1,675 matches
-
În februarie 1945 a fost încadrat în Regimentul "40 Călugăreni-Medgidia", de unde a fost lăsat la vatră cu gradul de sublocotenent către sfârșitul lunii mai a aceluiași an, imediat după încheierea păcii. În prezent, este veteran de război, având gradul de locotenent-colonel (r). În anul 1948, s-a căsătorit cu Maria Roșculeț și au împreună un fiu și o fiică. Este licențiat în limba și literatura engleză (secundar limba română) al Facultății de limbi Germanice din cadrul Universității București. De asemenea, în urma susținerii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
câteva luni și abia pe urmă m-am dus la un cămin în Militari. Vă dați seama ce distanțe? S. B.: Cum v-ați integrat? M. M.: Ajuns acolo căpitan, m-am uitat în stânga și în dreapta: comandanții de batalioane erau locotenenți-colonei; șeful serviciului tehnic, locotenent-colonel; șeful serviciilor, locotenent-colonel. S. B.: Funcția doboară gradul. Cum se uitau la dumneavoastră? M. M.: Cum se uitau? Strâmb! Secretarul de partid, locotenent-colonel. Și eu eram doar căpitan. S. B.: Dar care credeți că a fost
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pe urmă m-am dus la un cămin în Militari. Vă dați seama ce distanțe? S. B.: Cum v-ați integrat? M. M.: Ajuns acolo căpitan, m-am uitat în stânga și în dreapta: comandanții de batalioane erau locotenenți-colonei; șeful serviciului tehnic, locotenent-colonel; șeful serviciilor, locotenent-colonel. S. B.: Funcția doboară gradul. Cum se uitau la dumneavoastră? M. M.: Cum se uitau? Strâmb! Secretarul de partid, locotenent-colonel. Și eu eram doar căpitan. S. B.: Dar care credeți că a fost motivul pentru care s-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
am dus la un cămin în Militari. Vă dați seama ce distanțe? S. B.: Cum v-ați integrat? M. M.: Ajuns acolo căpitan, m-am uitat în stânga și în dreapta: comandanții de batalioane erau locotenenți-colonei; șeful serviciului tehnic, locotenent-colonel; șeful serviciilor, locotenent-colonel. S. B.: Funcția doboară gradul. Cum se uitau la dumneavoastră? M. M.: Cum se uitau? Strâmb! Secretarul de partid, locotenent-colonel. Și eu eram doar căpitan. S. B.: Dar care credeți că a fost motivul pentru care s-a produs acea
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Ajuns acolo căpitan, m-am uitat în stânga și în dreapta: comandanții de batalioane erau locotenenți-colonei; șeful serviciului tehnic, locotenent-colonel; șeful serviciilor, locotenent-colonel. S. B.: Funcția doboară gradul. Cum se uitau la dumneavoastră? M. M.: Cum se uitau? Strâmb! Secretarul de partid, locotenent-colonel. Și eu eram doar căpitan. S. B.: Dar care credeți că a fost motivul pentru care s-a produs acea promovare? O infuzie de tineret, o schimbare rapidă și controlată de generație? M. M.: S-a făcut o infuzie de
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
a înlăturării unor ofițeri superiori. M. M.: S-ar putea să aveți dreptate, dar nu vreau să fac afirmații despre care nu am date. S. B.: Cum v-ați descurcat cu subordonații? M. M.: Vă spuneam că am întâlnit numai locotenenți-colonei. Sigur că în câteva săptămâni m-am documentat și când generalul Velicu m-a întrebat dacă am probleme am solicitat să fiu ajutat să numesc pe funcții locotenenți-majori sau căpitani. Domnule, m-a înțeles. Mai puțin la primul batalion, era
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
câteva săptămâni m-am documentat și când generalul Velicu m-a întrebat dacă am probleme am solicitat să fiu ajutat să numesc pe funcții locotenenți-majori sau căpitani. Domnule, m-a înțeles. Mai puțin la primul batalion, era la noi un locotenent-colonel Panaitescu Jan, un băiat jos pălăria. La Batalionul II am numit un locotenent-major, Ștefan; la Batalionul III, un căpitan, Țenea; locțiitor tehnic, locotenent-major subinginer Vasilescu; locțiitor pentru logistică, un locotenent-major, Saca. S. B.: Ați venit cu garnitura dumneavoastră. M. M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și oameni deștepți. S. B.: Care era relația dintre dumneavoastră și comandanții celorlalte două unități că, totuși, dumneavoastră erați Comandantul Microgarnizoanei. M. M.: Eram Comandant de Regiment, gradul funcției era de colonel. La divizioane, gradul funcției era de maior sau locotenent-colonel, la Batalionul de geniu, la fel, la Compania aprovizionare și transport, de maior. Și eu eram numit prin ordin al Comandantului Garnizoanei București, generalul Velicu, că de aici se trag o grămadă de necazuri. Dacă țineți minte, la Revoluție, Comandantul
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fost o petrecere. Eu știu că Blănaru venea din partea Diviziei Mecanizate, era superior. M. M.: Da, fusese promovat în funcția de șef al Apărării antiaeriene a Diviziei. S. B.: Și venea în inspecție și ne-a fost prezentat. El era locotenent-colonel, iar Țilimpea era maior. M. M.: Țilimpea era un om al dracului, aspru. S. B.: Era, dar să știți că era, totuși, iubit de cadre, îl aveau ca model. M. M.: Le punea la muncă. S. B.: Țin minte că
