4,823 matches
-
și comentarii 1950 Două aniversări Proza - vedere generală Cazul „Ana Roșculeț” Naturalismul - dușmanul realismului socialist Proza actualității Poetiee faceri la 1950 Formalism și militantism Succesele poeziei Certaclul - pepinieră de talente Despre literatura pentru copii Despre fasonarea moștenirii literare Stalinismul În lingvistică Note și comentarii 1951 Combaterea proletcultismului Valabil și eficient În poezie Un poet controversat Contestarea poeziei eului Proza la ora bilanțului Fișe la Petru Dumitriu Alte aspecte ale prozei Critica și autocritica criticii literare Din activitatea Uniunii Scriitorilor Note și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu poată genera niciun fel de ambiguități. Un enunț precum „Adi Mutu o vrea pe Monica Bârlădeanu”, potrivit În stilul literar sau jurnalistic, nu are ce căuta În textul științific. În urmă cu mulți ani, am colaborat, În cadrul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, la Dicționarul general al literaturii române, redactând mai multe articole despre diverse publicații. Articolele mi-au fost returnate cu unele modificări făcute de redactorii Editurii Academiei. De pildă, mi-am Încheiat articolul despre
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pentru cercetări viitoare (aceste perspective pot fi precizate și În prefața lucrării. După ce am terminat monografia despre Aron Pumnul, am menționat că intenționez să public un volum cu toate scrisorile păstrate de la acest mare cărturar, precum și cu unele studii de lingvistică rămase risipite prin reviste. Lista cu sigle și abrevieri. Ea poate fi poziționată și la Începutul lucrării, imediat după prefață. Practica demonstrează că e mai util să fie plasată la Început, pentru ca lectorul să se poată familiariza mai repede cu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de la analiza unor dedicații. 14. Jalonarea textului Prin termenul jalonare, propus de Magdalena Vulpe, se Înțelege numerotarea diviziunilor textuale (capitole, subcapitole, paragrafe etc.), prin folosirea unor combinații progresive de cifre arabe. Procedeul a fost folosit mai Întâi În lucrările de lingvistică din anii ’60, generalizându-se apoi și la alte categorii de texte științifice. Capitolul unei lucrări este numerotat cu o cifră, urmată de punct și de titlul capitolului respectiv (opțional). Unele lucrări folosesc cifre latine pentru numerotarea capitolelor, În cadrul fiecărui
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lucrări folosesc cifre latine pentru numerotarea capitolelor, În cadrul fiecărui capitol numerotarea paragrafelor făcându-se cu cifre arabe, Începând cu 1. Alte lucrări notează capitolele tot cu cifre arabe, numărul respectiv repetându-se la toate subdiviziunile. URMEAZĂ IMAGINEA CU TEXTUL DE LINGVISTICĂ (P. 56, ÎN ȘPALT)!!! DE INTRODUS ȘI LEGENDA!!! Să presupunem că avem de Întocmit o lucrare despre memorialistica oamenilor politici. La capitolul VII vorbim despre memorialistica oamenilor politici postdecembriști. Numărul 1 va marca pasajul (subcapitolul) despre memoriile lui Petre Roman
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
București, 1975; Aurel Iancu, Tratat de economie, vol. I. Știința economică și interferențele ei, Editura Economică, București, 1993. Iată și câteva exemple de lucrări colective: Tratat de drept civil, vol. I, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967; Tratat de lingvistică generală, colectivul de elaborare a lucrării: Nadia Anghelescu, I. Coja, C. Dominte ș.a., redactori responsabili: Al. Graur, S. Stati și Lucia Wald, Editura Academiei R.S.R., București, 1971; Tratat de medicină internă: hematologie, redactat de Radu Păun, Editura Medicală, București, 1997
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
dacă lectura integrală ar depăși timpul alocat prezentării. În general, comunicările științifice au loc În cercuri restrânse de specialiști, care au un limbaj comun. De pildă, la o sesiune științifică dedicată profesorului D.D. Drașoveanu, dr. Ștefan Beltechi, directorul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, a prezentat o comunicare intitulată „D.D. și CL”. Toată lumea știa că „D.D.” Însemna D.D. Drașoveanu, iar „CL” era sigla revistei Cercetări de lingvistică! 12. Prelegerea Este un „curs, lecție ținută Într-o școală
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
dedicată profesorului D.D. Drașoveanu, dr. Ștefan Beltechi, directorul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, a prezentat o comunicare intitulată „D.D. și CL”. Toată lumea știa că „D.D.” Însemna D.D. Drașoveanu, iar „CL” era sigla revistei Cercetări de lingvistică! 12. Prelegerea Este un „curs, lecție ținută Într-o școală de grad superior”. Ea poate fi varianta orală a unui studiu, având toate trăsăturile oralității. Să reținem că multe lucrări ale unor cadre didactice universitare au fost la origine cursuri
