2,716 matches
-
VENOASE CRONICE EXAMENUL OBIECTIV Tabloul clinic al insuficienței venoase cronice este dominat de trei semne apărute succesiv: edemul, circulația venoasă subcutanată periplantară și ulcerul cutanat al gambei. Edemul este cel mai constant și mai precoce semn, fiind inițial discret și localizat perimaleolar, moale, depresibil, se accentuează în ortostatism și în timpul mersului. În timp, edemul se accentuează, având o extensie proximală, devenind dur. Obstrucțiile venoase înalte iliace sau de venă cavă pot cuprinde întreg membrul, respectiv ambele membre. Circulația venoasă subcutanată este
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
crosei safene, excizia venelor perforante și se explorează bontul venos [10]. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Diagnosticul diferențial [11] al bolii varicoase se face cu următoarele entități: 1. hernia femurală omolaterală în condițiile unei bombări la nivelul crosei venei safene interne; 2. adenopatii localizate în triunghiul femural; 3. anevrismul arterei femurale; 4. fistule arteriovenoase; 5. sindrom posttrombotic (când un rol important îl are anamneza care evidențiază în antecedente un episod de tromboză venoasă profundă, cu apariția tardivă a varicelor și explorările paraclinice confirmă repermeabilizarea
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
indurat, indolor, cu o pigmentație brun gălbuie. Recidiva flebitică este posibilă în condițiile în care vindecarea nu a fost completă inițial. TRATAMENT MEDICAL ȘI CHIRURGICAL Tratamentul tromboflebitelor superficiale este aproape exclusiv medical, foarte rar fiind necesară intervenția chirurgicală. Majoritatea TFS localizate și aseptice nu necesită nici un tratament deoarece ele se vindecă spontan, medicația antiinflamatorie administrată local accelerând vindecarea prin reducerea fenomenelor inflamatorii locale perivenoase. Dacă TFS afectează segmente venoase mai lungi și sunt însoțite de fenomene inflamatorii se administrează antiinflamatoare nesteroidiene
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
profunzime. Deoarece TFS afectează venele superficiale, nu se indică repausul la pat sau imobilizarea, putând apărea în atare condiții extinderea trombozei spre sistemul venos profund. Infiltrarea intradermică cu heparină doze mici, pe traiectul tromboflebitic, punct cu punct, determină dispariția durerii localizate și a fenomenelor inflamatorii, scurtând evoluția procesului. Infiltrația se poate repeta de câteva ori pînă la dispariția tromboflebitei acute superficiale. Anticoagularea nu este indicată de rutină. În cazul implicării în procesul flebitic a joncțiunii safeno-femurale sau a comunicantei safenă mare
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
nivelul venelor brațelor, sinusurilor cerebrale, retinei și la nivelul venelor mezenterice, inclusiv la nivelul venei porte. În 15-20% a cazurilor de TVP nu se identifică nici o cauză aparentă, ele survenind în general la pacienți tineri, sub 40 de ani, fiind localizate neobișnuit (axilar, mezenteric, cerebral), care au tendință de recidivă și embolizare frecventă. Există o corelație semnificativă între localizarea trombului și caracterul clinic (simptomatic sau asimptomatic) al TVP [4]. Importanța diagnosticului de tromboză venoasă profundă este majoră deoarece, prin progresia ei
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
rar);h. lărgirea unui hil pulmonar;i. emfizem segmentar sau lobar obstructiv;j. atelectazie segmentară. Ulterior apar manifestările radiologice clasice, când diagnosticul se pune mai ușor, dar prognosticul este mai întunecat. Cele mai frecvente imagini sunt: opacitate cu caracter tumoral localizată periferic (40%), tumoră hilară (20%), atelectazia (14%) (fig. 6.93 a,b, fig. 6.94 a,b). Imaginea radiologică poate sugera tipul histologic. Astfel, în carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonită obstructivă și atelectazie pulmonară, datorită predominenței localizării
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
