Emmerich Kálmán. Libretul, de Julius Brammer și Alfred Grünwald, se bazează pe „Romanul unui tânăr sărac" de Octave Feuillet. Premiera a avut loc pe 24 februarie 1924 la Viena, la "Theater an der Wien", sub titlul german "Gräfin Mariza". Prima reprezentație a spectacolului
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
Mariza". Prima reprezentație a spectacolului în România a fost cu trupa lui Nicolae Leonard, în anul 1927. La Teatrul Național de Operetă "Ion Dacian" București „Contesa Maritza" a avut premiera la 16 decembrie 1967 pe versiunea în limba română a libretului de V. Timuș și M. Păun. Opereta reia schema și tipul din opereta Silvia ("Die Csardasfürstin"). Inventivitatea compozitorului pare să se fi cristalizat într-un manierism fericit care, în timp - îndeosebi sub influența americană - va deveni din ce în ce mai evident. Că Emmerich
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
Franz Lehár, Kálmán a fost unul dintre arhitecții a ceea ce avea să fie denumită perioada de argint a operetei vieneze din primul sfert al veacului trecut. Kálmán a adus un suflu proaspăt în muzică, a acordat mereu o mare importanță libretelor și și-a instrumentat mereu personal lucrările. Principala lui contribuție în acest gen muzical a fost ușurința aparentă a îmbinării dintre caracterul sentimental al operetei vieneze și ritmurile energice, pline de culoare ale Ungariei natale. Pe urmele lui Franz Lehar
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
anul 1830, în principalele centre culturale ale țării, viața artistică era dominată de vodevil - formă a teatrului muzical. Anul 1848, prin succesul lucrării "„Babă Hârca”" de Alexandru Flechtenmacher, este considerat anul nașterii operetei românești. La București, Iași și Craiova, pe librete scrise de Vasile Alecsandri, Matei Millo, Costache Negruzzi sau Eugeniu Carada, compozitorii Alexandru Flechtenmacher, Ioan Wachmann, Eduard Wachmann și Karl Theodor Wagner au compus un număr impresionant de vodeviluri, stimulând gustul publicului pentru acest gen. Printre titlurile apărute la acea
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
Menschheit în 1927, care este până în prezent una dintre cele mai favorabil primite cărți ale sale. În 1928 călătorește în Uniunea Sovietică, unde la inițiativa lui Maxim Gorki, cu care coresponda, îi fuseseră traduse mai multe cărți. În 1933 scrie libretul pentru opera Die schweigsame Frâu a lui Richard Strauss. În noaptea dintre 22 și 23 februarie 1942 și-a luat viața în Petropolis, cu o supradoză de Veronal (somnifer pe bază de barbital care în cantitate mare oprește metabolismul). Certificatul
Stefan Zweig () [Corola-website/Science/309690_a_311019]
-
fost reabilitat și sărbătorit oficial. A fost o persoană plină de umor. Pe piatra sa de mormânt se găsește un epitaf, în limba germană, compus de el însuși, a cărui traducere o alăturăm: În afara acestor volume, a scris lucrări dramatice, librete, piese de teatru, versuri pentru copii și manuale de științele naturii. De exemplu, pe 17.02.1982 la Teatrul 'Radu Stanca' din Sibiu a avut loc premiera piesei "Sann angderm Rehnestarn" pe un text de Schuster Dutz dramatizat de Christian
Dutz Schuster () [Corola-website/Science/309732_a_311061]
-
1820. Cu toate că a pregătit ilustrații rafinate pentru „"Dușenka"” lui Bogdanovici, adevarata lui vocație a fost modelarea în ceară și designul de medalii. Pe masură ce a orbit a trebuit să renunțe la grafică și a început să scrie balete și librete pentru operă. A fost vice-președinte al Academiei de Arte în 1828. Multe din lucrările lui pot fi văzute la muzeul rus din Sankt Peterburg. Contele Feodor Ivanovici Tolstoi (1782 — 1846) a fost un bețiv notoriu, gastronom și duelist. Se spune
Familia Tolstoi () [Corola-website/Science/310062_a_311391]
-
parte, și în moartea lui Mozart, pe de altă parte. Mitul implicării lui Salieri pare a fi început în secolul al XIX-lea, odată cu piesa "Mozart și Salieri" a lui Alexandr Sergheevici Pușkin, care a fost utilizată de către Rimski-Korsakov drept libret al unei opere. În ciuda improbabilității ei, această „teorie” a fost preluată și dramatizată de Peter Schaffer, piesa fiind baza filmului de succes "Amadeus" (1984), al regizorului Miloš Forman.
