9,718 matches
-
40.000 de execuții, iar 20.000 de femei au fost tunse drept pedeapsă. În timpul războiului, fiecare a cincea casă fusese distrusă în Franța, iar fiecare a șasea casă fusese avariată. Inevitabil, debutul anilor ’50 s-a caracterizat prin condiții locative precare pentru foarte mulți dintre francezi. Orașele plătiseră un tribut greu războiului, multe dintre acestea fiind distruse în mod extins. Dintre cele mai elocvente exemple putem aminti orașe precum Brest, Le Havre sau Lorient. Din punct de vedere politic, în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Cutia de chibrituri” Pe un fundal comun al nevoii acute de locuințe, datorită creșterii accentuate a populației urbane, conceptul utilizat în spațiul dominat de sovietici este cel mai bine definit de sintagma cutia de chibrituri. Încă din anii ’50 norma locativă pentru o persoană s-a stabilit la 8 m2, norma sanitară minimă pentru suprafața unei locuințe, incluzând spațiile utile, fiind tot de 8 m2. Inițiativa guvernului Groza de a realiza un recensământ al locuințelor în 1948 pentru a aprecia în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
aceste condiții era limitată la maximum 20 m2”<ref id=”1”> Comisia Prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din România, Raport final, București, 2006, online la http://www.presidency.ro/? RID=htm&id=82, p. 617.</ref>. Ideea că fixarea spațiului locativ este o chestiune independentă de nevoile reale ale populației se întâlnește frecvent la nivelul discursului tovarășilor de partid. „Tovarășul” Teohari Georgescu subliniază în ședința Secretariatului C.C. al P.M.R.: „în legea spațiului locativ din 1948 s-a stabilit spațiul locativ pentru
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
82, p. 617.</ref>. Ideea că fixarea spațiului locativ este o chestiune independentă de nevoile reale ale populației se întâlnește frecvent la nivelul discursului tovarășilor de partid. „Tovarășul” Teohari Georgescu subliniază în ședința Secretariatului C.C. al P.M.R.: „în legea spațiului locativ din 1948 s-a stabilit spațiul locativ pentru cetățeni. Se vine cu o propunere ca să trecem prin Consiliul de Miniștri fixarea spațiului locativ și pentru instituții de stat. Știm că la Oficiu de închirieri se lucrează prost, sunt muncitori, se
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
spațiului locativ este o chestiune independentă de nevoile reale ale populației se întâlnește frecvent la nivelul discursului tovarășilor de partid. „Tovarășul” Teohari Georgescu subliniază în ședința Secretariatului C.C. al P.M.R.: „în legea spațiului locativ din 1948 s-a stabilit spațiul locativ pentru cetățeni. Se vine cu o propunere ca să trecem prin Consiliul de Miniștri fixarea spațiului locativ și pentru instituții de stat. Știm că la Oficiu de închirieri se lucrează prost, sunt muncitori, se luptă, sunt mari greutăți. Dar sunt instituții
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
discursului tovarășilor de partid. „Tovarășul” Teohari Georgescu subliniază în ședința Secretariatului C.C. al P.M.R.: „în legea spațiului locativ din 1948 s-a stabilit spațiul locativ pentru cetățeni. Se vine cu o propunere ca să trecem prin Consiliul de Miniștri fixarea spațiului locativ și pentru instituții de stat. Știm că la Oficiu de închirieri se lucrează prost, sunt muncitori, se luptă, sunt mari greutăți. Dar sunt instituții care se înmulțesc, avem 50 diferite școli superioare în București. Părerea mea este că trebuie făcut
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sub semnul cifrei 8 de-a lungul întregii perioade, normarea spațiului necesar fiecărui individ fiind doar o altă modalitate de control al statului în sfera privată. În Decretul nr. 78 din 5 aprilie 1952 pentru normarea, repartizarea și folosirea suprafeței locative și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, se stabilește norma sanitară ca fiind suprafața necesară pentru locuit pentru o persoană. Norma sanitară este astfel de 8 m2 pentru o persoană, indiferent de vârstă. În Legea nr. 10 din 9 mai
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
proprietari și chiriași, se stabilește norma sanitară ca fiind suprafața necesară pentru locuit pentru o persoană. Norma sanitară este astfel de 8 m2 pentru o persoană, indiferent de vârstă. În Legea nr. 10 din 9 mai 1968 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, se păstrează aceeași normă locativă care, dacă este depășită, se va repartiza de preferință pentru a fi folosită de soți sau de soți cu copii până la vârsta de 7 ani, indiferent de gen
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
locuit pentru o persoană. Norma sanitară este astfel de 8 m2 pentru o persoană, indiferent de vârstă. În Legea nr. 10 din 9 mai 1968 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, se păstrează aceeași normă locativă care, dacă este depășită, se va repartiza de preferință pentru a fi folosită de soți sau de soți cu copii până la vârsta de 7 ani, indiferent de gen. Legea nr. 5 din 28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
