1,283 matches
-
la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: obișnuit și încăpățânare. 2. Explică rolul cratimei în secvența: vorbă dea ei. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul vorbă. 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 5. Selectează două secvențe din text în care se utilizează stilul indirect. 6. Explică rolul verbelor la timpul prezent în fragmentul reprodus. 7. Prezintă semnificația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: himeră și să vorbim. 2. Explică rolul punctelor de suspensie în enunțul O, am iubit o himeră... 3. Construiește un enunț incluzând o locuțiune/expresie care să conțină substantivul lume. 4. Precizează două mărci ale adresării directe, ilustrândule cu câte un cuvânt/o sintagmă din text. 5. Prezintă semnificația unei figuri de stil din primele patru replici ale textului citat. 6. Menționează o modalitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu privire la text: 1. Numește câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: tăcerea și boreal. 2. Explică rolul virgulei utilizate în structura: îmbrățișează ramurile goale, schiază pe melancolia ta. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină verbul a lega. 4. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 5. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 6. Precizează două caracteristici ale elementelor de versificație utilizate în poezia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
întregi. (Camil Petrescu, Patul lui Procust) 1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: retras și rarefiată. 2. Explică rolul semnului întrebării în enunțul: Nu ești neliniștită?... 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul gând. 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 5. Selectează două secvențe din text în care se utilizează stilul direct. 6. Explică rolul exclamației retorice: Ce numi explica femeia aceasta! 7. Prezintă semnificația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
limbajul trupului, și metalimbajul poate trezi "sentimentul instinctiv", "intuiția", "cel de-al șaptelea simț", "presimțirea" că vorbitorul nu spune ceea ce gândește. Deși metalimbajul constituie încă o zonă neclară a comunicării interpersonale, capitolul de față încearcă să simplifice multe din cuvintele, locuțiunile și expresiile de bază, pe care majoritatea dintre noi le folosim pentru a comunica un mesaj, dar, în același timp, evită o prezentare prea simplistă a unei zone atât de complexe. Majoritatea cuvintelor și expresiilor de care ne ocupăm aici
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
1997 Anglia 4 10 Smith și Sharp, 1994 Olanda (școala primară frecvent) 12 Mooij, 1992 Australia (frecvent) 15 Rigby și Slee, 1991 Medie 5,80 9,42 Diferență-tip 1,96 3,15 Hărțuirea între elevi, cum vom traduce provizoriu locuțiunea school bullying, i-ar cuprinde așadar, în medie, pe 6% dintre elevi ca agresori (uneori ei înșiși agresați) și pe 9,5% dintre elevi ca agresați (uneori agresori). Prin urmare, o minoritate importantă de elevi este afectată de acest fenomen
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
promițătoare (de exemplu, Sherman et al., 2002). E drept că simpla introducere a referințelor americane ajunge uneori pentru ca un autor să fie etichetat drept "transmițătorul" reacționar al celor mai conservatoare idei de peste Atlantic (adesea rezumate la "toleranță zero" și la locuțiunea atât de utilă și grăitoare de "criminalizare a sărăciei"). Subterfugiile pretențioase folosite în Franța pentru a critica evaluarea practicilor, programelor și politicilor de prevenire sau de reprimare în numele unei așa-zise lipse de conștiință critică a celor care practică acest
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
libertatea, natura, omul comun, lupta cu inerția, răul uman, alienarea ipotetică, liniștea interioară. Creația de referință rămâne indiscutabil Moartea căprioarei. Considerațiile stilistice, generos plasate în cuprinsul cărții, sunt pertinente și întregesc analiza, chiar dacă demonstrația este apăsat didactică, inventariind scrupulos neologismele, locuțiunile, clișeele lingvistice, termenii populari, cuvintele tehnice etc. Este un exercițiu util, deși valoarea poeziei lui Nicolae Labiș trebuie căutată în altă parte, în spațiul unui neoromantism patetic și vehement, al unei descătușări energetice de tip nietzscheean, altfel spus dionisiac. Cronotopul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește locuțiuni verbale și nominale determinative, clișee uzuale de limbă, formulări familiare, sintagme, toate considerate fapte de limbă cu valoare stilistică și estetică, de circulație largă și folosite curent de către vorbitor. Iată de ce, nu întâmplător, preocuparea poetului de a folosi un bogat