Recviem (Mozart) () [Corola-website/Science/309252_a_310581]
-
muzică Leonida Brezeanu, la Arhivele de Stat ploieștene - la Filarmonica de Stat din Ploiești au ajuns doar două lucrări importante ale compozitorului: "Simfonia ploieșteană", interpretată în premieră prin anii '50, și opera în doua acte "Corina", nepusă în scenă, datorită libretului care a fost etichetat ca plin de aluzii politice antidemocratice. Paralel cu activitatea didactică, alături de prietenul său, compozitorul Paul Constantinescu, profesorul Emil Vasilescu a fost un mare animator cultural al Ploieștiului din acea perioadă, manifestându-se în special ca dirijor
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
La descente d'Orphèe aux enfers (Coborârea lui Orfeu în infern) (H. 488), este o operă compusă de Marc-Antoine Charpentier. Autorul libretului, care are la bază "Metamorfozele" lui Ovidiu, nu este cunoscut. Pentru multi compozitori mitului orfeic a reprezentat un subiect interesant de operă. Pe deoparte este o poveste de dragoste înduioșătoare și o tragedie teribilă, dar mai important pentru muzicieni este
La descente d'Orphée aux enfers () [Corola-website/Science/308877_a_310206]
-
Powazki din capitală poloneză. Muzică vocală 6 misse 1 requiem 4 Litanii Cantate: pe text de Adam Mickiewicz: "Widma" ( "Stafiile") - înainte de 1859 "Sonete din Crimeea 1867 peste 15 opere: "Noapte în Apenini" (Nocleg w Apeninach)Vilnius , 1839 "Apă fermecata" - dupa libretul scriitorului bielorus Vikenti Donin-Marcinkiewicz 1840 " Halka " - Vilnius (1848), apoi (1854) , în noua versiune -Varșovia ( 1858) " Noul Don Quijote " (Nowy Don Kiszot) Lwow (Lemberg) 1849 " Loteria " Varșovia (1846) " Țiganii" - Vilnius (1852)- în noua versiune "Jawnuta" Varșovia (1860) " Bettly" Vilnius (1852) " Idila la
Stanisław Moniuszko () [Corola-website/Science/309861_a_311190]
-
(rus. "Лебединое Озеро, Lebedinoie ozero") este un balet de Piotr Ilici Ceaikovski (opus 20). Libretul baletului (în 4 acte) este unul dintre cele mai cunoscute și a fost pus în scenă pentru prima dată în 1877 în Moscova la renumitul Teatru Bolșoi, coregraf fiind Julius Reisinger, având ca sursă de inspirație o veche legendă rusă
Lacul lebedelor () [Corola-website/Science/309403_a_310732]
-
după o lungă perioadă de boală. Mahler a căutat să își transmită sentimentele prin muzică: cu ajutorul unui prieten, Josef Steiner, a început să lucreze la o operă, "Herzog Ernst von Schwaben" (Ducele Ernst al Suabiei), în memoria fratelui său. Atât libretul, cât și muzica au fost pierdute. Bernhard Mahler a sprijinit ambițiile fiului său pentru o carieră muzicală și a fost de acord ca băiatul să încerce pentru un loc la Conservatorul din Viena. Tânărul Mahler a fost audiat de renumitul
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
Film Cairo (decembrie 2007), Festivalul Internațional de Film Romantic de la Mons, Belgia (februarie 2008), la Ziua Filmului Românesc de la Montreal (octombrie 2007) și la Festivalul Internațional de Film de la Tiburon - California (martie 2008). Folosind romanul "Mănușile roșii" ca bază pentru libret, tot regizorul Radu Gabrea a realizat și filmul "Mănuși roșii", în care a distribuit actorii Alexandru Mihăescu, Andi Vasluianu, Udo Schenk, Marcel Iureș, Mircea Rusu, Victoria Cociaș-Șerban, Dan Aștilean, Ion Grosu și Ioana Iacob. Filmul prezintă ancheta la care a
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
acestea 12 volume sunt de versuri în care un volum în ediția bilingvă (română și engleză), 8 volume memorialistice(despre oameni și evenimente craiovene, activitatea de ambasador în Franța, de ministru de Finanțe etc.), un volum de 501 epigrame, un libret pentru operă în trei tablouri “Dramă la mănăstire”, o monografie sentimentală despre comuna sa natală, două volume despre scriitori și criticul de artă “V". G. Paleolog în dialog cu Brâncuși"”, Cetățeni de Onoare ai municipiului Craiova, un roman etc. Iată
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
o prefață de Alex. Firescu), cuprinde 501 epigrame, structurate pe 6 cicluri: "Lumea ca lume, Femeia eterna poveste, Politică și delicatese, Scriitori șI alte profesii libere, desculț prin lumea literară, Bărbați șI ipostaze". 20. Cu “"Dramă la mănăstire"” (98 p.), libret de operă în versuri, în trei tablouri, scriitorul se afirmă și în domeniul dramaturgiei. Muzica de operă aparține compozitorului Constantin Ungureanu. Premiera absolută a operei “"Dramă la mănăstire"” a avut loc în ziua de 4 martie 2004 la Teatrul liric
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Opera Boris Godunov a fost compusă de Modest Mussorgski, (1839-1881). Este o capodoperă a compozitorului rus, tema operei fiind o dramă din timpul țarului Boris Godunov (1598 - 1605). Libretul a folosit motivele din romanul cu același nume scris de Pușkin. In afară de drama (Cronica dramatică a țarului Boris și Grișca Otrepieff) a lui Alexandru Sergeievici Pușkin, Mussorgski a folosit ca surse de inspirație „Istoria Imperiului Rus” de N. M.