normă locativă care, dacă este depășită, se va repartiza de preferință pentru a fi folosită de soți sau de soți cu copii până la vârsta de 7 ani, indiferent de gen. Legea nr. 5 din 28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași extinde această prevedere la o normă locativă de 10 m2, dar în situația în care dimensiunile locuințelor nu permit alocarea acestui spațiu, se pot atribui în continuare doar 8 m2. Un anumit grad
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
folosită de soți sau de soți cu copii până la vârsta de 7 ani, indiferent de gen. Legea nr. 5 din 28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași extinde această prevedere la o normă locativă de 10 m2, dar în situația în care dimensiunile locuințelor nu permit alocarea acestui spațiu, se pot atribui în continuare doar 8 m2. Un anumit grad de relaxare în normarea spațiului locativ se înregistrează în 1966, acceptându se standarde mai
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și chiriași extinde această prevedere la o normă locativă de 10 m2, dar în situația în care dimensiunile locuințelor nu permit alocarea acestui spațiu, se pot atribui în continuare doar 8 m2. Un anumit grad de relaxare în normarea spațiului locativ se înregistrează în 1966, acceptându se standarde mai generoase. „Simultan se elaborează norme și regulamente mai flexibile, care permit o mai mare diversitate de tipuri: 9 tipuri de familii în loc de cele 4 din 1960, introducerea dormitorului de o singură persoană
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
mp și un maximum de 80 de mp, rareori atins. Pentru cele construite în anii ’50, s-au utilizat standardele sovietice care indicau o suprafață a ariei locuibile pentru o persoană la 8 metri pătrați, norma sanitară minimă pentru suprafața locativă - definită ca incluzând toate suprafețele utile - având tot 8 mp<ref id=”1”>Decretul nr. 78 din 5 aprilie 1952 pentru normarea, repartizarea și folosirea suprafeței locative și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași; Legea nr. 10 din 9 mai1968
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
locuibile pentru o persoană la 8 metri pătrați, norma sanitară minimă pentru suprafața locativă - definită ca incluzând toate suprafețele utile - având tot 8 mp<ref id=”1”>Decretul nr. 78 din 5 aprilie 1952 pentru normarea, repartizarea și folosirea suprafeței locative și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași; Legea nr. 10 din 9 mai1968 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași; Legea nr. 5 din 28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
toate suprafețele utile - având tot 8 mp<ref id=”1”>Decretul nr. 78 din 5 aprilie 1952 pentru normarea, repartizarea și folosirea suprafeței locative și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași; Legea nr. 10 din 9 mai1968 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași; Legea nr. 5 din 28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași.</ref> Valul migratoriu a început să fie redus în anii ’80, când 14 mari orașe
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
normarea, repartizarea și folosirea suprafeței locative și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași; Legea nr. 10 din 9 mai1968 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași; Legea nr. 5 din 28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași.</ref> Valul migratoriu a început să fie redus în anii ’80, când 14 mari orașe au fost declarate „închise”. În Tabelul 1 se regăsesc informații referitoare la cele 14 orașe. Decretul nr. 68
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
zilnic a navetei<ref id=”1”>Decretul nr. 68 din 17 martie 1976 privind schimbarea domiciliului din alte localități în orașe declarate, potrivit legii, orașe mari, publicat în Buletinul Oficial nr. 24 /20. Martie 1976.</ref> O imagine a situației locative din România la sfârșitul anului 1989 se poate contura din consultarea graficelor de mai jos. Schimbarea majoră de la sfârșitul anului 1989 a făcut ca lucrurile să intre pe o nouă direcție și în ceea ce privește locuirea. Dar în acest domeniu modificările nu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sector, producând aproximativ 7.000 de apartamente anual între 1950 și 1955. În acea perioadă se construiau mai multe locuințe în mediul rural decât în mediul urban. De exemplu, în 1951, în mediul rural s-au construit 3,32 unități locative la mia de locuitori, iar în mediul rural doar 2,49. După câțiva ani s-a instaurat un echilibru care s-a păstrat până în 1963, când raportul s-a schimbat în favoarea urbanului<ref id=”3”>B. Turner, J. Hegedus, I.
