3,340 matches
-
mai rar, iar când a fost cazul s-a observat și prezența „gârliciului” (L2, L6-Dodești). Dimensiunile medii ale caselor (3,50/3,60 lungime x 3,25/3,75m lățime), compuse doar dintr-o singură cameră, indică la prima vedere locuirea lor de cel puțin patru-cinci persoane, întrucât situația conjuncturală ne indică un minim de doi-trei copii pe familie (potrivit unui criteriu convențional), adică un număr constant al populației, poate ușor marcat de unele creșteri demografice, favorizate de diferiți factori: perioade
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care reflectă o comunitate mai săracă decât cea din perioada precedentă (secolele V-VI). Degradarea terenurilor agricole, nesiguranța economică și socială au determinat și o scădere demografică, prin strămutarea unor familii în alte zone, fapt dovedit de întreruperea continuității de locuire: a fost descoperită doar o locuință din secolele VII-VIII (L62), ai cărei membri au fost considerați ultimii locuitori ai așezării de la Davideni. Pentru bazinul bârlădean, situația este schimbată, multe din aceste aserțiuni nefiind valabile, precum la Dodești - Vaslui, unde s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
stratigrafică indică menținerea unei continuități teritoriale și etno-culturale, în secolele VI-XI, pentru situl arheologic menționat. De asemenea, stratigrafii succesive s-au observat și la Drăgești (secolele II-VI), Gura Idrici (secolele III-IX), Negrești (secolele II-IX); ele denotă niveluri de locuire neîntrerupte, dar totodată reduse ca număr de populație, față de perioadele secolelor II-IV sau VIII-IX, probabil ca urmare a pătrunderii triburilor slave, ce au determinat plecări temporare. Aceste dovezi arheologice nu argumentează o perioadă de explozii demografice, petrecută în așezările bazinului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
populații, chiar dacă în ultima vreme balanța se înclină spre mediul slav și să nu le folosim ca un criteriu cronologic sau etno-demografic. Prin corelarea condițiilor fizico-geografice cu densitatea siturilor arheologice (98), descoperite în bazinul bârlădean, a rezultat o continuitate de locuire autohtonă, în vechile vetre daco-romane, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor slave. Similar perioadelor anterioare, băștinașii au preferat să se concentreze pe zonele din preajma unor râuri (bazine hidrografice), în apropierea unor păduri, pe terenuri fertile, văi, în depresiuni, ce s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovei, inclusiv cea a bazinului bârlădean, s-a aflat, încă de la început, în atenția specialiștilor, deoarece condițiile prielnice vieții au favorizat stabilirea multor comunități umane și implicit descoperirea de situri arheologice. S-a dorit cunoașterea unei situații de ansamblu asupra locuirii spațiului românesc, din cele mai vechi timpuri până în prezent. Pentru cea de-a doua jumătate a primului mileniu, vestigiile au fost mai puține, comparativ cu prima parte a acestuia, însă acum se produc transformări decisive de ordin politic, economic, cultural
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de câmpie sau stepă colinară (104), iar ultimele și cele mai puține în locurile montane ori submontane (13). Dintre aceste așezări, doar în 40 s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje, săpături sistematice), care au confirmat prezența mai multor niveluri de locuire (Lozna-Botoșani, Suceava-Drumul Național, Borniș-Neamț, Valea Mare-Dumești, județul Vaslui etc.), fapt explicat prin deplasările succesive ale comunităților respective, pentru perioade scurte de timp, urmate de revenirile în aceleași vetre de sate și utilizarea fostelor locuințe, uneori ușor refăcute. Probabil, aceste pendulări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ci și în restul Europei. În Moldova, din punct de vedere politic și geografic, perioada secolelor VIII-IX a fost dominată de o creștere limitată a numărului