Boris Godunov (operă) () [Corola-website/Science/313268_a_314597]
-
" " este o operă în două acte de Antonio Salieri, scrisă ca o "dramă pe muzică", conform originalului, "una dramma per musica", având un libret în limba italiană scris de Mattia Verazi. Premiera absolută a operei a avut loc simultan cu inaugurarea teatrului liric din Milano, faimosul Teatro alla Scala, la 3 august 1778. Acțiunea operei are loc în Tir în timpurile antichității spunând o
Europa riconosciuta () [Corola-website/Science/314018_a_315347]
-
decembrie 2004, după ce clădirea operei fusese închisă timp de aproape trei ani pentru renovări majore. Din moment ce opera nu fusese jucată pentru mai bine de două secole, specialiștii în istorie muzicală ai Scalei au trebuit să reconstituie atât partiturile cât și libretul folosind cele originale aflate în biblioteca instituție. Noua premieră a "noii" opere "" a fost televizată prin transmiterea într-un circuit limitat, fiind posibil ca în viitor să fie disponibilă ca înregistrare pe DVD. Prințesa Europa a orașului Tir (din Libanul
Europa riconosciuta () [Corola-website/Science/314018_a_315347]
-
al doilea Elena și Clitemnestra. Dintre aceștia, doi erau nemuritori, fiind copii lui Zeus, iar ceilalți erau muritori, fiind copii lui Tyndareos. Legenda a captat interesul lui Dalí încă din anul 1939 când a proiectat scenografia și costumele, scriind și libretul pentru un baletul Bacanală (intitulat inițial "Venusberg") pe muzica lui Richard Wagner din opera "Tannhaüser". Baletul, bazat pe legenda Ledei și a lebedei, a fost prezentat la Metropolitan Opera din New York de compania Ballet Russe de Monte Carlo, pe o
Leda atomica () [Corola-website/Science/313444_a_314773]
-
deosebită de primul său angajator, un anume Pachelo, care i-a fost prezentat de unul dintre tovărășii cu care făcea naveta la Motevideo în timpul liceului. Și-a început cariera artistică în 1954 la radio că prezentator și animator, autor de librete și prezentator de știri și apoi chiar actor de teatru. A fost de asemenea scriitor, poet și jurnalist pentru revista săptâmânală "Marcha". Aflându-se în Peru, forțat de împrejurări și oarecum întâmplător și-a făcut debutul în anul 1964, cântând
Alfredo Zitarrosa () [Corola-website/Science/320427_a_321756]
-
300 de ani nu poate fi exagerată.. Ca formă, poezia lui Ariosto este orală și directă: el cântă ceea ce are de spus de parcă ar fi interpretat de către un trubadur. Lucrarea sa a fost folosită ca inspirație pentru peste 100 de librete de operă.. Acolo unde se termină poezia lui Boiardo începe poezia lui Ariosto, cu aceleași personaje principale, Orlando și Rindaldo, la fel și năzuința pentru prințesă, dar alte personaje și teme sunt și ele adăugate. Și aici tema pricipală este
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
căsătorie în același timp mai multe femei. Femeile se distrează pe socoteala soldatului bețiv, care demascat, va fi atras de femei într-o atrapă. În cele din urmă ghinionistul John Falstaff, trebuie să fugă. Piesa a servit ca sursă a libretului operei în trei acte , compusă de compozitorul german Otto Nicolai. Aceeași piesă a constituit, parțial, sursa libretului pentru opera Falstaff, compusă de Giuseppe Verdi.
Nevestele vesele din Windsor () [Corola-website/Science/317969_a_319298]
-
fi atras de femei într-o atrapă. În cele din urmă ghinionistul John Falstaff, trebuie să fugă. Piesa a servit ca sursă a libretului operei în trei acte , compusă de compozitorul german Otto Nicolai. Aceeași piesă a constituit, parțial, sursa libretului pentru opera Falstaff, compusă de Giuseppe Verdi.
Nevestele vesele din Windsor () [Corola-website/Science/317969_a_319298]