8,558 matches
-
de la înălțimea cerdacului, în lumina dumnezeiască a acelui început de aprilie - două slugi tuciurii, voinice, purtând pe umerii goi șoldanele pulpe din spate ale tăurașului de bour tăiat în fundul ogrăzii, un stol de turturele zburând spre tainicele locuri de împreunare, livada de unde, drept precum un voievod antiotoman, se ridica fumul dintr-o grămadă de frunze uscate - toate trezeau în ea vagi nerăbdări și fierbințeli în valuri. De vreo săptămână, dacă închidea ochii, zărea de fiecare dată în dosul pleoapelor fie cicatricea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de parcă ne-ar porunci să punem măcar cu gîndul la loc acele fantome mărunte care au alcătuit cîndva o intimitate) ... că ținea lăptărie tomna sus În Drumul Sării. Ierea oameni cu stare, avea trei docare și patru cai ș-o livadă de nuci lîngă poligonu de tragere cum te duci spre Domnești țamintirile se impun acum cît În golul rămas sînt Încă vii urmele cum Îți simți Încă dureros piciorul amputat pînă cînd se va acoperi totul forme noi vor crește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dreaptă nu erau în stare să-l biruiască, așa încât nu le mai rămânea decât să pună la cale un vicleșug. Auziseră că pe undeva, pe lângă apa Mureșului, acolo unde acesta își sapă albia printre dealuri, este o boieroaică care stăpânea livezi întinse. Din prunele de acolo, scotea o băutură care tare îi mai plăcea lui Negru. Uriașul plătea cu aur butoaiele de pălincă pe care i le trimitea boieroaica. Numai că dacă voia, aceasta putea să facă ori băutura bună de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Podvis. Faceți În gînd harta acestei regiuni, măriți fiecare punctișor la scara 1:50000, la dimensiunea reală, Însemnați străzile și casele pe unde a locuit, intrați apoi În fiecare curte, În fiecare casă, structurați spațiul, Întocmiți inventarul mobilei și al livezii; nu uitați nici denumirile florilor din grădină și nici știrile citite de el În care se spunea despre pactul Ribbentrop-Molotov, despre abdicarea regelui, despre prețul unturii și al cărbunelui, despre Aleksić, asul aerului... Iată cum lucrau maeștrii Enciclopediei. Căci fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
perioada zis comunistă, când s-a plantat o pădure de salcâmi în Tureatca, s-au format consolidări de maluri, terasări și drenări, stabilizarea solului prin baraje realizate de întreprinderea numită O.I.F., prin anii ’70. De asemenea, plantațiile de pomi, livezi și vii au avut urmări pozitive în stabilizarea solului. Spicuim din însemnările lui Toader Gh. Miron Boca despre alunecarea de teren din noaptea de 23 decembrie 1970: „O parte dintre oamenii care locuiesc pe dealul Trandafireștilor au fost treziți de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de zăpadă a ajuns la 45-60cm. Poleiul, fiind un strat de gheață sticlos, compact, omogen și transparent îngreunează circulația vehiculelor, iar chiciura, un strat alb, afânat, format din cristale sau granule de gheață, produce avarii rețelelor electrice și telefonice, precum și livezilor și pădurilor. Efectele sunt și mai puternice când chiciura se asociază cu vântul. Pagube însemnate produc descărcările electrice (trăsnetele) care avariază rețele electrice, în condiții de ploi torențiale sau grindină. Rețeaua hidrografică Din întreaga discuție științifică despre apele din Podișul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra mediului (defrișarea pădurilor, desțelenirea pajiștilor) învelișul vegetal spontan a fost înlocuit cu vegetația cultivată (cereale, plante tehnice, furajere, melifere, vii, livezi), amplasamente industriale, căi de comunicație, vetre de sat, încât nu se mai păstrează decât 30% din teritoriu. Exploatarea irațională a pajiștilor (17% din suprafață din care 80% sunt pășune) a dus la înmulțirea plantelor toxice și a buruienilor (plante ruderale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
produse ecologice, se impune, ținând seama de importanța economică și de funcția socială a vegetației (recreere, agrement, preocupări tiințifice) refacerea echilibrului natural distrus din neglijență și ignoranță. De altfel, după evenimentele din 1989, după o agresiune masivă asupra pădurilor, viilor, livezilor, natura, mai puțin expusă chimicalelor și chimizării, cu mult teren lăsat în paragină, își reintră în drepturi, se reface, crește arboretul unde altădat creștea grâul, se refac pădurile, sunt mai puține animale, mai puțini oameni care șiau găsit loc prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vorbim de rozătoarele care distrug recoltele: șoarecele și șobolanul de casă, care produc pagube în gospodărie, sunt dăunători sănătății oamenilor și animalelor. De asemenea, dăunătoare este cârtița (cățelul pământului) care distruge grădinile, sap galerii și scoate mușuroaie. Pagube provoacă în livezi iepurele de câmp, în păsările de curte vulpea și dihorul, în oi și turme, lupul. Cu vreo 50 de ani în urmă, lupii erau numeroși, atacau oile din gospodării, intrau în sat, umblau în haite pe dealuri, erau un pericol