așezărilor și implicit a membrilor comunităților umane, fapt ce a determinat lărgirea ariei de locuire, spre zonele împădurite (poienile, prisăcile, hățișurile, dumbrăvile), alături de terasele și văile râurilor. Uneori, vetrele satelor nu depășeau ca altitudine fundul unor văi, aflate pe lângă izvoare, râuri ori poiene/păduri, iar de la acest topoclimat au derivat toponime precum: Fundu Văii, Fundoaia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gura Idrici, Podu-Pietriș etc. Cu certitudine, condițiile propice traiului au atras așezarea comunităților, iar în repetate rânduri, după căutarea de noi terenuri agricole și înlăturarea pericolului extern, membrii acestora reveneau în fostele vetre (Dodești, Gura Idrici-Vaslui, Dagâța-Iași). Urmele arheologice indică locuirea acestor vetre din vechime (Preistorie, Antichitate, Ev Mediu) și până în prezent, pe văi, terase, în depresiuni sau microregiuni ale râului Bârlad, mărginite de afluenți precum Rebricea, Crasna, Berheci, Stemnic și Zeletin. Astfel de dovezi există în majoritatea stațiunilor amintite, la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperite la Hudești, Ibănești, Cobâla, Dersca, Horodiștea, Orofteana, Tudora, Fundu Herții, întinse pe suprafețe de 1,5 sau 3-4 ha, la care se adaugă și sistemul exterior, constituit din șanțuri, valuri și palisade, totul cu scopul întregirii unui complex de locuire unitar. Explicațiile privind rolul acestor construcții sunt diferite: unii specialiști (printre care D. Gh. Teodor) le consideră un răspuns pentru pericolul migrator, iar alții (printre aceștia V. Spinei) sunt de părere că nu puteau avea un asemenea scop, atât timp cât pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și bucățile de lut, găsite în apropierea vetrelor, indică existența ei. În cazul vetrelor-cuptor de la Dodești majoritatea nu au avut boltă. În interiorul caselor, alături de cuptoare s-au descoperit și gropi de provizii sau menajere, uneori situate și în afara complexelor de locuire. Analiza resturilor de cărbuni au indicat folosirea cu predilecție a lemnului de esență moale (arin, plop ori salcie), mai rar a celui de stejar, la construirea adăposturilor. De altfel, lemnul și lutul erau materialele de bază la construirea caselor, fapt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unor accidente (idee susținută de prezența inventarului arheologic), întrucât în momentul părăsirii pașnice ori forțate de alți factorii se constată lipsa obiectelor de inventar, îndeosebi a celor casnice. Acest eveniment nu credem că a periclitat în vreun fel continuitatea de locuire a stațiunii respective, mai ales că pe alocuri s-au observat niveluri stratigrafice succesive, inclusiv pentru etapa ulterioară, din timpul secolelor X-XI. În intervalul veacurilor VIII-IX, numărul dotărilor din locuințe, dar în special din afara lor, este mai mare față de perioada
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cea de la Dodești, unde cele două șiruri de case închid o „piață”. Cumularea mai multor elemente, precum numărul mare de locuințe dintr-o așezare, sistemul de construcție mai rezistent, refacerea unor pereți și a unor vetre, grosimea stratigrafică dezvăluie o locuire intensă și îndelungată în perioada secolelor VIII-IX, comparativ cu cea anterioară, situație prilejuită de climatul politic ceva mai liniștit, care a permis o mică creștere demografică. Așezările secolelor VIII-IX cuprindeau un număr mai mare de locuințe, decât cele din veacurile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mică creștere demografică, înregistrată în secolele VIII-IX, datorată numărului mai mare de locuințe dintr-o stațiune și nu potrivit totalului așezărilor: Din punct de vedere al dispunerii siturilor, pentru ambele etape istorice (Anexa 2, hărțile I- II) se observă o locuire generalizată, pe întreg spațiul bazinului, cu unele predilecții pentru văile și terasele ce au preluat denumirea râurilor din apropiere (văile