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fost omise: Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Comunicare și Relații Publice „David Ogilvy”); Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1979 (au fost omise: Academia Republicii Socialiste România, Institutul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Universității „Al.I. Cuza”). Dacă trimiterea se face la un studiu apărut Într-un volum colectiv, vom preciza: autorul, titlul studiului, prepoziția În, numele coordonatorului (dacă acesta este menționat pe foaia de titlu), locul, editura
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de note pentru a ajunge la titlul inițial, ceea ce ar presupune un mare efort din partea cititorului. Acest dezavantaj poate fi eliminat prin folosirea sistemului autor-dată, despre care vom vorbi În paginile următoare. 3.2. Trimiterea numerică Acest sistem folosit de lingvistica sovietică și rusă constă În plasarea imediat după citat, În paranteze rotunde a unei cifre ce reprezintă atât autorul, cât și titlul cărții. Lucrările citate primesc un număr În funcție de ordinea stabilită de autor. Avantajul acestui sistem este că nu Întrerupe
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
7), am arătat că această regulă poate părea pedantă, motiv pentru care nici măcar lingviștii nu o aplică În totalitate. Astfel, profesorul Theodor Hristea (1984), un campion al acribiei filologice (și nu numai!), În următorul context, folosește punctul după paranteză: În lingvistică, astfel de cuvinte și forme gramaticale se numesc omografe, Întrucât se scriu la fel, dar diferă prin accent și, implicit, prin sensul pe care Îl au. (Pentru omografe, vezi și pag. 22-23).” (p. 171). De altfel, nici chiar Îndreptarul..., care
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Iorgule, Iorgule, plângi, Iorgule, pe acela care nu se va mai Întoarce!»” (B.Șt. Delavrancea). Uneori, semnele citării pot exprima ironia: „Prietenii țin să afle pentru care afacere «foarte serioasă» a venit În capitală munteanul lor” (I.L. Caragiale). În lucrările de lingvistică, se obișnuiește ca sensul unui cuvânt să se dea Între ghilimele: Unele neologisme intrate În limba română nu au șansa generalizării: a acușa („a naște”) sau a badina („a glumi”). Nouă ni se pare mai sugestivă varianta: a acușa („a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
un cuvânt, trimite la o notă de subsol. Dacă există două sau mai multe asteriscuri alăturate (plasate tot În urma unui cuvânt), ele trimit la nota aferentă din subsolul paginii; - dacă este plasat În fața unui cuvânt (mai ales În studiile de lingvistică), indică faptul că respectivul cuvânt nu este atestat. 6. Teme pentru seminar 1. Importanța punctuației pentru jurnalist. 2. Funcția stilistică a semnelor de punctuație În presa românească. 3. Deosebiri Între punctuația limbii române și cea a altor limbi (engleză, franceză
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
spațiul românesc și În cel străin. Bibliografia generală poate constitui și un suport teoretic pentru tema pe care o vom cerceta. Dacă tema se pretează la o tratare interdisciplinară, atunci la bibliografia generală vom aminti și lucrări de istorie, politologie, lingvistică etc., În funcție de profilul temei abordate. De exemplu, Romulus Vulcănescu a publicat În 1985 un autentic tratat de Mitologie română, lucrare cu o bogată bibliografie generală, grupată astfel: „I. Mitologie generală” („A. Despre mit”, „B. Despre știința mitologiei”) și „II. Mitologie
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
A și B. • Când autorul unei lucrări nu apare pe copertă, În bibliografie, locul său va fi luat de instituția care editează cartea. Exemplu: Academia Română, Dicționarul general al literaturii române. P-R, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, DOOM. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005. Dacă o lucrare are și subtitlu, va fi menționat și acesta, exact așa cum apare pe foaia
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Social Science (ediția a IV-a). New York: Addison-Wesley Educational Publishers Inc. 10. Sunt invocate și lucrări aflate În manuscris, respectiv surse orale (simpozionul 60 de ani de la cercetarea sociologică a plasei Dâmbovița, organizat În decembrie 1999). FIGURĂ!!! Academia Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, DOOM. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 870 1. Când lipsește autorul de pe coperta unei lucrări, iar În locul acestuia apare o instituție
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
870 1. Când lipsește autorul de pe coperta unei lucrări, iar În locul acestuia apare o instituție, se trece instituția respectivă, iar „intrarea” se face În ordinea alfabetică a primului cuvânt din numele instituției - În cazul de față, Academia: Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Enciclopedia limbii române, Univers Enciclopedic, București, 2001. 2. În cazul În care lucrarea nu are pe copertă numele vreunei instituții, „intrarea” se face după primul cuvânt al titlului - În cazul de față, Aspecte -, fără a se mai folosi
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