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
altcineva n-a mișcat. De ce vă spun? Îmi amintesc că ulterior eram Comandant de Divizie deja, la una din mineriade, când s-au întins minerii, când au dat foc la Ministerul de Interne. S-au întins pe caldarâm și un locotenent-colonel, Anghel, un coleg de-al meu, a ieșit cu un batalion de tancuri atunci. Se primise dispoziție și m-a sunat: "Băi, Mirceo, ce fac? Ăștia au zis că dacă trec peste ei sau intru aici mă pun ministru de
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
recompensa în urma îndeplinirii misiunii. M. M.: Da, ca să fac ceremonialul de avansare în grad. Dar nu țin minte că am vorbit cu dânsul în noaptea aia. S. B.: Dumneavoastră ați fost avansat? M. M.: Da, am fost avansat. Am devenit locotenent-colonel. S. B.: Și șeful Diviziei a fost și el avansat? M. M.: Da, a fost făcut colonel. S. B.: Cum a fost atmosfera în unitate după revenire? Oamenii începeau să descopere libertatea Ați avut revendicări nemaiîntâlnite până atunci, modificări de
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
S. B.: Și nu ați simțit vreo schimbare a atitudinii cadrelor, pretenții mai mari, tendință de insubordonare? M. M.: Tendițe de insubordonare nu, dar pretenții mai mari da. Eu făceam adunări destul de dese cu ei. De exemplu, un subofițer: "Domnule locotenent-colonel, noi de ce nu avem echipamentul din stofă mai bună?" Al subofițerilor era de o calitate mai slabă. I-am spus: "Măi, băiete, fă-te ofițer, măi, dacă vrei haine mai bune!" "Păi, vrem și foi de drum la clasa I
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fost pe placul rușilor. Elțin ne determina uneori să ne facem cruce gândindu-ne unde ne-ar putea duce isprăvile lui. Iar acum avem de a face cu chintesența lor" Putin. Actualul prim ministru n-ar fi altceva decât un locotenent-colonel tipic al KGB-ului, o sosie a lui Akaki Akakievici, eroul umil din "Mantaua" lui Gogol. Se comportă exact ca un membru al poliției secrete din vremea lui Lenin. Nu este un tiran și un despot înnăscut. Pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
capul lor“ (Documente privind istoria României. Războiul pentru Independență, vol. VI, Ed. Academiei, București, 1953, p. 42), fiind propus de generalul Alexandru Cernat, comandantul armatei române de operații, la 3/15 septembrie 1877 pentru a fi înaintat la gradul de „locotenent-colonel în miliție“. El a fost decorat de țar cu ordinul Sf. Gheorghe clasa a IV-a, pentru eroismul de care dăduse dovadă în lupta de la 30 august/11 septembrie 1877, însuși împăratul Rusiei adresându-i-se cu cuvintele: „Ai comandat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gescu, cum și 66 soldați. Au fost răniți: locot. colonel Măldărescu, alți trei ofițeri și 149 soldați. anul 1877 389 români, care s-au luptat vitejește, au fost nevoiți să se retragă, suferind pierderi grele, însuși comandantul Regimentului 7 infanterie, locotenent-colonelul Grigore Ion, fiind rănit. 159. Frédéric Damé, „D. Ulysse de Marsillac“, ROM., an. XXI, 9, 10 noiembrie 1877, p. 1002 („D. Marsillac nu mai este...“). 160. Am reprodus anunțul de-a dreptul din ROM., an. XXI, 8 noiembrie 1877, p.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pertinent, Mișcarea revoluționară comunistă din România în cursul anilor 1918-1926 și legăturile ei cu Internaționala a III-a, în care a analizat acțiunile subversive ale guvernului de la Moscova și modalitățile de acțiune, respectiv neutralizare ale agenților sovietici. Generalul Mihail Șerb, locotenent-colonel Mihai Ion, maiorii Gheorghe Beloiu și Alexandru Constantinescu au semnat, în anul 1928, lucrarea Poliția de siguranță. Serviciul de informații și contrainformații, în care s-a evidențiat rolul și utilitatea unui asemenea serviciu, precum și pericolele existente la adresa statului român. În
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
modul de obținere a informațiilor, recrutarea informatorilor și organizarea informativă a zonei de acțiune. În același an, doi specialiști ai serviciilor de informații - Constantin Maimuca (inspector regional de poliție la Chișinău și viitor șef al Direcțiunii Poliției de Siguranță) și locotenent-colonel Anibal Panaitescu (șeful Serviciului Jandarmeriei, structura informativă a Inspectoratului General al Jandarmeriei) - au scris o carte de specialitate, bazată foarte mult pe experiențe profesionale: Tehnica și tactica comunistă. Volumul are meritul de a scoate în relief intențiile și modurile de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a durat doar două luni, până în septembrie 1940, când generalul Antonescu a decis revenirea instituțiilor la organizarea anterioară, conform