5,029 matches
-
ar fi putut să scoată atât de mult pe o așa marfă îndoielnică. Ahmed s-ar fi târguit și el, nu încape vorbă, însă cu cine să te târguiești dacă pe o așa caniculă nu vezi țipenie de turist? Doar localnici în sandale, qandrissi ori djellaba din bumbac și cămăși din pânză deschise la culoare. Plictisit de moarte, copilul începu să-i urmărească cu privirea. Printre motoretele ce treceau încontinuu pe drumul plin de colb, un vlăjgan trăgea după el căruț
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
pe care le-a simțit ,le-a știut sau și le-a amintit fiecare. Săniuș,baruri ,restaurante,munte...Stradă Sforii,Piața Sfatului,urșii din Racadau...Piatră Mare,Tâmpa,Postăvarul și dă...Bunlocul ..Poiana și alte locuri pe care numai un localnic le-ar ști. Istorie,cultura...Școala Românească... Ah și Modarom...:))) Modarom era locul unde te duceai la intalnire.Probabil că acolo aveai toate șansele să te duci la întâlnire cu unul și să pleci cu altul pentru că efectiv era ...locul
ORASUL PRIETENILOR MEI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356056_a_357385]
-
sunt destul de puține. Într-o încercare de monografie a localității Coronini (fostă Pescari), inginerul agronom Ion CARACOANCEA dă unele amănunte; - citat - ,,Pescuitul pe Dunăre era dezvoltat, sculele folosite erau cârligele și ,,zăgăudia”, în afară uneltelor de pescuit enumerate mai sus localnicii au folosit și anumite substanțe de origine animală sau chiar substanțe chimice pentru a otrăvi peștele din Dunăre. (Legendă și istorie - pagina 12) Cel mai renumit pescar din Coronini este consemnat in istorie ca fiind Tănase CÂRPEAN, care la 5
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
și tineri dornici de afirmare care au rămas fideli meseriei de pescar până la sfârșitul vieții. Exemple pot fi; Alexe CÂRPEAN, Ion MARTINOVICI, zis Moșu. Costa lui Mișa și mulți alții pentru care mi-ar trebui o documentație solidă. Poate dintre localnici se va încumeta cineva să scrie mult mai deliat despre această meserie. Pescuitul se practică și acum de către locuitorii comunei Coronini, însă bărcile sunt construite din tablă rezistentă, și sunt dotate cu motoare pe benzină. Vâslele sunt folosite doar pentru
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
toleranța și politețea locuitorilor acestui oraș. În Delft, ca nicăieri în lume, există mulți apărători ai animalelor. Turiștii care se plimbă prin oraș cu haine de blană sau de piele naturală pot provoca populației autohtone reacții negative, de dispreț. Chiar dacă localnicilor din Delft le place să se relaxeze sau să se distreze, în restaurantele locale nu se dansează. Pe de altă parte olandezii din această regiune, dar nu numai, sunt primitori, tratând turiștii ca pe niște oaspeți ai caselor lor, mereu
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
teza originii flamande a termenului utilizat. Adjectivul „flamenco” era foarte la modă în Spania după descinderea la 1517 a regelui Carol al V-lea și al curții sale regale din Țările de Jos. Complet diferiți ca aspect și comportament față de localnici, blonzii flamanzi, gălăgioși și stridenți, făceau notă discordantă cu restul lumii, la fel ca și țiganii, care deranjau cu muzica și dansurile lor deșănțate. Adjectivul „flamenco” se substantivizează cu timpul, desemnând tot ceea ce depășește normele „cuminți”. Pe lângă flamenco, se consacră
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
din lut roșiatic, toate dau o notă arhitecturală distinctă acestor construcții ridicate până în secolul al XIX-lea. În schimb, după 1878, sub administrația Coroanei britanice Lefkara a cunoscut o perioadă de evoluție care a început să schimbe în bine destinele localnicilor. Casele aparținând acestei etape, dispuse pe străduțele înguste, pietruite, sunt case cu unul sau două etaje, cu magazine la parter, acoperișuri înclinate, balcoane lungi pe fațade, cu decorațiuni din ghips colorate, elemente ținând de epoca arhitecturală neoclasică. Începând cu secolul
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
etape, dispuse pe străduțele înguste, pietruite, sunt case cu unul sau două etaje, cu magazine la parter, acoperișuri înclinate, balcoane lungi pe fațade, cu decorațiuni din ghips colorate, elemente ținând de epoca arhitecturală neoclasică. Începând cu secolul al XIX-lea localnicii nu numai că produceau broderie și argintării de tot felul, dar au început să le și comercializeze peste tot în lume. Negoțul cu dantelă de Lefkara a fost întrerupt odată cu începerea Primului Război Mondial, mulți locuitori fiind nevoiți să emigreze forțat iar
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