poate fi consultat Codul localităților din România, editat de Poșta Română, sau cartea semnată de Eliza și Dan Ghinea, Localitățile din România. Dicționar, Editura Enciclopedică, București, 2000. 3.4. Indicele de cuvinte Acesta este folosit mai ales În lucrările de lingvistică, filosofie etc. De exemplu, dacă mă interesează destinul conjuncției căci, pe care unii vorbitori ezită să o folosească, apreciind că este un cuvânt Învechit, voi căuta În Gramatica Academiei, unde voi găsi informații utile, la paginile: 386, 387, 401; II
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
susținute în ședințele Academiei la această secțiune, după reorganizarea instituției academice conform noilor cerințe ideologice și politice. Pe lângă numeroase materiale de istorie, semnate de C. Moisil, P. Constantinescu-Iași, C. Balmuș, D. Prodan, Gh. Ștefan, se tipăresc studii și articole de lingvistică, semnate de Al. Rosetti, Iorgu Iordan, N. I. Barbu, de istoria artelor (G. Oprescu) și de istorie literară, în acest domeniu, fiind de consemnat contribuțiile lui Perpessicius - 29 de ani de la moartea lui Alex. Vlahuță, G. Călinescu - Note despre doi scriitori
BULETIN STIINŢIFIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285928_a_287257]
-
Piru, Mircea Popa, Emil Manu. Numeroase sunt medalioanele, articolele aniversare și comemorative, publicate de Liviu Rusu, Al. Dima, Paul Cornea, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Simonescu, Boris Cazacu, Mihail Cruceanu, Jean Livescu, Mircea Anghelescu, Iordan Datcu, Silviu Angelescu. Nu lipsesc studiile de lingvistică, datorate unor colaboratori cum sunt Iorgu Iordan, Al. Graur și I. Coteanu, și cele de folcloristică, semnate de I.C. Chițimia ș.a. Buletinul are și o secțiune administrativă ce cuprinde rapoarte, dări de seamă, date statistice, liste ale membrilor și ale
BULETINUL SOCIETAŢII DE STIINŢE FILOLOGICE DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
Iorgu Iordan. De altfel, volumul al III-lea va fi dedicat memoriei lui A. Meillet, W. Meyer-Lübke și H. Tiktin. Cel mai activ colaborator este Iorgu Iordan, care semnează studii de fonetică, dialectologie, onomastică, toponimie, stilistică, recenzii la cărți de lingvistică, românești și străine, curiozități lingvistice, note, polemici etc. În volumul al IV-lea (1938) se tipăresc patru studii despre argoul românesc, semnate de Valentin Gr. Chelaru, C. Armeanu, Gh. Agavriloaie și Iorgu Iordan. Ultimul volum, XI-XII, 1944-1945, reprezintă o adevărată
BULETINUL INSTITUTULUI DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285938_a_287267]
-
cursuri universitare, ușor accesibile studenților și publicului larg, îmbrățișând, prin tematica lor, aproape toate compartimentele limbii (de la gramatică istorică, la fonetică și fonologie). Buletinul se înfățișează ca o publicație europeană, dând seama de nivelul înalt pe care l-a atins lingvistica românească în perioada interbelică. Alți colaboratori: Dimitrie Găzdaru, Petru Caraman, Gr. Scorpan, G. Ivașcu, Emil Condurachi. Buletinul reapare din anul 2000, trimestrial, ca publicație cu caracter informativ, oglindind activitatea curentă a departamentelor Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române
BULETINUL INSTITUTULUI DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285938_a_287267]
-
a obținut și doctoratul în teologie, la Erlau. În anii șederii la Viena, leagă prietenii de durată cu Samuil Micu, Gh. Șincai, Petru Maior și Samuil Vulcan. Studios și dornic să se informeze din surse originare asupra unor probleme de lingvistică, istorie și drept, își însușește, pe lângă limba germană, limbile franceză, polonă, italiană, latină și greacă. Pregătirea umanistă temeinică și aderarea la ideile iluministe îl situează printre exponenții Școlii Ardelene. Ocupă, pentru scurt timp, un post de profesor la Blaj, dar
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
doilea război mondial a participat la luptele de la Păuliș. Și-a început cariera didactică la Baia Mare, în 1946, devenind apoi asistent universitar la Facultatea de Filologie din București (1949-1952), de unde a fost demis, ulterior fiind angajat cercetător la Institutul de Lingvistică (1953-1963). Intră din nou, prin concurs, în învățământul universitar, funcționând și ca lector de limba română la Paris (Sorbona, 1965-1967), conferențiar asociat la Lyon (1978-1988) și Bordeaux (1988-1990). A debutat cu articole și cronici literare în publicațiile transilvănene „Afirmarea” și
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
în poezia moldovenească contemporană (1986). Este șef al Catedrei de literatura română la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău (1995). A colaborat, semnând uneori și Alexandru Dunăreanu, la „Nistru”, „Basarabia”, „Moldova”, „Literatură și artă”, „Limba și literatura moldovenească”, „Revista de lingvistică și știință literară” ș.a. Participă cu studii la lucrările colective Literatura și contemporaneitatea (1982), Căutări artistice în literatura moldovenească din anii ’70-’80 (1986), Literatura și arta Moldovei (I-II, 1985-1986), Istoria literaturii moldovenești (III, 1990). Împreună cu Alina Ciobanu, a
BURLACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285959_a_287288]