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
între comedii și Momente și între nuvelele lui fantastice. În limbajul realist, Matei merge un strat mai jos decît Ion Luca, în cel rafinat un strat mai sus. Excepționala forță lexicală din D-ale carnavalului și O noapte furtunoasă, cu locuțiunile atît de tipic mahalagești, nu seacă în verva "studiată și savurată" a limbagiului lui Pirgu, a Penii Corcodușii și în seva expresivă a cuvîntului, cînd e vorba să prindă tipurile din familia Arnoteanu.") și la statutul unor personaje aflate în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a drumului formării unui personaj; e. psihologică: analiza stărilor sufletești ele personajelor; f. didactică. C. a. simplă: liniară, axată pe un conflict central; b. complexă: ramificată, bazată pe interferența conflictelor. Alte caracteristici: - la nivel morfologic:accentul cade pe verb, pe locuțiunile verbale etc., ca forță motrice a acțiunii; în timp ce în descriere, ca imagine picturală, pe grupul nominal (substantive, adjective etc.) sau pe verbe statice; - timpurile verbale: imperfectul, perfectul simplu, indicativ prezent; - la nivel sintactic:predicatul, complemente; - propoziții și fraze mai scurte
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
alte manifestări ale deixisului: • deixis spațial: prin folosirea de adverbe (aici-acolo), pronume demonstrative (acesta-acela) etc.; • deixis temporal: prin apelarea la expresii diverse (astă vară, lunea trecută, după o oră etc.), timpuri verbale, adverbe (acum, atunci, azi, ieri, curând etc.), locuțiuni adverbiale (înainte de, în urmă cu, mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis textual: cu ajutorul unor pronume demonstrative ( Acesta ar fi începutul romanului), adverbe și locuțiuni adverbiale de timp și loc (Aici a început povestea), adverbe de mod (Așa a început povestea); • deixis personal: vocative și interjecții (măi, bre), substantive proprii sau comune în cazul vocativ 94. Misiunea profesorului de a înlătura obstacolele psiho-cognitive ale elevilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se pune niciun semn: „Bre Ilie, vină-ncoace!” (M. Sadoveanu), „Măi animalule!” (celebrul apelativ al lui Ion Iliescu, adresat la Constanța lui Radu Mazăre, pe atunci ziarist, devenit apoi primar al Constanței și membru marcant al PSD). - conjuncția așadar și locuțiunea conjuncțională prin urmare, așezate În interiorul unei propoziții, se pun Între virgule: „Sâmbătă, așadar, de la amiazi, amândouă aceste doamne Încep să se pregătească de plecare” (I.L. Caragiale). Interdicții de folosire a virgulei În propoziție: - nu se desparte prin virgulă subiectul de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
-se repulsia scriitorului față de scrisul frumos, disprețul său pentru rețetele estetice, modelele și procedeele tradiționale consacrate. În continuare sunt analizate formele stilului oral pe care le cităm: fraze interogative și exclamative, ziceri tipice, construcții întrerupte, așazisele anacolute, expresii idiomatice, proverbe, locuțiuni verbale, repetarea cu inversiunea ordinii cuvintelor, rotacizarea specifică limbii muntenești, mai-mult-ca-perfectul perifrastic ș.a. De asemenea se observă că, atunci când dialogul încetează și încep comentariile scriitorului, acesta folosește și aici felul de a vorbi al personajelor sale, prin intermediul stilului indirect liber
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
atare, vorbirea caracterizată prin tehnică liberă este în parte și o sumă de segmente existente deja, decupate din vorbirile anterioare și readuse de fiecare dată cu aceeași structură în vorbirea curentă. Discursul repetat are diferite etichetări în știința limbii (expresie, locuțiune, proverb, sintagmă etc.), în raport de forma lui, de relația cu alte elemente ale limbii sau de conținut. În cazul discursului repetat trebuie avut în vedere dacă acesta unește sau desparte limbile, dacă este traductibil, echivalabil sau total opac dialogului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
idee, este drept că de cele mai multe ori într-o manieră figurată, corespondențele dintre limbi sînt posibile, chiar dacă ceea ce se exprimă printr-o construcție într-o limbă nu are ceva identic sau asemănător în altă limbă sub raportul structurii, încît o locuțiune are echivalent un cuvînt, o construcție o altă construcție din alte elemente etc. Important este însă, în fiecare situație, să existe aceeași idee a ansamblului care alcătuiește discursul repetat: rom. ochii care nu se văd se uită; engl. out of
