2,068 matches
-
lucrase o ramă pentru fotografia cu Armin Caryan, în ziua în care împlinise opt ani. O privea uneori înainte s-adoarmă și îl revedea alergând în parcul Shatran, printre artezienele cu cordoane de apă luminate de becuri multicolore. Îl revedea lingând o înghețată lângă arcul Bagh-e Melli ori mâzgălind pe peretele pe care, în souk, bunicu-său așeza carpetele. Se gândea dacă Armin o să-l ierte că a fugit. Promitea că va face bani, atât de mulți bani cât să-și cumpere
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
fel încât degetul mare (policele) să iasă în afară printre degetul arătător și cel mijlociu, de la care au derivat expresiile: cotul și pișcotul, a da cu tifla, a da cu tifla pe la spatea se alege cu ciuca, în față te linge - în dos te frige, a trimite la dracu, ori pur și simplu englezescul give a fig - a nu primi nimic. Expresia românească a da cu tifla, care corespunde parțial expresiilor cu figa (smochin), este descripția unui gest cu substrat magico-sexual
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
pe obloc. 2. Ca să fie ușa o pocroviță spartă Că așa-i mai înfrumusețată. 312 {EminescuOpVI 313} 3. Când duhanul nu le va ajunge Cămișul gol vor suge. 4. Când va fi mălaiul în spuze Să steie toți să se lingă pe buze. 5. Când vor fi cu lucrul amestecați Să le fie ochii lăcrămați. 6. Cămeșile să le fie îmblătoare Să le poarte pe spinare, Perini de abă Să le fie de treabă, Sau și de lână Să le fie
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu strâmba din gură ca cei damblalîi, nici dinții să ți-i scîrșnești, ca câinii când se mănâncă, nici limba să ți-o scoți ca șarpele și s-o joci, nici degetele în gură să le bagi și să le lingi, ca pisicile când se ling, nici din mâni să dai ca și când te-ai da în leagăn, nici din picioare să dai ca un armăsar, nici ochii să ți-i arunci încoace și-ncolo ca balaurul, nici trupul să ți-l
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cei damblalîi, nici dinții să ți-i scîrșnești, ca câinii când se mănâncă, nici limba să ți-o scoți ca șarpele și s-o joci, nici degetele în gură să le bagi și să le lingi, ca pisicile când se ling, nici din mâni să dai ca și când te-ai da în leagăn, nici din picioare să dai ca un armăsar, nici ochii să ți-i arunci încoace și-ncolo ca balaurul, nici trupul să ți-l frângi, ca pehlivanii când joacă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de diazepam cred că e suficient. Frânse pastila, o fărâmiță și o amestecă în farfurioara de lapte. Motanul se strâmbă. ― Ești un mincinos, Mirciulică! Nu are nici un gust. Hai, mănâncă tot, ai încredere în prietena ta. Așteptă cu răbdare până linse ultima picătură apoi îl înfășură într-un șal gros. Așternu peste mărunțișurile din poșetă o pungă de plastic și-l băgă înăuntru. Cotoiul o privea cu ochi de sticlă. ― A fost o idee admirabilă, fetițo, că nu i-ai dat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
DUPĂ AMIAZĂ VEI FI SPÎNZURAT. CUVINTELE ACESTEA ÎL ȘOCARĂ. UNA ERA SĂ TEORETIZEZI DINAINTE CĂ ERA VORBA DOAR DE UN TEXT VICLEAN ȘI UCIGAȘ, O ÎNCERCARE HOTĂRÎTĂ DE A-L TRAGE DE LIMBĂ \ ȘI CU TOTUL ALTCEVA SĂ ȘEZI AICI LINGĂ FEMEIA ASTA ATÎT DE CRUDĂ ȘI DE NEÎNDURĂTOARE, ȘI CARE TOTUȘI AVEA PUTEREA, FIECARE CAPRICIU AL EI FIIND LEGE \ ȘI S-O AUZI ROSTIND CONDAMNAREA LUI LA MOARTE. ÎMPOTRIVA UNUI ASEMENEA TIRAN ÎN CARNE ȘI OASE ORICE LOGICĂ ERA PREA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
vedea în infern. Voi fi acolo să te aștept.” Vizita lui Sponsz fu ultimul detaliu pe care Tintin și-l mai aminti înainte de a-și pierde cunoștința. Ceea ce îl trezi, după câteva zile, era Milou, ce se încăpățâna să îl lingă pe față, spre a-l scoate din această inconștiență ce era doar o anticameră a morții. Lângă el, Haddock zâmbea, cu aerul unui lup de mare ce a învins furtuna. O față familiară strălucea lângă Milou - doctorul Maketero îi presa
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
noapte, Tuberculosul, care e rău, a adus o pisică în cameră și a deschis ușa coliviei. Bineînțeles, pisica mi-a mâncat canarul. Eu de abia ațipisem. Când m-am trezit, Tuberculosul se prefăcea că doarme, cu fața la perete, iar pisica se lingea pe buze. M-am înfuriat, bineînțeles. Și m-am înfuriat atât de tare încît eu, care n-am omorât o muscă în viața mea, am omorât pisica. De-atunci mi se întîmplă să visez ba canarul meu mort, ba pisica