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
folosiri îndelungate, proprietate individuală, recunoscută local de cei care cunoșteau situația concretă, trecută apoi și în acte de cancelari. Cei care, locuitori ai satelor fiind, aveau, pe lângă izlazuri, păduri, imașuri, fânețe, ape, folosite în devălmășie, și loturi de arătură, vii, livezi, casa cu siliștea din jur, s-au numit răzeși, așa cum au fost locuitorii din Filipeni, Fruntești și Mărăști. Studiile pe teren au arătat că toponimia minoră este mult mai bogată în satele foste răzășești, decât în satele de clăcași (Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
între ei sau unor boieri, care încalc dreptul de, protimisis, se spune din hotarul Filipeni, de exemplu, cât mi se va alege (partea) când e vorba de pădure, imaș, păscătoare, iaz și moară, dar când vorbește de vie, prisacă, săpături, livadă - obținute prin muncă proprie aflate în posesie, le precizează, fără să numească locul unde se află în cadrul hotarului. Mare parte dintre toponimele folosite în interiorul hotarului (moșiei boierești sau răzășești) au dispărut odată cu cei care le-au folosit sau urmașii lor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pe Laz. Denumirea exprimă o acțiune de defrișare, de lăzuire a pădurii prin ardere (arșițe), urmată de scoaterea cioatelor pentru a se obține teren de semănătură. în interiorul celor două zări de la răsărit și apus, unde se întindeau locurile cu vii, livezi, arături, iazuri, mori, trebuie să se fi folosit și alte denumiri de felul (Dealul Bârgeștilor, a lui Bârgu și al familiei sale?!), Dealul Popii, Dealul Bisericii (biserica din Fruntești nu a avut sesie, ca cea din Lunca!). Au dispărut denumirile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spre țarină, spre ogoare. Aceste porți și grânele din țarn erau în grija unui jitar care era ajutat de paznici (nemeasnici) care păzeau gardurile arinilor și constatau pagubele făcute de vite. Și în satele de clăcași, țăranii aveau vii și livezi, grădini de legume, pe lângă țarini, aveau acces la apă și la imașurile satului (toloaca satului), aveau fâneață și izlaz. Pentru tot pământul aflat în folosința țăranului clăcaș, acesta era dator cu un număr de zile de clacă, cu zeciuiala din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
defrișările și creșterea cererii de cereale. De asemenea, în șesuri au apărut loturi de fânea (delnițe), iar izlazurile erau situate, de regulă, pe versanții improprii culturilor agricole. Dacă asupra loturilor, ogoarelor, țarinilor, se mai făcea simțită influența obștii, viile și livezile erau libere de orice amestec al comunității. Interesul obștesc se manifesta asupra apelor și iazurilor și asupra drumurilor, a locurilor de trecere a vitelor spre și dinspre izlaz. Satele din Colinele Tutovei, retrase pe văi, în interiorul colinelor izolate, ocupau suprafețe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
popa Andronic din Fruntești și pe preoteasa Maria care cumpără de la mai mulți răzeși din Filipeni,pe 20 taleri de argint, părțile de moșie alese „din câmp, din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu loc de fânaț și cu tot venitul.” Nu avem nicio mărturie documentară prin care să se ateste că în satul Fruntești s-ar fi așezat oameni străini de sat care să fi cumpărat părți de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un bătrân din satul Hilipeni, pe pârâul Dunavăț. Pe acela l-a vândut popii Andronică și preotesei sale Maria, drept douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu locă de fânaț și cu tot venitul. și de asemenea, a venit înaintea lui Alexa Răspop și a vândut toată partea lui, câtă se va alege din acest bătrân al lui Nicoară al Molnei, drept