găzduiește muzeul local. „Lefkaritiko” - un nume înscris în patrimoniul UNESCO Broderia denumită în greacă „Lace Lefkaritiko” a devenit cunoscută peste tot în lume; dacă la început dantelăriile și broderiile erau destinate doar împodobirii locuințelor, încet, încet, cei mai îndrăzneți dintre localnici au început să cutreiere lumea, ducând cu ei cu colecții întregi din aceste adevărate măiestrii artistice. Renumitul stil de coasere-brodare se presupune că s-a împământenit aici, fiind preluat în antichitate de la asirieni. Chiar dacă nu se poate localiza în timp
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
mai întâi la biserică, dar de cum am intrat pe una din străduțele ceva mai largi ale Lefkarei, zeci de magazinașe cu articole artizanale specifice, superbe dantelării lucrate manual, souvenir-uri purtând insemnele localității și nu în ultimul rând, fețele zâmbitoare ale localnicilor - care, trebuie să recunosc, pe lângă faptul că sunt niște meșteșugari desăvârșiți, sunt și negustori de excepție - ne-au stricat planurile! „HARRYS & MARIA LOIZU” este prăvălioara care te întâmpină de cum intri pe străduța care arată ca un Lispcani veritabil al Micului
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
pe acestea - și să scot la iveală cu lumina și căldura sufletului, ceea ce a fost demn de reținut și de transmis peste generații, căci amintirile gâlgâie de atâtea vieți și imagini din trecut, demne de reliefat.” Obiceiuri și ritualuri ale localnicilor țigăneșteni, specifice fiecărui anotimp în parte și care multe astăzi au dispărut, în cartea doamnei Buică prind viață: “Pe vremea copilăriei mele, la lăsata secului se “bătea halvița”, obicei despre care nu am mai auzit în zilele de azi. Tata
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
munte. În Boa Vista, cunoscută drept insula dunelor și a plajelor, sunt plaje superbe, cea mai cunoscută fiind Praia de Santa Monica. După o vacanță petrecută în Insulele Capului Verde impresia despre lume este cu totul alta. Frumusețile văzute și răsfățul localnicilor vă vor hrăni sufletul un an, până la următorul sejur în țara regretatei Cesariei Evora. -------------------------------------- *Cesaria EVORA - Cântăreață de renume internațional din Insulele Capului Verde. Născută la 27 august 1941 in localitatea Mindelo (Zona portugheză a ICV), decedata la 17 december 2011
DUPĂ CESÁRIA ÉVORA, ÎN INSULELE CAPULUI VERDE de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355302_a_356631]
-
Dacă la primul contact cu viața pe insula misterelor și-a fericirii - că doar aici a fost fieful zeilor, mai ales cel al zeiței dragostei și frumuseții, Afrodita - n-am reușit decât în mică măsură să cunosc localnici, următoarele două vizite mi-au dat prilejul de a întâlni, de-a cunoaște îndeaproape și mai ales de-a mă apropia de câteva familii cărora nu pot decât să le mulțumesc pentru felul deosebit în care m-au primit, m-
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
de-atunci cu Mary și Ray a fost preambulul prieteniei noastre de azi, când o dată pe săptămână ne vedem și tare bine ne simțim împreună! Dar șirul cunoștințelor făcute la Limassol în iarna aceea nu se oprește aici; un alt localnic demn de toată cinstea este George, verișorul Michellei, care împreună cu ea și Nasos se ocupă îndeaproape de bunul mers al afacerii de la „Malibu”. În perioada în care l-am cunoscut George devenise tătic pentru a doua oară. Soția sa, Samantha
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
părea aidoma celei de pe Piatra Craiului, pe ruta Cluj-Oradea. Mă simțeam mult mai aproape de locurile de-acasă și starea de spirit doborâtă de canicula limassoniană s-a schimbat automat. Louvaras este un sat așezat în creierul munților Troodos, cu gospodăriile localnicilor cocoțate pe coaste muntoase, alternând cu porțiuni terasate pe care, culmea, au amenajate grădini și solarii într-o priveliște minunată. Am fost întâmpinate la intrare de doi dulăi imenși, paznicii tradiționali ai gospodăriilor cipriote izolate și nu numai, care după ce
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
de îngrijire a rănilor de către o vrăciță renumită a locului, presvitera Olimbiada. Câțiva din oștenii lui Nicoară, aflați în acest sat situat într-o simetrie perfectă cu Verșenii, trec Moldova dincoace și participă la o vânătoare de mistreți, organizată de localnici. Dihăniile stricătoare de recolte își aveau sălașurile în pădurile de pe dealul Bourei, unde, "zice-se, a doborît Dragoș-Vodă vaca sălbatică". Sadoveanu folosește pentru delimitarea spațiului acțiunii toponimul verșenean, "Dealul Bourei" (convertit însă în "piscul Bourei", probabil pentru a-i da
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
locului, ieșiți în prundul Moldovei cu caii. "De cînd e lumea, la noi, moldovenii, asta e plăcerea cea mare a copilandrilor", mărturisește scriitorul cu nostalgie, în „Anii de ucenicie”, amintindu-și că a încercat și el această plăcere adolescentină a localnicilor neîmpliniți încă într-ale bărbăției, "cînd n-aveam mustață și cînd n-aveam griji", precizează el. Ipoteza că vânătoarea de pe dealul Bourei, din romanul „Nicoara Potcoava”, are amplasament geografic precis, legat de real, e întărită și de faptul că două