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am văzut pe o stradă întreagă au fost un liliac besmetic care se lovea de ziduri, încît mă așteptam din moment în moment să-l văd zdrobindu-se, și o pisică bălțată care urmarea zborul negru al liliacului și se lingea pe buze, probabil în așteptarea cadavrului. Ceva se întîmpla în acel oraș și nu pricepeam ce. Exista un secret sau un blestem pe care nu reușeam să-l dezleg în nici un fel până ce, deodată, printre pietrele bombate cu care era
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pline de fum, încurcîndu-i, prin panica lor, și pe cei care aveau treabă, să scoată din magazie gălețile, ori să pună cât de cât ordine în debandada generală. Printre strigăte se auzea destul de clar trosnetul flăcărilor care devorau bălăriile și lingeau, din întuneric, ferestrele azilului ca niște fiare apocaliptice. Un îngrijitor care venise de-afară și căruia i se aprinsese halatul se tăvălea pe jos. Siminel, Nelson, Dominic și chiar Victor, asistați de Domnul Andrei, săriseră să pună mâna pe găleți
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și înfrigurați ne-am înghesuit unii în alții, aruncând alte maldăre de crengi pe foc. Spre dimineață, întețindu-se vântul, flăcările au ajuns până la avion. Așteptam, încremeniți, explozia, cu gândul la aparatul de radio-emisie, unica noastră speranță. Dar flăcările au lins carlinga și s-au îndepărtat. Atletul s-a repezit atunci la bagaje, și-a luat arcul, încercînd să doboare păsările care zburau deasupra noastră. Era într-o stare de mare agitație. Fiindcă n-a nimerit nici una, s-a trântit la
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Acolo uitam de toate și mă visam răzbunat de toate. Poate datorită ei m-am hotărât în cele din urmă să fac un efort pentru a ieși din impas, să-mi recâștig interesul celorlalți și autoritatea, prin viclenie. Mi-am lins rănile și am surâs. Silindu-mă să mă simt ca un vierme, mă sileau să mă vreau înălțat și mai sus pe soclul meu tainic. 35 (Din caietul de vise) Bătrânul și-a potrivit piciorul bolnav pe perna de postav
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
vuia capul. Cum, el, Arhivarul era Bătrînul? Ce farsă sinistră! Din fericire, n-a durat mult și am putut răsufla ușurat. Individul nu se comporta totuși între oglinzi ca un stăpân. Înghițea câte o dușcă de limonadă, după care se lingea pe buze și plescăia, se muta pe celălalt fotoliu, ridica picioarele pe masă și iarăși se scula, țopăind între oglinzi, maimuțărindu-se. De emoție, pentru că plăcerea îl emoționa vizibil, își tot fixa ochelarii pe nas și zâmbea, arătîndu-și dinții îngălbeniți
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
DEA PE SPATE, A PRIVIT DIN NOU ȘOBOLANUL, NEMIȘCAT ACUM, APOI I-A ZÂMBIT LUI RIEUX: ― Dar, la urma urmei, doctore, asta e mai ales treaba portarului. Și doctorul îl găsește tocmai pe portar în fața casei, sprijinit de zidul de lingă intrare, cu o expresie de lehamite pe chipul lui congestionat de obicei. Da, știu, spune bătrânul Michel când doctorul îi semnalează o nouă descoperire. Acum dai de câte doi sau trei deodată. Dar și în celelalte case e la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
MAI PUTERNICĂ ȘI MAI VESELĂ, TARROU SE OPRISE. PE ASFALTUL ÎNTUNECAT, O FORMĂ ALERGA SPRINTENĂ. ERA O PISICĂ, PRIMA CARE A FOST VĂZUTĂ IAR, DIN PRIMĂVARĂ PÂNĂ ACUM. EA A RĂMAS O CLIPĂ NEMIȘCATĂ ÎN MIJLOCUL ȘOSELEI, A ȘOVĂIT, ȘI-A LINS LABA, A TRECUT-O IUTE PESTE URECHEA DREAPTĂ, ȘI-A VĂZUT MAI DEPARTE DE TREBURILE EI, ȘI, NEAUZITĂ, A PIERIT ÎN NOAPTE. TARROU ZÂMBEȘTE. BĂTRÂNELUL O SĂ FIE ȘI EL MULȚUMIT. Dar în momentul în care ciuma părea să se îndepărteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
și pădurile, că sunt uneori iuți și învolburate ca și firele omenești. De râuri se leagă viața noastră urzită în freamătul codrului și că râurile sunt sângele pământului și căile noastre cele dintâi. în Pe drumurile lumii afirmă: să nu lingi blide străine și să nu te târăști; Dumnezeu ți-a dat două picioare, să poți merge drept. Subliniază demnitatea umană, prioritară pentru omul care are respectul față de sine. în De s-ar afla cineva scrie: „Mamă ca a mea nu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