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Cristina Boghiu, pricepuți și harnici. Ce intenționează să facă Mitruț Bănuț cu pământul? Un lucru e sigur: se poate face agricultură și fără să cultivi porumb. Ar putea fi o crescătorie de cai, care necesită furaje „de rasă”, o livadă, o vie, orice altceva. Nu trebuie să ne întoarcem la agricultura de pe vremea cucoanei Sofița și a cuconului Vasilică. S sperăm că „ferma” lui Mitruț va fi un bun exemplu și pentru alți investitori, ca s nu rămână pământul în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte din produse de către proprietar de la țăranul așezat pe moșie, fără să vorbească de zile de clacă. șăranul așezat pe moșia domnească, mănăstirească sau răzășească avea dreptul la casă și grădină, pământ de arătură și fânaț, putea planta vie și livezi cu pomi, și tot ce obținea prin efort propriu devenea ocina sa pe care o putea lăsa moștenire urmașilor care puteau beneficia de averea moștenită dacă rămâneau în sat, pe aceeași moșie. La început, țăranul dependent se putea muta de pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin obștie, s-au mai cumpărat și alte moșii. Dintre obștenii de la „Sf. Treime” cel dintâi care s-a mutat la lot a fost Miti Roman Pușcuță. Iar acum pe moșia Dobreana sunt 35 de gospodării cu case șindrilite, cu livezi de pomi și vii și tot ce trebuie unei gospodării. în locul conacului sunt 6 gospodării: Gheorghe N. Boca, Toader V. PușcuțăHortolomei, Toader Miron Boca, Gheorghe Câțânaș, Constantin C. Știrbu și Vasile N. Boca. Tot în 1921, Obștea a avut un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cât și din altele. Întinderea totală a moșiei supuse exproprierii era de aproximativ 1.000 ha, care, conform cu procesul verbal încheiat, a fost repartizată astfel: A. Terenuri nesupuse exproprierii 1. 2,75 hapădure 2. 18 ha - curtea conacului, cu via, livada, saivanele, fierăria și atenansele (cele ce aparțin deî) 3. 3 ha - teren mlăștinos, impropriu pentru cultură, la Valea Boțului 4. 6 ha - imaș și râpi necultivate de la via căpitanului Boteanu 5. 2 ha - imaș și râpi improprii pentru culturi din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa, aiul, varza, curechi, ridichea, napul, pepenele, lăptuca, lintea și leguma. O parte dintre arborii fructiferi - mărul, părul, cireșul, nucul, gutuiul, pomăt (în în sensul de grădină cu pomi, livadă), dar și operațiunea de a transforma grâul în pâine o realizăm folosind termeni de origine latină: a măcina, moară, a pisa, piuă, făina, care se cerne prin ciur, se amestecă cu apă, se frământă aluatul, se coace în cuptor, și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în obști sătești, valorifică potențialul economică al zonei, constând în principal din lemnul, fructele și vânatul pădurilor, vegetația poienilor, solurile libere de vegetație arboricolă, angajându-se într-o permanentă luptă cu pădurea, pentru a transforma în terenuri agricole, vii și livezi, solul acoperit de arbori seculari. Pădurea era defrișată cu toporul, după care fie că rădăcinile erau lăsate să putrezească, fie că cioatele erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
XV și până în prima jumătate a secolului al XIX, avem numeroase mărturii pentru satele comunei Filipeni) vorbescă despre partea de susă și partea de josă a satului și moșiei, despre câmpuri, țarini și poarta țărnii, despre iazuri, mori, vii și livezi, și, cu toate că nu amintescă de toate cerealele și plantele cultivate, lasă să se întrevadă a activitate economică intensă. Astfel, într-un document de întărire (carte de stăpânire) de la Vv. Moldovei, Vasile Lupu, din 18 aprilie 1648, pentru popa Andronică din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldei din Filipeni partea sa de ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Filipeni, pe pârâul Dunavăț, pentru douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arătură și cu loc de fânaț, și cu tot venitul. începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cultura cerealelor a luat un avânt neîntâlnit până atunci, datorat nu creșterii consumului de pâine sau exportului, ci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
instalații mai perfecționate și mai performante, dar, în mod obișnuit, locuitorii Moldovei erau liberi să fabrice rachiu de prune, tescovină și drojdie, fără taxe impuse, în condițiile în care horilca din Polonia era oprită, încă din 1779. Existența viilor și livezilor în satele comunei Filipeni este confirmată de documente, acte de vânzare-cumpărare, în care apar la vânzare numai viile. În actul din 9 iunie 1665, dat din Filipeni, se arată că Necula și soția sa Paraschiva vând logofătului al treilea, Pătrașcu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]