legilor care le-au consacrat (Legea Poliției și Legea Jandarmeriei din 1929, etc.). Doi ofițeri de jandarmi, colonel Alexandru Călătorescu și locotenent-colonel Nicolae Bucur au semnat lucrarea Manual practic de poliție urbană, care s-a bazat atât pe experiența autorilor, cât și pe noile doctrine în domeniu. Datorită noilor situații existente în România (pierderile teritoriale, ascensiunea curentelor extremiste și religioase ș.a.), în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru Balcani, fusese condus de generalul Al. D. Sviozoni care, în urma reorganizărilor, a fost rechemat la Moscova și înlocuit cu colonelul Valentinov. Rotirea cadrelor a cuprins și pe șeful de Stat Major, colonelul Sivinski, în locul căruia a sosit la Viena locotenent-colonelul Koten, dar și pe coloneii Dvigupski și Spiski, schimbați de maiorul Nikiforov. Locotenent-colonelul Eugen Subotin, inspector pentru Balcani, a fost înlocuit de locotenent-colonelul Korsovski, fost șef al serviciului instrucțiuni. Schimbările au afectat și secțiile militare din Zagreb (maior N. Streini
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cadrelor a cuprins și pe șeful de Stat Major, colonelul Sivinski, în locul căruia a sosit la Viena locotenent-colonelul Koten, dar și pe coloneii Dvigupski și Spiski, schimbați de maiorul Nikiforov. Locotenent-colonelul Eugen Subotin, inspector pentru Balcani, a fost înlocuit de locotenent-colonelul Korsovski, fost șef al serviciului instrucțiuni. Schimbările au afectat și secțiile militare din Zagreb (maior N. Streini), Sofia (colonel Malkin), Praga (maior V. Gorov) și București (locotenent-colonel Al. Sinkov), dar numele noilor numiți nu erau încă cunoscute. În același timp
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de maiorul Nikiforov. Locotenent-colonelul Eugen Subotin, inspector pentru Balcani, a fost înlocuit de locotenent-colonelul Korsovski, fost șef al serviciului instrucțiuni. Schimbările au afectat și secțiile militare din Zagreb (maior N. Streini), Sofia (colonel Malkin), Praga (maior V. Gorov) și București (locotenent-colonel Al. Sinkov), dar numele noilor numiți nu erau încă cunoscute. În același timp, la Viena, a luat ființă un nou birou sovietic, condus de un anume Andor (cca. 48 de ani, vorbitor a opt limbi) cunoscut drept conducătorul acțiunilor revoluționare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
congresul din luna octombrie [1926-n.n.] și sprijinită de partidul dreptei a lui Stalin”. Tot în Viena și-a desfășurat activitatea în primii ani după 1918 și Comisia de lichidare ungară, compusă din ministrul secretar de stat Ladislau Szalay, locotenent-colonel Fogarassy, șeful Secției Prizonieri, maior Georg Karrasz, șeful Secției Administrative, Radic, ajutor, Faschind, director al Cancelariei și Frimmel, ajutor. Oficial, această structură s-a ocupat cu lichidarea datoriilor Imperiului Austro-Ungar și departajarea sarcinilor ce reveneau celor două țări, Austria și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sarcina să se instaleze în Elveția, țară în care a vizitat informativ toate orașele mari și mici. Serviciul de spionaj militar extern, camuflat sub titulatura de Biroul de conturi, aflat tot în subordinea Comisiei de lichidare, avea la conducere pe locotenent-colonel von Tscheppen, care se ocupa „numai cu afaceri strict militare” ale statelor vecine Ungariei. Practic, misiunile acestei structuri s-au referit la penetrarea statelor-majore ale marilor unități, ale comandamentelor, spionajul și contraspionajul militar. În România, activitatea acestora s-a dovedit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
subbirouri. În martie 1920 a mai fost adăugată un nou birou, cel al Cifrului, care a completat activitatea structurii informative militare. Din 1919, șeful Secției a fost numit colonelul Constantin Bălăcescu, iar șeful Biroului 1 maiorul Ioan Stoicescu, urmat de locotenent-colonel A. Dimitrescu. În scurt timp, Biroul 1 și-a completat organigrama cu necesarul uman și a trecut la îndeplinirea obiectivelor trasate. Noutatea acestei noi organizații a constat în subordonarea atașaților militari direct Secției Informații. În 1919, România a avut reprezentanți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ungaria aceeași persoană, apropiată de amiralul Horthy, a inițiat, coordonat și condus acest edificiu timp de două decenii. Numele său: generalul Zoldt. O analiză a activității Centrului „B” al Marelui Stat Major pentru perioada 1927-1928 a arătat că, sub conducerea locotenent-colonelului Porumbaru și a căpitanului Motoc, informațiile primite au avut ca sursă agenții de la centrele înaintate, Biroul polonez de informații, agentul „K” și exploatarea presei sovietice. „Cel mai mult” material a furnizat agentul curier 289, urmat de agentul rezident 436 („binișor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]