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
având drept front de lucru școala și construcția din temelii a noii grădinițe. Au mai contribuit la anumite lucrări pasagere de finisaj în școală, la montarea porților din fier forjat de la intrarea în curtea școlii o firma privată a unui localnic, firma Gepa Best Serv din Rucăr a patronulu Georgică Băcârcel iar în prezent se lucrează la turnarea planșeului de la noul așezământ al grădiniței din curtea școlii (martie 2009) de către firma argeșeană de construcții și instalații Zeus din Pitești. În afara proiectului
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
ale preoților și ale corului bisericesc, harul divin coborât în Biserică, aerul tare al muntelui ne pătrund în suflet purificându-l și revigorându-l după arșița verii și după problemele inerente vieții cotidiene. După slujbă, conform tradiției o parte din localnici au mers acasă unde și-au invitat la ospăț rudele din satele vecine, iar ceilalți s-au îndreptat spre Pensiunea „Melios” unde Primăria Ciocănești a oferit gratis ciorbă de păstrăv pregătită după o rețetă proprie de mama Olguța (Olguța Mihailciuc
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
la Ciocănești unde s-a desfășurat una din cele cinci zile ale Congresului Mondial al Jurnaliștilor pe probleme de turism și au fost încântați de plimbarea cu plutele pe Bistrița. În muzeu sunt amenajate spații dedicate și celorlalte ocupații ale localnicilor, precum fierăritul, păstoritul și butinăritul, torsul și țesutul. Butinăritul este reprezentat prin obiecte de uz casnic și gospodăresc precum: cofă, doniță, budârlău (untar, vas din lemn în care se obține untul), berghezeu (obiect de lemn cu palete la capăt pentru
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
să nu uităm că aproape 80% din populație este de sorginte greacă!) se simte peste tot în Cipru; fiecare tavernă, fiecare restaurant cipriot te întâmpină cu specificul lui și-ți este peste putință să reziști tentației, pentru că prin natura lor, localnicii adoră să mănânce bine! Dar petrecerile? Acestea devin adevărate festinuri, nu trebuie să te miri dacă vezi în curți, în grădini sau chiar pe trotuar - dacă altă posibilitate nu există - acele grătare tradiționale numite „foukou”, pe care se prepară vestita
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
sau chiar pe trotuar - dacă altă posibilitate nu există - acele grătare tradiționale numite „foukou”, pe care se prepară vestita „souvla”, stropită din plin cu vinuri din cele mai bune și mai renumite pe insulă. Și în fiecare weekend poți vedea localnicii cum se distrează și mai ales, ai ocazia să simți îmbietoare arome care-ți stimulează imediat pofta de a gusta o „souvla” preparată... „ca la mama ei”! Grătar, grătar și iar grătar, asta auzi peste tot dacă e vorba de
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
așa: „când cobori din avion în Cipru, primul lucru care te întâmpină și-ți amintește locul unde ești, este aroma inconfundabilă de souvlaki!” Și așa este, te înnebunește aroma aceea! Carnea de porc și miel au întâietate în topul preferințelor localnicilor, dar nici puiul nu este neglijat. Carnea de vită, însă este mai puțin agreată. Și ciprioții mănâncă bine nu numai la petreceri, ci în general, pentru că bucătăria lor este o adevărată artă. Nici vegetarienii nu sunt păgubiți de plăcerea degustării
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
confecționat asemănător unei trompete cu șase găuri, de către tinerii Brașovului, umplea cu sunetul ei, identic ca al glasului porcului zarea, fermentând în toată reprezentarea preistorică a spiritului grâului. Sunetele acelui instrument însoțeau alaiurile grupurilor de tineri din Scheii Brașovului iar localnicii ieșeau în întâmpinarea junilor, făcând semnul crucii și mulțumind lui Dumnezeu că le-a dat zile să mai audă o dată Sfânta Surlă. Surlașul, personaj important in ceata junilor, mergea în fruntea alaiului imitând glasul zeului jerfit auzit și astăzi de
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
aduce și o combină din Franța. În timp, însă, "francezul"și-a dat arama pe față și a dovedit că este doar un escroc. De trei ani terorizează satul, amenințând țăranii cu pistolul și ucigându-le orătăniile, în ciuda faptului că localnicii au trimis zeci de memorii autorităților, nimeni nu a intervenit pentru a soluționa conflictul. Afacerea cu Mosser s-a perfectat în casa consilierului Iacob. La venirea în Pojoga, Hugo Mosser i-a anunțat pe săteni că va construi o mică
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]