în hipotiroidie, la nivelul întregului corp, mucos, alb-palid și nu lasă godeu; în hiperfoliculinism, la jumătatea ciclului menstrual cu localizare predominantă la față, pleoape, sâni, gambe; limfatic, elefantiazis, formă particulară, cu piele îngroșată și tulburări trofice; inflamator: roșu, cald, dureros, localizat -Emfizemul subcutanat: acumularea de aer în țesutul celular subcutanat cu apariția senzației de crepitații asemănătoare de apăsarea ușoară a unui strat de zăpadă. -Starea de nutriție: se apreciază prin examinarea țesutului celular subcutanat, a musculaturii și prin cântărire. -Modificările patologice
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
rupturile frenice reprezintă un element de gravitate ce conduce deseori la decesul pacientului. În ceea ce privește localizarea plăgilor la nivelul peretelui toracic și abdominal am observat că plăgile responsabile de cele mai multe hernii posttraumatice sunt cele abdominale (84,61%) și mai ales cele localizate anterior (61,53%) [1, 2]. Leziunile viscerale Leziunile viscerale toracice Rupturile pulmonare sunt cel mai ades întâlnite, dintre leziunile organelor toracice, fiind determinate cu cea mai mare frecvență de către capetele coastelor fracturate (prin „embrochement costal”). În seria lui Z. Popovici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
că 17% dintre cazuri ajung la această complicație [69]. Epanșamentul pleural sero-hemoragic este constant prezent în hernia diafragmatică posttraumatică strangulată, iar lichidul pleural poate avea un miros putrid sau fecaloid, indicând o leziune avansată. În ceea ce privește tipul leziunilor viscerale identificate, gangrena localizată numai la nivelul șanțului de strangulare este mult mai ades prezentă decât necroza porțiunii herniate intratoracic. Necroza stomacului poate fi totală sau parțială și este mai rar întâlnită decât cea a colonului, caracterizat printr-o vascularizație mai săracă. În statistica
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
căii combinate. Alegerea laparotomiei ca metodă de explorare intraoperatorie presupune de cele mai multe ori controlul uneia sau ambelor cavități pleurale cu ajutorul pleurotomiei minime realizate înainte sau după intervenția chirurgicală abdominală. La cazurile cu hernie diafragmatică în faza cronică, procesul patologic fiind localizat, pe imaginile oferite de explorările imagistice, la nivelul toracelui, laparotomia este excepțional de rar folosită ca metodă de diagnostic intraoperator. În faza obstructivă a herniilor diafragmatice, este utilizată laparotomia, datorită preponderenței manifestărilor clinice abdominale, într-un tablou clinic fie exclusiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
de stresul actului chirurgical, cât și celui cauzat de traumatismul ce a produs leziunea diafragmatică (în herniile posttraumatice în faza acută); alteori hemoragia digestivă superioară poate fi rezultatul unei leziuni nerecunoscute intraoperator și care să impună reintervenția de urgență;peritonitele localizate sau generalizate pot fi determinate și de o leziune nerecunoscută intraoperator; necesită reintervenția cu tratamentul peritonitei și al cauzei acesteia sub acoperirea unor măsuri de terapie intensivă corespunzătoare;o complicație postoperatorie rar întâlnită după tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
atipie cito-arhitecturală și a invazivității descrie următoarele categorii: NMPI cu displazie de grad redus, intermediar și înalt, iar în condițiile asocierii unei componente invazive (în 30-50% din cazuri) - NMPI asociat cu carcinomul invaziv. NMPI reprezintă un grup heterogen de neoplasme localizate nu numai în ductul principal pancreatic, cât și în ramurile mici, iar o clasificare finală care ia în considerare aspectul arhitectural și diferența celulară subclasifică NPMI în patru subtipuri: intestinal, pancreato-biliar, oncocitic și gastric. La baza originii NMPI stau celulele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
numai în ductul principal pancreatic, cât și în ramurile mici, iar o clasificare finală care ia în considerare aspectul arhitectural și diferența celulară subclasifică NPMI în patru subtipuri: intestinal, pancreato-biliar, oncocitic și gastric. La baza originii NMPI stau celulele stem localizate atât în epiteliul ductului pancreatic mare, cât și în ductele mici ceea ce explică existența diferitelor fenotipuri tumorale. Au fost descrise diferențe genetice între NMPI și leziunile precursoare PanIN evidențiate prin colorații imunohistochimice, celulele tumorale din PanIN fiind pozitive în colorația