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în funcție de atitudinea și de implicarea subiectivă a vorbitorului : Da, Desigur, Cred și eu, Cum să nu, Mai întrebi ? Mai vorbă? Te cred, Fără îndoială etc. Această funcție se manifestă deseori, în vorbirea curentă, atunci cînd, în locul cuvintelor obișnuite, se folosesc locuțiunile corespunzătoare (a lua la rost, în loc de a certa, a spăla putina, în loc de a fugi etc.), pentru a deveni determinantă în cazul expresiilor, caracterizate tocmai prin faptul că exprimă metaforic o idee. O notă apreciabilă de expresivitate este conținută în formele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
familia de cuvinte care cuprinde pe margherita "margaretă", "perlă", "mărgea de sticlă" și pe margheritina "bănuți", "mărgea de sticlă" și, eventual, din perspectiva sufixului din compunere. Se înțelege astfel de ce limbajul poetic pune în valoare de obicei cuvintele vechi și locuțiunile, mai predispuse interpretărilor prin intuiția poetică, adică elementele "transparente" ale limbii, cum le-a numit Hans-Martin G a u g e r105. În această perspectivă, limbajul poetic nu ar mai putea fi considerat o simplă deviere față de limba obișnuită, ci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
grila de evaluare prin admiterea probabilului (alături de adevăr și de falsitate) cu diferite grade (posibil, realizabil, improbabil etc.). Dincolo de granițele propoziției, la nivelul frazei, gama nuanțelor se extinde și atenția logicienilor se oprește deseori asupra conectorilor (a conjuncțiilor și a locuțiunilor conjuncționale în primul rînd). Din perspectivă strict filozofică, valoarea este o noțiune practică ce capătă conținut prin experiența voinței și acțiunii umane. Ea implică, pe de o parte, un aspect dinamic, manifestat în tendința spre o formă a realităților învestită
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
evoluția redării filozofiei în românește. Mihai E m i n e s c u368 însă, deși avea clară ideea existenței limbajelor de specialitate și cunoștea că limbajul filozofic românesc întrunește în general elemente diferite de vechile și popularele cuvinte și locuțiuni indigene, a considerat că discursul filozofic individual poate uza totuși de asemenea elemente indigene în multe cazuri și că acestea pot circula în limbajul de specialitate alături de împrumuturile neologice, ca sinonime ale lor. Acesta este motivul pentru care în textele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
esența ei și pe deplin formată, încît nu este normal a fi forțată să producă ceea ce nu poate produce și nu este în specificul ei. Fiind veche, ea este și bogată, dar nu în cuvinte în primul rînd, ci în locuțiuni, și, de aceea, de la un singur cuvînt, precum samă, se pot crea numeroase echivalente locuționale corespunzătoare multor cuvinte și expresii din limba germană. Vechimea milenară a românei îi sugera însă lui Eminescu o bogăție de esență, fundamentată pe o experiență
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul conector în accepția sa semantico-pragmatică, fără să ne ocupăm în mod special de aspectele strict gramaticale (clasificare morfolexicală: conjuncție, adverb, locuțiune, grupare cvasilocuțională etc. - sau interpretare sintactică). Ne limităm însă, în lucrarea de față, la acei conectori care funcționează în primul rând la nivel frastic (putând fi sau nu utilizați și la nivel transfrastic, intra- sau interdiscursiv).1 3. Sintagma conversie
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al II-lea, a 12-a, 8-imi; * structura unor locuțiuni: de-a mama și de-a tata, de-a v-ați ascunselea, de-a lungul; * structură repetitivă, cu rol expresiv: nici prea-prea, nici foarte-foarte; * abreviere: d-lui, d-ei, d-ta; * structura cuvintelor compuse (prin alăturare cu cratimă): Făt-Frumos, zgârie-brânză
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată a și început ploaia. (adverb, "imediat, simultan") A ajuns odată cu mama. (componentă a locuțiunii prepoziționale "odată cu") Odată ce ai început, mergi până la capăt. (componentă a locuțiunii conjuncționale "odată ce") I.7.5. Principiul simbolic explică scrierea cu majusculă, respectiv cu inițială mică a anumitor cuvinte 30, în general sau contextual. Vezi, de exemplu: * scrierea cu majusculă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]