4,288 matches
-
hotărâri raționale, rezultate din reflexii asupra inutilității lumii sau asupra neantului acestei vieți. Iar când ni se opune cazul acelor înțelepți antici ce se sinucideau în singurătate, eu voi răspunde că sinuciderea lor era posibilă numai prin faptul că au lichidat viața din ei, că au distrus orice pâlpâire de viață, orice bucurie a existenței și orice fel de tentație. A gândi mult asupra morții sau asupra altor probleme periculoase este desigur a da o lovitură mai mult sau mai puțin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fie realizată și efectivă. Totul să vibreze de o neliniște universală de început, ca o trezire din neant. Nu pot trăi decât la începutul sau la sfârșitul acestei lumi. Ironie Și autoironie Când ai negat totul, cu frenezie, și ai lichidat radical cu toate formele de existență, când nimic n-a rezistat pornirii și excesului de negativitate, de cine te mai poți lega, decât de tine însuți, de cine să mai râzi sau să plângi, afară de tine? După ce întreaga lume a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
există suprema nebunie, unde mai există voluptatea autentică a răului? Căci voluptatea negativă din încîntarea pentru muncă are ceva din mizeria și platitudinea omenească de fiecare zi, dintr-o meschinărie detestabilă și periferică. De ce nu se hotărăsc odată oamenii să lichideze cu munca de până acum și să înceapă o altă muncă, în care să nu mai găsim nici o asemănare cu genul de muncă în care s-au risipit? Oare a fost nevoie să clădească piramide, palate, temple și castele? Nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care n-au ajuns la credință, nu poate duce decât la megalomanie sau la autodenigrare. Când te preocupi mult de tine însuți, nu poți ajunge decât să te iubești sau să te urăști dincolo de orice măsură. În amândouă felurile, te lichidezi înainte de vreme. Nu e subiectivism acela ce nu te face Dumnezeu sau Satana. Ar trebui ca omul să înceteze să fie, sau să devină un animal rațional. Mai bine să devină o ființă absurdă care în fiecare moment riscă totul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
faptă generoasă este absurdă, este o renunțare ce nu se poate găsi la omul comun, care se îmbracă în hainele moralei spre a-și ascunde vulgara lui nulitate. Tot ce este cu adevărat moral începe de acolo de unde s-a lichidat cu morala. Meschinăria moralei cu norme raționale, cu legi fixe și cadre exterioare nu se evidențiază mai bine ca în condamnarea viciului, această expresie de tragic carnal și de tulburare pasională, ce crește din prezența spiritului în carne. În orice
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și fiecare piatră ridicată sau fiecare gest de sacrificiu se stratificau într-o ordine definitivă a lumii, într-o arhitectonică divină sau cosmică și foarte puțin umană. Relativismul istoric este o pervertire a sensibilității temporale. După ce o cultură și-a lichidat avutul în creații, începe distanța de ea însăși în perspectiva asupra trecutului ei și a altora. Naivitatea creatoare a încetat, urmată fiind de dualismul, inerent înțelegerii istorice, care separă spiritul de lumea căreia i se aplică. Înălțarea florală a spiritului
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
viitorul Rusiei, a exprimat, într-un vers sfâșietor, un sentiment care mă domină de câte ori mă gândesc serios la Romînia: "Tu vei dispărea în spațiu, o Rusia mea!" Spaima că vom fi înghițiți de forțe ce ne întrec, că ne va lichida timpul și ne va copleși spațiul, că ne-am ratat existența venind prea târziu... Crede cineva că este aceasta o teamă nelegitimă? Este un antiromîn acel ce nu se teme ca nu cumva istoria să se facă peste noi, precum
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
față de înălțimi. Lumea nu este o justificare a lui Dumnezeu, istoria este, însă, una a omului. Va trebui să vedem care este specificul național al României, care a ținut-o o mie de ani în nemișcare, pentru a-l putea lichida împreună cu mândria ridicolă care ne atașează de el. ... De câte ori privesc țăranul român îmi place să văd înscrise în cutele feței sale golurile dureroase ale trecutului nostru. Nu cunosc în Europa un alt țăran mai amărât, mai pământiu, mai copleșit. Îmi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
demonului lăuntric, dar este o deviere și o rușine antropologică să-ți pui capul sub timp. Ne-a condus vremea o mie de ani. Aceasta nu spune puțin. Fatalismul neamului nostru este un blestem pe care va trebui să-l lichidăm în fulgere. Până în sâmbure să ne lovească scânteierile lui. Plaga seculară a României a fost scepticismul. Este într-adevăr surprinzător cum la un popor întîrziat a putut să apară un fenomen caracteristic declinurilor, saturației sau oboselii culturilor. Când energia productivă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