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
intermediar - supraviețuire la 5 ani 47% [56]. CARCINOMUL CĂII BILIARE PRINCIPALE DISTALE Colangiocarcinoamele sunt tumori maligne cu originea la nivelul epiteliului biliar și pot avea sediu în orice regiune a căilor biliare intra sau extrahepatice. De cele mai multe ori sunt tumori localizate, mai rar difuze. Carcinoamele căilor biliare sunt relativ rare și reprezintă aproximativ 3% din cancerele digestive [57,58]. Apar ceva mai frecvent la bărbați decât la femei (1,5:1) și în decadele 6-8 de viață [59, 60]. Sunt tumori
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
unei hernii Morgagni de parte opusă nerecunoscută datorită accesului prin toracotomie; volvulusul colonic; refluxul gastroesofagian (ca urmare a alterării dispozitivelor antireflux); hemoragia digestivă superioară (HDS) este determinată frecvent de stresul actului chirurgical (frecvent la nou născuții și sugarii operați); peritonitele localizate sau generalizate ca rezultat al contaminării intraoperatorii (cu drenajul necorespunzător al cavității peritoneale) sau dehiscenței unei suturi digestive (necesită reintervenția). O complicație posibilă este apariția unei hernii abdominale la locul de unde a fost ridicat un lambou muscular din peretele antero-lateral
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
completă a unui hemidiafragm. Foramenul Bochdaleck este situat în zona postero-laterală a cupolei diafragmatice, între porțiunea costală și cea lombară a mușchiului frenic. Este denumit și trigonul costolombar, având forma triunghiulară [69]. Cel mai adesea defectul diafragmatic este unilateral și localizat pe partea stângă (după unii autori în circa 90% din cazuri). Poziționarea la nivelul hemidiafragmului drept este mult mai rară, ficatul având un rol protector; astfel defectele cupolei drepte, de mici dimensiuni, sunt bine obturate de către ficat (fig. 8.24
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
spirală) și IRM (examenul cel mai precis în investigarea defectelor diafragmatice). La majoritatea cazurilor radiografia toracică și tranzitul baritat sunt singurele explorări radiologice efectuate; imaginile oferite de radiogafiile toracice sunt: hemidiafragm drept cu contururi neregulate; imagine radiotransparentă, cu contur neregulat, localizată supradiafragmatic drept; imagine hidroaerică în 1/3 inferioară a hemitoracelui drept, în unghiul cardiofrenic, suprapusă peste imaginea ficatului. Tranzitul baritat se realizează și în poziție Trendelenburg, arătând următoarele: cardia la dreapta liniei mediane; esofag cu traiect scurt, punga cu aer
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
bronhopulmonare benigne: hamartom, leiomiom, fibrom, lipom; - tumori bronhopulmonare maligne: cancer bronhopulmonar, carcinoid bronșic; - leziuni infecțioase pulmonare: bacteriene specifice (tuberculom, cavernă plină) sau nespecifice (abces pulmonar), fungice (asper-gilom, histoplasmoză), parazitare (chist hidatic pulmonar cu membrană încarcerată); - tumori pleurale benigne (tumora fibroasă localizată) sau maligne (mezoteliom malign difuz); - tumori mediastinale benigne (tumora neurogenă, timom) sau maligne (teratom malign); - tumori diafragmatice benigne (fibrom, lipom) sau maligne; - tumori parietale benigne (osteocondrom, condrom, displazia fibroasă) sau maligne (condrosarcom, mielom); - sechestrația pulmonară, infarctul pulmonar, atelectazia rotundă. Diagnosticul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
la pacienți selectați cu supraviețuire fără boală pe termen lung. Pneumonectomia sau rezecția în bloc a metastazelor pulmonare cu perete toracic, diafragm, pericard sau venă cavă superioară se efectuează rareori. Pneumonectomia se practică în cazul pacienților tineri cu metastaze mari, localizate central, cu interval fără boală lung și cu un nivel normal al antigenului carcinoembrionar. Prognostic favorabil se obține în cazul unei metastaze unice cu ganglioni limfatici negativi [14]. Tipul histologic al metastazelor pulmonare Sarcom osteogenic Deoarece metastazele pulmonare de sarcom
