2,404 matches
-
84. Chiar în clipa în care ghetele din tîrguri deveneau "protestante", îmbrățișînd religia scrisului în versiunea sa republicană și socialistă pantoful de balet făcea o piruetă redevenind "catolic", prin intermediul microfoanelor și al camerelor de luat vederi. Regrupate în bastioanele lor livrești, rămășițele fostei "alianțe a forțelor de cultură și de muncă" se găsesc și ele în situația de a se întoarce spre "stînga", prin factorul emotiv, oral și populist. Ce cadril amuzant: primii la scris devin ultimii la oral, dar în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
avînd drept noțiuni de bază opera, autorul, geniul. "Imuabilul multiplu" a căzut victimă propriei înmulțiri. Cartea nu mai este suficient(ă) (de mare), dar există prea multe cărți (mici). Un fapt îl explică pe celălalt. Plus tipul de scriitură. Construcția livrescă s-a lichefiat odată cu apariția cristalelor lichide pe ecranele noastre. Cade din nou într-o ploaie luminoasă, în săgeți evanescente. Scrierile informatice sînt euforizante, labile, volatile, îndepărtate de dura dorință de a dura, dovada unei munci apăsătoare de inscripționare. Dematerializarea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
schimbat din temelii și instrumentele acțiunii instructive, căci tipărirea cărților, respectiv manualele, au eliberat Învățământul de necesitatea unilaterală a metodelor de comunicare personală, făcând loc și unui nou mod de comunicare și de Învățare - Învățarea pe baza textului scris. Metodele livrești au adus, astfel, servicii considerabile Învățământului, dovadă că, de atunci și până astăzi, primatul cuvântului scris asupra limbajului vorbit a rămas adânc ancorat În cea mai mare parte a sistemelor de Învățământ (Faure, 1974, p. 47). Începând cu secolul al
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
operațiile mintale implicate În studierea diferitelor materii au o valoare de transfer mai mare decât cunoștințele. Capacitățile intelectuale și procesele mintale sunt date permanente care nu se uită. În schimb, păstrarea În memorie a unor cunoștințe de tip verbal și livresc au o durată destul de efemeră. În afară de acestea, datorită noilor tehnologii computerizate, cunoștințele sunt Întotdeauna la dispoziția celor care doresc să le aibă, În timp ce capacitățile intelectuale se câștigă greu. Această metodologie centrată pe elev Își găsește concretizarea În aplicarea pe scară
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
s-au prefigurat deja: Învățarea figurativă șiînvățarea activă. Astfel, În timp ce Învățarea figurativă are tendința să rămînă la nivelul reprezentării statice, figurative, să se bazeze pe simboluri verbale și elemente imagistice, intuitive În structurarea cunoașterii, de unde preferințele ei pentru metodele verbaliste (livrești), demonstrative și receptive care Îndeamnă elevii la activități de tipul ascultării, receptării, repetării, memorizării, reproducerii,imitației etc., deci capacități reproductive, Învățarea activă presupune cu totul altceva. Specific acesteia este faptul că ea angajează capacități productiv-creative, operațiile de gândire și de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de a lua decizii viabile pe baza procesării informațiilor achiziționate. Așa se explică, În bună parte, de ce, spre deosebire de Învățământul tradițional care a pus mai degrabă accentul pe limbaj decât pe acțiune, s-a apelat mai mult la metodele verbaliste și livrești, abstracte și formale, opțiunile metodologice ale Învățământului modern Înclinând balanța În favoarea Învățării prin acțiune, a extinderii metodelor care asociază efortul gândirii cu efortul practic, fizic, a metodelor practic-aplicative, concrete. În perspectiva acestei orientări, acțiunile practice se pot constitui În autentice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
schimbări În metodologia instruirii cu nimic mai prejos decât cele pe care le-a adus la vremea ei invenția tiparului, prin pătrunderea textului scris tipografiat În practica școlii, prin convertirea cărții În manuale școlare și cursuri, responsabile cu dezvoltarea metodelor livrești. h) Reorientarea metodologiei În perspectiva Învățării continuetc "h) Reorientarea metodologiei În perspectiva ÎnvĂȚĂrii continue" În vremuri de rapide progrese, de reînnoire neîncetată a cunoștințelor și tehnicilor de muncă 1, de mare mobilitate socio-profesională, adaptarea și participarea activă, creatoare a individului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
1972), W. Okoñ (1974) și alții iau drept criteriu principal de ordonare, suportul purtător de informație sau mijlocul prin intermediul căruia elevii intră În posesia cunoștințelor, drept care vorbesc despre: - metode bazate pe cuvântul rostit și scris (tipărit), adică metode verbale și livrești, subîmpărțire și ele, de diverși alți autori (Guy Palmade, Pierre Goguelin etc.), În expozitive și interogative; - metode bazate pe observarea directă (concret-senzorială) a obiectelor și fenomenelor realității, sau a substitutelor acestora, denumite În alți termeni metode obiective sau intuitive, ori