renunța bucuros, dacă nu le-ar trezi-o toți, dar absolut toți neevreii. Nici un evreu nu-ți iartă că știi că e evreu. Individualizat în lume la limită, hors la loi rasial, se sfâșie într-un orgoliu dureros. Românii se lichidează în fața lor înșiși, fără nici un orgoliu, și autodisprețul de care dăm dovadă cu toții ne încîntă fără satisfacții mari, rămânând în limitele scepticismului. La ruși, autoconștiința a fost totdeauna însoțită de autotortură. Asociind condiției rusești pasiunea pentru durere, ei s-au
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
domeniile vieții noastre. O sensibilitate în minor nu putea să se lege decât cu o gândire statică și cu o viziune pasivă a vieții. Este însă reconfortant a vedea cum România încearcă - printr-un instinct al devenirii ei - să-și lichideze pacostea tradițională a spiritului contemplativ. Cine-ar mai putea afirma astăzi că sîntem un popor contemplativ? Toți sânt de acord că am fost. Orientarea înspre politic a învins plaga unei visări sterile, lipsite de o adâncă interioritate, fără scuza profunzimii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
din a stabili responsabilități pentru izbucnirea războaielor. Dar pacifismul uită că războiul nu este un fenomen de suprafață, ci angajează măruntaiele unei națiuni. Dacă stătea în posibilitatea oamenilor să-l împiedice și să-l curme, de mult ar fi fost lichidat. Dar viața umanității tinde, fără să aibă, o finalitate etică. Cine amestecă sentimente în considerațiile asupra războiului își complică existența inutil, deoarece ireparabilul conflictelor umane nu poate fi atenuat nici măcar de intervenția divină. Dumnezeu privește războiul. Puține sânt fenomenele care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
crede cât de puțin că noi trebuie să ducem la înflorire spiritul balcanic este a ne compromite și a ne ofensa menirea, pe care de nu vom avea-o, o vom inventa. Nu vom putea deveni întîia forță balcanică, decât lichidând ceea ce este balcanic în noi. Și prin întîia forță în Balcani nu înțeleg conștiința națională a puterii noastre, ci proiectarea României în conștiința europeană ca fatalitatea implacabilă a unei regiuni istorice și geografice. Dacă în întreg sud-estul Europei, România nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
turcesc este un caz tipic de nearticulație istorică. Exemplul Turciei ne învață de cum nu trebuie să fie un imperialism. Altcum, nu ne-am explica de ce toate popoarele care au cunoscut jugul semilunei și-au făcut un merit din a-și lichida ereditățile turcești. Există însă o singură țară care să nu fie mândră de vestigiile romane? O urmă de drum roman este un îndemn la glorie; o moschee, un prilej de amărăciune. Avalanșa turcească ne face sesizabilă diferența între o mare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
membru al Partidului Comunist Încă din timpul ilegalității acestuia, deținut În diverse Închisori și În lagărele de la xe "Caransebeș"Caransebeș și xe "Vabniarka"Vabniarka, și apoi la xe "Râbnița"Râbnița, unde se aflau exclusiv deținuți comuniști evrei ce vor fi lichidați În momentul retragerii de către o unitate SS formată din calmuci, după ce autoritățile române, În retragere și dezintegrare, Îi predaseră acestora. xe "Gal"Gal este unul dintre cei câțiva supraviețuitori. Interesantă este descrierea fenomenului xe "Râbnița"Râbnița, ocultat de istoria oficială
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
privință. Or, așa cum poate să lucreze În xe "Cehoslovacia"Cehoslovacia, În xe "U.R.S.S."U.R.S.S., după 35 de ani, săvârșesc asemenea crime și aici, unde lupta de clasă pe măsura succeselor, și a Înaintării noastre, unde Încă nu am lichidat clasele, unde pe măsura Înaintării noastre, ei luptă mai Înverșunat și au o bază mai largă, să nu se fi gândit imperialiștii americani să-l folosească măcar o parte din această populație numeroasă din R.P.R.”2. Astfel se adaugă Încă
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
presiunilor sociale se presupunea că statul are o capacitate limitată de a curăța zonele bolnave ale economiei, noii patroni privați vor fi mult mai liberi să o facă. Privatizarea era de așteptat deci să producă o restructurare severă: să fie lichidate componentele fără perspectivă și dezvoltate cele viabile. Se aștepta să urmeze o perioadă de stres economic, cu diminuări ale producției în anumite zone, dar relansarea întreprinderilor privatizate era de natură a compensa în mare măsură costurile restructurării. În această viziune