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
datorită prezenței televizorului, iar acum tendința este de a avea câte un televizor în fiecare încăpere; petrecerile s-au mutat din locuințe în localurile publice ș.a.m.d. „Regimul comunist a preferat constant cantitatea în locul calității, lăsând moștenire un stoc locativ de o calitate îndoielnică. (...) Al doilea val de industrializare forțată (în special în anii ’70) a înrăutățit situația. Presiunea locativă a crescut, stimulând construirea de o calitate îndoielnică. Nu doar apartamentele erau mici și urâte, ci întreaga infrastructură urbană era
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
din locuințe în localurile publice ș.a.m.d. „Regimul comunist a preferat constant cantitatea în locul calității, lăsând moștenire un stoc locativ de o calitate îndoielnică. (...) Al doilea val de industrializare forțată (în special în anii ’70) a înrăutățit situația. Presiunea locativă a crescut, stimulând construirea de o calitate îndoielnică. Nu doar apartamentele erau mici și urâte, ci întreaga infrastructură urbană era una represivă. Spațiile comune lipseau, parcurile erau rare, viața comunitară, în ansamblul ei, era reprimată prin structura locuințelor”<ref id
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
înregistrate în lucrările de profil (cf. DLR). Elementul de noutate, care justifică folosirea termenului "extindere" în titlul acestei lucrări, îl reprezintă anumite nuanțe subsumate unei valori semantice mai generale sau frecvența cu care se înregistrează anumite valori. Astfel, în cadrul relației locative (2.1) am înregistrat extinderea prepoziției pe în locul altei prepoziții cu sens de loc (ex. în, la, prin etc.). În cadrul sensului de relație (2.6) am înregistrat frecventa folosire a lui pe în locul altei prepoziții sau locuțiuni prepoziționale exprimând relația
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
sunt derivate de la cele concrete, aplicând analogic relațiile concrete exprimate de prepoziții unor noțiuni non-concrete. Ceea ce semnifică în general prepoziția pe este, conform DLR, "ideea de contact, privit concret sau gândit analogic pentru două sau mai multe elemente". În cadrul relației locative, pe exprimă "contactul, prin suprapunere directă sau mediată, cu o suprafață anumită, cu o localizare spațială pe o suprafață nedefinită sau cu un spațiu conceput ca o suprafață". Toate sensurile lui pe au în comun această idee de contact. Prepoziția
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
relație nu are și sensuri concrete (spațiale și temporale) în limba română contemporană. În plus, aceste locuțiuni prepoziționale care exprimă relația sunt banalizate prin repetare, desemantizate parțial prin gramaticalizare, fac parte din bagajul limbii standard, care nu este expresivă. Valoarea locativă primară face ca prepoziția pe să fie simțită ca fiind mai expresivă, mai dinamică, prin actualizarea în mintea interlocutorului a valorii primare concrete de contact, de suprapunere. Prin folosirea lui pe se resemantizează o valoare semantică abstractă (relația, în sens
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
folosirea lui pe se resemantizează o valoare semantică abstractă (relația, în sens larg), prin urmare, pe corespunde mai bine cerințelor expresive ale stilului jurnalistic și ale exprimării colocviale, în general. De ce este preferată pe altor prepoziții cu sens primar concret (locativ) care au căpătat sau au glisat spre valori abstracte? Cred că tipul de relație locativă pe care îl exprimă pe este cel mai potrivit pentru a fi extins analogic asupra valorilor mai abstracte ale relației din contextele pe care le-
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
pe corespunde mai bine cerințelor expresive ale stilului jurnalistic și ale exprimării colocviale, în general. De ce este preferată pe altor prepoziții cu sens primar concret (locativ) care au căpătat sau au glisat spre valori abstracte? Cred că tipul de relație locativă pe care îl exprimă pe este cel mai potrivit pentru a fi extins analogic asupra valorilor mai abstracte ale relației din contextele pe care le-am înregistrat. Circumstanțialul de relație "indică limitele de manifestare ale unei acțiuni, stări, calități prin
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]