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prin care se realizează efectiv organizarea Învățării. Fără să intrăm În detalii, vom Încerca o sinteză a datelor menționate, adeseori disparat, În diferite lucrări. În acest sens găsim că: - Învățarea prin receptare - realizată prin clasicul sistem de metode verbale și livrești, denumite uneori și metode receptive (dogmatice); - Învățarea prin descoperire - cu trimitere la metode euristice și metode de cercetare (Shulman, Keisler, 1973); - Învățarea prin acțiune practică (muncă) - realizabilă printr-un complex de activități practice și productive; - Învățarea prin creație - activități cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
suportul său ne face să nu o desprindem de restul metodelor de comunicare). Așa după cum am enunțat deja, școala modernă nu se poate limita numai la instrucția Întemeiată pe experiența socială a umanității, realizată cu precădere prin metode verbale și livrești, ci va tinde să cultive În măsură crescândă interesul și pentru acele forme de Învățare care Își găsesc obârșia În acțiunea sistematică de explorare sau investigație proprie a Însăși realității naturale și socio-umane. Potrivit acestui model „empirio-centric” o pondere sporită
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
perceptive, acțiunea practică, mass-media). Cu toate aceste avantaje evidente, În ultima perioadă, metodele Întemeiate pe primatul cuvântului scris nu au fost scutite de unele critici, dimpotrivă, ele au devenit mai numeroase și din ce În ce mai aspre. În principiu, se consideră că „știința livrescă”, „noțiunile livrești”, găsite de-a gata În cărți, bazate pe autoritatea exagerată a manualelor și a cursurilor, contribuie la formarea unei culturi pasive, că aceste achiziții „...rămân sterile atât pentru rezolvarea problemelor practice, cât și pentru dezvoltarea ulterioară a gândirii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
practică, mass-media). Cu toate aceste avantaje evidente, În ultima perioadă, metodele Întemeiate pe primatul cuvântului scris nu au fost scutite de unele critici, dimpotrivă, ele au devenit mai numeroase și din ce În ce mai aspre. În principiu, se consideră că „știința livrescă”, „noțiunile livrești”, găsite de-a gata În cărți, bazate pe autoritatea exagerată a manualelor și a cursurilor, contribuie la formarea unei culturi pasive, că aceste achiziții „...rămân sterile atât pentru rezolvarea problemelor practice, cât și pentru dezvoltarea ulterioară a gândirii” (Aebli, 1973
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
gata În cărți, bazate pe autoritatea exagerată a manualelor și a cursurilor, contribuie la formarea unei culturi pasive, că aceste achiziții „...rămân sterile atât pentru rezolvarea problemelor practice, cât și pentru dezvoltarea ulterioară a gândirii” (Aebli, 1973, p. 46). Studiul livresc, unilateral și excesiv („erudiția textelor”) prezintă, prin urmare, riscul de a deveni tot atât de formal și de lipsit de valoare operatorie ca șiverbalismul tradițional al cuvântului rostit ori ca „verbalismul” modern al imaginii. Supraabundența lecturii nu numai că nu lasă loc
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și cea mijlocită, obținută pe calea comunicării scrise, ceea ce ar putea să provoace un sentiment al Înstrăinării de realitatea propriu-zisă la cei care abuzează de citit. La acestea s-ar adăuga și o păstrare În memorie a cunoștințelor de tip livresc pe o durată destul de efemeră. Este adevărat că cele mai multe critici sunt legate, În plan general vorbind, de modul Însuși În care se Înfățișează cartea școlară, atât sub aspectul ținutei ei științifice, cât și sub acela al metodologiei de prezentare a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să descrie căutările, căile și metodele cu ajutorul cărora gândirea umană Își obține Împlinirile?” Din aceste motive, pe plan instrucțional, lupta Împotriva verbalismului se duce nu Împotriva utilizării cărții În școli; ea nu are În vedere suprimarea manualelor școlare, a metodelor livrești, În general, ci adoptarea unei alte concepții asupra cărții școlare și a Întrebuințării ei, În intenția de a-i reda acesteia adevărata destinație informativă și formativ-educativă pentru care este creată. Numai concepută și realizată Într-o concepție modernă, cartea școlară
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
-i adopte caracteristicile” (Planchard, 1992, p. 385). Mai precis, a fostinspirată din principiul Învățării prin acțiunea practică, cu finalitate reală (learning by doing), ceea ce avea să-i asigure și motivația sau legitimitatea necesară. Ca metodă activă opusă instruirii verbaliste și livrești, Învățarea prin realizarea de proiecte urma să devină pivotul unui Învățământ care exprima cerințele educației pragmatice americane, care a apărat idealul omului practic, de acțiune și independență În gândire. De fapt, În faza inițială, metoda proiectelor reprezenta un mod mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Noi știm ce sîntem, dar nu știm ce am putea deveni.” (W. shakesperae) Aceasta, pentru că efectele „Întîmplării”, ale neprevăzutului, nu le putem controla, oricît