Bârladului, Berheciului, Zeletinului, Coroieștilor, Similișoarei, Bogdanei, Stemnicului, Rebricii, Tutovei și Vasluiului). Inventarul prezintă diferențe, locul preponderent al ceramicii modelată la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Din cele 43 de așezări, cercetate sistematic pe teritoriul Moldovei, 12 aparțin bazinului: Conform celor specificate, cele mai multe vestigii medievale timpurii, din această perioadă, s-au descoperit în zona de podiș, unde s-a remarcat, la unele așezări, o continuitate de locuire în vechea vatră încă din Preistorie sau Antichitate (Dodești, Drăgești, Negrești). Însă, cercetarea arheologică a constatat, pentru intervalul veacurilor VI-XI, mutarea vetrelor de sat datorită nevoilor comunităților respective; în acest context, la cartarea siturilor s-a remarcat prezența unor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vecine sau mai degrabă vetre ale aceluiași sat (vetre de sat succesive), folosite de aceiași membri ai comunității. Numărul mare al stațiunilor identificate prin cercetările de suprafață (135), care acoperă aproape jumătate din totalul vestigiilor spațiului est-carpatic, indică o intensă locuire a zonei respective, cu predilecție pentru anumite puncte geografice, de regulă aflate pe terasele sau văile unor râuri: Bârlad, Lohan, Idrici, Tutova, Berheci, Zeletin, Stavnic, Racova. Comparativ cu perioada secolelor VI-VII, se remarcă o creștere a numărului stațiunilor și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
instalațiilor de foc existau gropi circulare umplute cu cenușă (L5, L6-Dodești). Resturile de cărbuni din lemn au indicat utilizarea lemnului de esență moale (plop și arin), ca materie primă la treburile casnice dar și la construirea locuințelor. În complexele de locuire din Moldova, de tip Dridu, s-a găsit o singură instalație de foc și nicidecum două sau trei, în aceiași casă (cum s-a găsit anterior), poate datorită încălzirii climei. Materia primă, modul de construcție și asemănarea lor, păstrate de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
grătar, de ars oale, de la Epureni, împreună cu vatra-portativă de la Bârlad-Prodana, constituie pentru moment vestigii unicat, descoperite în spațiul românesc. Aminteam de existența unor locuințe-atelier, identificate în siturile din secolele VI-XI, precum cele de la Dodești (L4 din toate fazele de locuire), sau cea de la Bârlad-Prodana, prevăzută cu trei instalații speciale (secolele XI-XII), care atingeau temperaturi ridicate, fiind folosite în scopul reducerii minereului de fier (pl. II/d, XXI/ d, XLV/b și XLVI/ a), materie primă utilizată la prelucrarea obiectelor de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperirea mai multor obiecte de podoabă, dar și tipare, ce reprezintă argumente în favoarea existenței unor ateliere locale pentru confecționarea acestor deosebite piese (unele fiind autohtone, altele de influență bizantină). Dintre stațiunile cercetate, la Dodești, pentru toate cele trei faze de locuire (VI-VII, VIII-IX și X-XI), s-au găsit locuințe-atelier de redus minereul de fier (inclusiv tipare pentru producerea anumitor bijuterii). Pentru același interval de timp, trebuie semnalat că în unele situri arheologice s-a identificat o stratigrafie cu niveluri de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI-VII, VIII-IX și X-XI), s-au găsit locuințe-atelier de redus minereul de fier (inclusiv tipare pentru producerea anumitor bijuterii). Pentru același interval de timp, trebuie semnalat că în unele situri arheologice s-a identificat o stratigrafie cu niveluri de locuire suprapuse, precum la Dodești, Gura Idrici, Negrești, Bârlad, Gara-Banca, Drăgești, Rateșul Cuzei (județul Vaslui), Dagâța (Iași), dovezi în susținerea unei continuități teritoriale, dublată de una etno-culturală și lingvistică. Aceste microzone intens locuite, de mai multe generații, pot fi considerate centre
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