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
trebuie lichidate. Nu este întâmplătoare centrarea analizei Școlii sociologice de la București pe sat, zona cea mai „rămasă în urmă” a societății românești. Adoptând un program de implicare activă în schimbare, sociologia se centra pe identificarea modalităților de acțiune care să lichideze subdezvoltarea: suportul pentru reforma instituțiilor, valorilor, mentalităților, asimilarea instituțiilor/științei/tehnologiei occidentale. Este interesant de notat o particularitate a programului de reforme de atunci, net diferit de cel al reformelor din societățile actuale în tranziție. Programele de reforme din acea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în care oamenii au avut parte de furtunile decolonizării și de agitațiile revoltelor studențești, pentru că a fost ales într-o Franță tot divizată, ba chiar ruptă între forțele de dreapta și cele de stînga, dar o Franță care și-a lichidat problemele de imperiu, și-a modernizat industria, și-a smuls agricultura din chingile rutinei, și-a depozitat în memoria istorică faptele Rezistenței, și-a pansat rănile lăsate de războiul din Algeria și a lăsat uitării amintirea unei revoluții avortate, cea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
într-un amestec de frică și furie. În cazul terorii, teama mulțimii este întoarsă împotriva individului. Ea îl pîndește pe cel mai mărunt deviant, se răfuiește cu cei și cele care îi rezistă. De asemenea, în exaltarea ei, mulțimea îi lichidează pe cei care nu-i împărtășesc zelul, după ce i-a exterminat pe cei care i-l îngrădeau. Violență îndreptată împotriva lor sau împotriva indivizilor: în cazul maselor, originea se află în mizeria psihologică generată fie de amenințarea dragostei lor, fie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
acesta a studiat la și a absolvit, la oarecare vreme după grevă, Academia „Ștefan Gheorghiu”, care pregătea activiști de partid. Că a fost racolat de Securitate, prin generalul Emil Macri, direct implicat în represiunea din Valea Jiului - acesta nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat să treacă de partea autorităților, trădând cauza protestatarilor. Cu siguranță că Securitatea l-a amenințat pe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
represiune nu numai că folosea același metode, dar acestea erau în stilul brutal stalinist specific anilor obsedantului deceniu - de la amenințări verbale obscene la bătăi de anvergură, soldate cu maltratarea victimelor, cărora li se dădea senzația că vor fi mai apoi lichidate prin împușcare. Au fost femei care au relatat atmosfera vulgară în care, indiferent de sex, arestații erau amenințați că vor fi „futuți” (insist în a nota cuvântul ca atare nu din insolență lingvistică, ci pentru a puncta atmosfera voit grobiană
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
-se travesti în fel și chip și păcălind populația, la Timișoara s-a speculat obsedant pe ideea că membri ai forțelor de represiune, care au interogat răniții din primele zile ale insurecției, ar fi fost cei care i-ar fi lichidat pe câțiva dintre aceștia, moartea lor în afara oricărui pericol fiind altfel inexplicabilă. Ceea ce s-a întâmplat la Timișoara în perioada 16-20 decembrie (când orașul de pe Bega a rezistat singur împotriva presiunilor Puterii ceaușiste, asumându-și rolul catalizator al unei posibile
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
orașe mai mici), unde s-au înregistrat destule pierderi de vieți omenești. Totuși, esențială pentru mersul revoluției a fost revolta bucureștenilor în urma mitingului din 21 decembrie, prin care Nicolae Ceaușescu urmărea, probabil, să se asigure de sprijinul poporului pentru a lichida complet insurecția de la Timișoara; lucrurile s-au petrecut însă exact pe dos. Iată de ce mă voi ocupa aici doar de perioada 21-22 decembrie din București, lăsând la o parte revoltele din celelalte orașe curajoase, fără ca prin aceasta să doresc să
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dar nu știau încă ce va aduce ziua de 22 decembrie: o revoluție generalizată și căderea regimului Ceaușescu sau continuarea acestui regim care, bazându-se tocmai pe acoliții săi fideli (Securitatea, Miliția, dar și alte forțe), ar fi izbutit să lichideze, totuși, revolta. O mărturie elocventă a nopții de 21 decembrie, petrecută în arest și dominată de maltratări bestiale ale manifestanților, prezintă H.-R. Patapievici în textul „În preajma ștreangului (istoria unei nopți)”, care deschide volumul Politice (1996). Ziua de 22 decembrie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]