de prevăzători am fi. Iată un exemplu care poate avea nu numai o valoare de Înțelepciune livrească: „În tulburarea ei hulubița grăiește către iubitul ei: «Soțul meu, s-a sfîrșit cu noi. Jos stă un vînător, cu arc și săgeată ascuțită În mînă; În jurul nostru dă tîrcoale un șoimă Așa și era. Dar un șarpe mușcă pe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și în privința ideii monarhice... Iar apoi, dincolo de autobiografia filosofică franceză, a căutării unui prim adevăr asimilabil Eului, prin modul dialectic de a realiza filosofia depășind-o pe cea a epocii și a momentului, prin preocuparea de imanență la antipozii maniei livrești, prin gustul pentru proza lumii, pentru o secularizare a rațiunii pure sau prin prudența foarte hexagonală, faimosul cogito cartezian - partea a patra a Discursului asupra metodei, articolul zece al Principiilor filosofiei și cea de-a doua Meditație - sunt în relație
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
această perioadă. -3- Departe de Epicur, epicurismul. Comunitatea epicuriană constituită în jurul lui Piso și al lui Philodemos răspunde, poate, instalării altor microsocietăți filosofice în împrejurimi. în epocă, școlile concurente sunt antrenate într-o luptă fără cruțare unele contra altora. Polemicile livrești și teoretice stau mărturie în acest sens. Datorită lor, de altfel, ni s-a păstrat amintirea gândirilor vizate, chiar și deformate, chiar și aproximative: maltratându-i pe epicurieni, Cicero, de exemplu, a contribuit la salvarea multor texte, idei sau fragmente
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Sicilia, apoi în America, un „mediu” a cărui cultură cu siguranță că nu este populară (chiar dacă nu este, la fel de sigur, literară). În realitate, Sciortino a „devenit” pe deplin un mic-burghez. Iar la închisoare, evident, și-a făcut și o cultură livrescă. Însă trăsăturile sale populare - aparținând alterității culturii populare- rămân de neclintit. În cartea sa, Sciortino opune adesea, în mod foarte conștient, Mafia și Statul. Ei bine, cultura sa reală a fost cea a Mafiei, chiar dacă apoi Statul i-a pus
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Olteniei de către austrieci (în veacul al XVIII-lea). Istoria se năpustește, strivitoare și perversă, asupra protagoniștilor: melancolicul Tobit (boiernaș autohton) și scutierul său Heiler. Cu toate acestea, destinul personajelor rămâne neatins de presiunea conjuncturii, ascultând mai curând de o providență livrescă. Pe alocuri, ea se face simțită și în Tache de catifea sau în miniaturile din Manualul întâmplărilor. Tandemul Tobit-Heiler trimite caricatural la cuplul Don Quijote-Sancho Panza. Potriviri străvezii sunt aranjate între anii de învățătură și de peregrinări ai lui Tobit
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
și în Tache de catifea sau în miniaturile din Manualul întâmplărilor. Tandemul Tobit-Heiler trimite caricatural la cuplul Don Quijote-Sancho Panza. Potriviri străvezii sunt aranjate între anii de învățătură și de peregrinări ai lui Tobit și cei ai lui Werther. Modelul livresc autoritar rămâne însă Biblia, unde povestea personajelor stă gata-scrisă. O astfel de determinare a cărții spune mult la o examinare mai atentă. De fapt, mai toate potrivirile dintre viața personajelor și modelele biblice sunt fabricate de tatăl lui Tobit - un
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
biblică are în centru călătoria lui Tobie-fiul și a lui Rafail îngerul, care o pețesc pe Sara, fiica lui Raguel din Acbatana. Manualul... consemnează scrupulos manevrele grație cărora viața e manipulată în așa fel încât să capete o respectabilă aparență livrescă. Atitudinea față de acest tip de modelare - pe care tot autorul o sugerează personajelor - rămâne ambiguă. Exhibată pe de o parte, este compromisă pe de alta. De undeva, din culise, autorul se amuză pe seama personajului său, care se chinuiește cum poate
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
exemplu, rar îndeobște, unde autocentrarea și vocația imaginativă se susțin reciproc. Libertatea de invenție, apetitul fabulatoriu îl apropie de o linie consacrată a prozei de la noi: Mircea Eliade - Ștefan Bănulescu, cu precădere în Sara, unde elementele fantastice abundă. O Oltenie livrescă și cvasimitică ființează în cărțile lui A., precum în Vladia lui Eugen Uricaru, cu precizarea că avem de-a face cu o lume care se trage din scris și, în primul rând, din cărți. Destul de bine armonizate, [formulele narative din
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
îngeri într-o noapte e luna scufundată/ În ciutură și dusă spre tainicul izvor/ O floare-nveșnicește imaginea-i curată:/ Prin muzici ireale simt rănile cum dor”. Poeziile evocă scene din viața satului românesc, temelor sociale, abordate dintr-o perspectivă livrescă, li se adaugă o doză de misticism gândirist. Mitologia românească este o importantă sursă de inspirație, figuri ale istoriei aflate „sub zodia Traciei” găsindu-și reprezentarea în versul lui M. El cultivă și poezia cu formă fixă în culegerea Îngândurat
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]