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
cu subțierea corticalei și aspect central de „sticlă pisată”) [43]. Se indică rezecție costală limitată. Histiocitoza X, ca și displazia fibrochistică, nu este o tumoă veritabilă. Este o boală a sistemului retuculo-endotelial ce grupează 3 afecțiuni distincte: granulomul eozinofil (forma localizată), boala Leterer-Siwe și boala Hans Schuller Christian (forme generalizate). Localizarea costală apare doar la 10% din cazuri. Poate fi confundată cu osteomielita, datorită asocierii febrei și hiperleucocitozei [51]. În formele localizate se indică biopsia excizională, iar în cazurile generalizate se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
retuculo-endotelial ce grupează 3 afecțiuni distincte: granulomul eozinofil (forma localizată), boala Leterer-Siwe și boala Hans Schuller Christian (forme generalizate). Localizarea costală apare doar la 10% din cazuri. Poate fi confundată cu osteomielita, datorită asocierii febrei și hiperleucocitozei [51]. În formele localizate se indică biopsia excizională, iar în cazurile generalizate se recomandă radioterapie, corticoizi, chimioterapie. Tumorile maligne Tumorile maligne sunt reprezentate de: mielom, condrosarcom, sarcomul Ewing, sarcomul osteogenic, limfomul malign. Condrosarcomul reprezintă 30% din toate tumorile maligne primitive osoase ale peretelui toracic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
sau când există extensie extrabronșică asociată cu invazie de arteră pulmonară distal și la care rezecția angio-plastică/ angio-anastomoză nu poate fi efectuată. Rezecția atipică pulmonară („wedge resection” pulmonar) poate fi efectuată în tumorile carcinoide de tip I, de mici dimensiuni, localizate periferic; este necesară biopsierea ganglionilor bronho-pulmonari și eventual mediastinali cu examen extemporaneu din ganglioni și tumoră. În cazuri selecționate (leziuni cu diametrul sub 2 cm situate superficial în parenchimul pulmonar) rezecția atipică poate fi realizată prin chirurgie toracică video-asistată sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
hipotalamus, scoarța cerebrală). Hipotalamusul deține un rol cheie În ceea ce privește aspectele emoționale ale percepției dureroase. Se știe de asemenea că durerea “somatică” diferă de cea “viscerală”. Durerea somatică (obținută prin stimularea receptorilor de la nivelul pielii - ex: Înțepătura) este mult mai bine localizată și sursa durerii poate fi mai ușor identificată (reprezentarea durerii somatice se face "punct cu punct"). Spre deosebire de cea viscerală, durerea somatică este mai "ascuțită", cu instalare și remisie mai "abruptă". Aceste diferențieri Între cele două categorii sunt explicate atât prin
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
care cuprind puțini salariați și mulți copii, au o alimentație săracă în calorii (cel mult 1500 de calorii pe zi), dețin puține bunuri în proprietate și au un nivel de sănătate, educație familială și de instrucție școlară redus. Sărăcia este localizată și are caracter permanent cu deosebire în rindul agricultorilor, în special în familiile care nu beneficiază de pensii; de asemenea, în cazul familiilor cu mai mult de doi copii și monoparentale. Cît privește dezvoltarea umană, evaluată pe baza indicatorului dezvoltării
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
și altor obiecte protejate care sunt integrate sau încorporate în operele ori fonogramele prevăzute la lit. a)-d) sau care constituie parte integrantă a operelor sau fonogramelor respective. ... (3) În situația în care titularul dreptului de autor este identificat ori localizat ulterior, opera sau fonograma respectivă își încetează statutul de operă orfană. ... (4) Atunci când o operă sau o fonogramă are mai mulți titulari de drepturi de autor și nu toți sunt identificați sau, chiar dacă sunt identificați, nu sunt localizați în urma unei
LEGE nr. 8 din 14 martie 1996 (*actualizată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113866_a_115195]