materiale nomade față de cea locală, veche românească. Chiar dacă inițial au impus un raport de vasalitate populației băștinașe ulterior, după retragerea lor și sedentarizarea celor puțini rămași, alogenii au fost asimilați de fondul autohton dominant. 3. DESCOPERIRI IZOLATE În afara complexelor de locuire și a vestigiilor funerare de tip Dridu, au mai fost găsite și multe obiecte izolate, care nu provin dintr-un sit al zonei respective. Numărul acestor descoperiri se ridică la 12, identificate în 11 localități, întrucât la Negrești s-au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
impactul migratorilor, autohtonii au putut răspunde doar prin două variante: una de a rămâne pe loc, în propriile așezări, cum este cazul stațiunii de la Șuletea - Vaslui (ceramica Dridu și o monedă de la Constantin al IX-lea Monomahul, 1042-1055, dovedesc continuarea locuirii sitului chiar și în condiții vitrege, poate până la invazia uzilor), iar cealaltă de a se retrage din fața pecenegilor în zone ferite și sigure. Fenomenul depopulării anumitor zone din spațiul românesc, datorită pătrunderii triburilor migratoare (pecenegi, uzi), care a determinat și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
submontane, datorită terenului accidentat și acoperit în cea mai mare parte de păduri, fapt ce împiedica practicarea agriculturii, ocupația de bază a locuitorilor. Cartarea geografică a descoperirilor arheologice, din spațiul est-carpatic, susține această dispunere teritorială a siturilor, indicând o intensă locuire în zonele delimitate de interfluviul cursurilor superioare ale unor râuri, precum Siretul și Prutul, sau în bazinele hidrografice ale altor râuri, care ulterior se varsă în cele amintite, cum este cazul Bârladului, Bistriței, Moldovei, Elanului ș.a. Ocupații economice. Aspecte generale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
culturale componente nu puteau fi identice, unitare, iar în plus, necesitățile fiecărei comunități, condiționate de zona geografică, au impus diferențe în privința obiectelor de inventar, potrivit ocupațiilor (agricultură, păstorit, vânatoare, pescuit, olărit etc). În concluzie, argumentele arheologice, menționate pe parcursul investigației, susțin locuirea teritoriului Moldovei, inclusiv a spațiului ocupat de Bazinul Bârladului, de comunitățile culturii respective. Caracteristicile satului vechi românesc. Dinamica așezărilor Ocupațiile locuitorilor s-au menținut de la o generație la alta, iar vetrele așezărilor rurale, din secolele VI-XI, au stat la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al ultimului interval amintit a oscilat din cauza factorilor pozitivi sau negativi (ambient politic liniștit, frământări militare), interni (condiții fizico-geografice propice unui habitat) sau externi (pătrunderea triburilor turanice). Cercetările arheologice, îndeosebi din a doua jumătate a secolului trecut, au dovedit intensitatea locuirii umane în majoritatea formelor de relief ale spațiului est-carpatic românesc, prin descoperirea unui număr apreciabil de complexe închise (așezări și necropole). Pe baza siturilor și a inventarelor acestora, s-a realizat reconstituirea structurii satului autohton din perioada marilor migrații. Anterior
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mult), terenurile agricole erau abandonate, pentru refacerea naturală a solurilor epuizate, iar membrii satului se întorceau în vechea vatră și refoloseau loturi abandonate anterior. Pendulările periodice și revenirile satelor în vechile vetre, dovedite de cercetările arheologice, evidențiază o continuitate de locuire mobilă. În acest sens, menționăm situația înregistrată în siturile bazinului, de la Albești, Alexandru Vlahuță, Armășeni, Bârlad, Chircești, Costești, Dodești, Gara Roșiești, Gura Idrici, Negrești, Pogonești, Tanacu, Zăpodeni, Zorleni (jud. Vaslui), unde s-a confirmat o continuitate neîntreruptă pentru veacurile VI-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]