deghizat. Să furi de la un caraliu! Și asta era una bună. Don’șoara Lee îi spusese să-i aducă o carte. George privi titlul: Consolația filozofiei. Cel puțin acum o să aibă o carte. * Santa Battaglia gustă din salata de cartofi, linse lingura și o puse cu grijă pe un șervețel de hârtie, lângă farfuria cu salată. Sugând dintre dinți niște resturi de pătrunjel și ceapă, îi spuse mamei ei din fotografia de pe cămin: „O să le placă grozav. Nime’ nu face-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
evident că s-a pornit de la premiza că pisica era murdară. Cum se poate ști acest lucru? Este cunoscut faptul că pisicile țin mult la igienă. Dacă au senzația că există o îndoială cât de mică în privința curățeniei lor, se ling tot timpul. Inspectorul acela are probabil prejudecăți împotriva pisicilor. Nu i s-a dat pisicii nici o șansă de a se apăra. Noi nu vorbim aici despre pisică, se răsti domnul Clyde cu o asemenea vehemență, încât Ignatius putu să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
întunecată despre lume“; „să simți arsura loviturii noastre de bici pe umerii dumitale deplorabili“. Și ceea ce-l îngrijora mai mult decât tot restul era faptul că semnătura - „Gus Levy“ - părea destul de autentică. Abelman săruta probabil originalul chiar în momentul acela, lingându-se pe buze. Pentru unul ca Abelman scrisoarea aceea era ca un titlul de rentă, ca un cec în alb la o bancă. — Cine a scris asta? întrebă domnul Levy, dând scrisoarea domnului Gonzalez. — Ce s-a întâmplat, Gus? Vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pe lângă biroul de rezervări și îndreptându-se spre o masă din lateral. Iar la masa aceea, Vasco văzu un individ solid, care arăta ca un gangster, cu piele măslinie și sprâncene groase. Iar gangsterul se uita la rusoaică și se lingea efectiv pe buze. Tolman merse direct la masă și se adresă bărbatului cu piele măslinie. Tipul părea nedumerit. Nu îi invită să se așeze. Ceva nu e în regulă, își spuse Vasco. Rusoaica se retrăsese un pas. În clipa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
alte teste? — Da, la naiba, spuse Diehl. Ăsta-i doar începutul. Vreau să fie testată cu toate procedurile curente. În momentul de față, există o mie două sute de teste genetice. O mie două sute! Perspectiva îl făcu pe Sindler să se lingă pe buze. Excelent! De ce nu mai auzise niciodată de asta, până atunci? Își drese glasul. — Dar vă dați seama că, dacă veți face asta, ea va cere să fiți testat și dumneavoastră. — Nici o problemă, spuse Diehl. — Ați fost deja testat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
bine pe lângă nimeni. Până În ziua aceea, fără excepție, distincția de nume se reflectase În personalitatea tuturor pisicilor ce trăiseră sub acel acoperiș. Cele care făceau parte din ramura nobilă s-au dovedit a fi mândre, capricioase și tăcute și se lingeau neîncetat, ștergând orice urmă a contactului cu oamenii când cineva le mângâia; cele din a doua categorie erau mai curioase și mai vioaie și aveau tot felul de plăceri bizare, precum cea de-a mânca ciocolată. Pașa al Treilea Întruchipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fi putut fi un semn favorabil. A trecut pe lângă cafenele goale, piețe murdare, case șubrede dinspre care veneau miresme de türlü și plânsete de copii. Singurul semn de viață era un pisoi gălbui ce mieuna jalnic lângă o rigolă murdară, lingându-și pântecul micuț Într-un loc În care carnea era sfâșiată, iar sângele se Închegase În jurul unei răni adânci și umflate. Mulți ani mai târziu când se gândea la tatăl lui, Yervant Își amintea de pisoiul acela cu desăvârșire singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În câteva minute, Sultan al Cincilea s-a strecurat Încet afară din casă, cu burta plină și ochii somnoroși. A trasat un cerc În jurul lor, Înainte să se ghemuiască lângă mătușa Zeliha. Pentru un timp a părut preocupat să-și lingă meticulos o labă, Însă apoi s-a oprit, uitându-se neliniștit În jur ca să se lămurească ce anume putuse să tulbure liniștea. În loc de răspuns, un strop călduț i-a căzut pe nas. Apoi a urmat alt strop, de data asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]