5,534 matches
-
în perioada postcomunistă este o temă care a preocupat prea puțin cercetătorii. Abia de curând au apărut studii care au în vedere, mai ales în contextul introducerii votului uninominal, studiul elitelor politice românești, într-o abordare distinctă. Într-o perspectivă longitudinală am fost interesați în acest capitol de caracteristicile parlamentarilor români așa cum reies ele din structurarea legislativului pe întreaga perioadă postcomunistă, în legislaturile din 1990 până azi. De asemenea, activitatea grupurilor parlamentare, extrem de importantă așa după cum reiese din Regulamentul Camerei Deputaților
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
asupra calității actului de guvernare. În cazul României, conform studiilor, corupția reprezintă una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă țara noastră, iar dintre instituțiile afectate, partidele politice sunt considerate a fi cele mai corupte. Realizând o analiză longitudinală a datelor oferite de Indicele de Percepție a Corupției Transparency International 1, se poate observa cum România s-a găsit în mod constant pe cele mai joase poziții ale clasamentului, cu un grad ridicat de percepție a corupției (în comparație cu celelalte
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în vedere demonstrarea unui fapt astăzi evident, cât mai degrabă o investigare a acestui fenomen, punând accentul pe actorii politici (partidele, grupări sau personalități politice) și rolul acestora în perpetuarea sau diminuarea acestui fenomen. Analiza dorește să ofere o perspectivă longitudinală, luând în considerare fiecare partid politic important după momentul 1989 și până în 2011. Metoda de cercetare utilizată este analiza de document, ce va avea în vedere atât articole din cele mai citite ziare din România, Adevărul, Evenimentul Zilei și România
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
al Tirajelor) precum și alte documente: rapoarte, studii de piață, anchete sau alte cercetări academice realizate pe această temă. Perioada de timp considerată este cea de după Revoluție (1989) și se întinde până în anul curent. Astfel, am dorit să realizez o analiză longitudinală care să contureze evoluția partidelor românești din punct de vedere al comportamentului deviant. Contextul de analiză diferă în funcție de perioadele de timp considerate: până în anul 1999 România s-a aflat într-o perioadă de tranziție de la un regim autoritar la democrație
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
hoțului care acuză pentru a scăpa nepedepsit funcționează încă la noi în țară din moment ce, majoritatea celor ce au fost implicați în acte grave de justiție rămân încă activi politic. Concluzii Studiul prezentat în acest capitol a urmărit realizarea unei analize longitudinale asupra comportamentului politic deviant din România postcomunistă. Accentul a fost pus asupra fenomenului corupției și a minciunii politice practicate de cei mai importanți actori politici românești. Analiza comportamentelor deviante ne oferă date importante despre starea unui sistem politic, dar și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
semnificative în elaborarea politicilor publice (Figura 2). Deși extrem de interesante uneori, diferențele între cabinete și politicile fiecărui cabinet în parte nu ilustrează decât marginal impactul schimbărilor în plan politic. Figura 2: Distribuția politicilor publice în funcție de cabinete De altfel, o analiză longitudinală pune cel mai bine în evidență influența exercitată de ceea ce poate fi numit generic "context". Astfel, poate fi observat principalul punct de cotitură în procesul de elaborare a politicilor publice generat de demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și suprapus
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
luate în considerare cele mai importante legi. Cu toate acestea, o analiză aprofundată a fiecărei legislaturi în parte pune în evidență numeroase aspecte relevante pentru rolul jucat de factorii politici în elaborarea politicilor publice. Ele nu pot "contrazice" rezultatele analizei longitudinale, dar completează imaginea furnizată de aceasta cu elemente care pot fi înțelese doar prin raportare la trăsăturile formațiunilor politice și la opțiunile acestora în materie de guvernare. Însă, astfel de exemple nu pot fi reunite într-un model care să
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
într-un model care să descrie opțiunile partidelor politice românești referitoare la politicile publice, care să surprindă "trăsăturile" acestor partide din această perspectivă. Mai mult, particularitățile fiecărei legislaturi din punct de vedere politic sunt dificil de ilustrat printr-o analiză longitudinală care să aducă un plus de noutate față de observații cu caracter general: lipsă de cristalizare identitară, incoerență în raport cu obiectivele politice asumate, etc. Legislatura 1990 1992: politica ignoranței vs. politicile ignorării Rolul jucat de factorii politici în elaborarea politicilor publice este
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Mair 1994; Lewis 1996; Bielasiak 1997; Kopecký 2001; van Biezen 2003; Spirova 2007). Capitolul de față se axează asupra cazului românesc și analizează variațiile numărului de membri la nivelul partidelor parlamentare postcomuniste în cele două decenii de multipartidism. Oferirea imaginii longitudinale a evoluției numărului de membri evidențiază faptul că partidele românești deviază de la cadrul general conform căruia există o legătură lineară între acesta și perioada de timp parcursă de la schimbarea regimului în Europa de Est (Mair și van Biezen 2001). Mai mult, procentul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
două decenii partidele referitor la procentele de membri. În plus, deviațiile standard mari din cazul unor partide precum UDMR sau PSD reflectă discrepanțe mari între procentele de membri ale aceluiași partid de-a lungul timpului. Tabelul 1 reflectă această evoluție longitudinal. O primă observație generală este aceea că evoluțiile nu urmează un anumit tipar pentru toate partidele analizate, acest lucru fiind oarecum intuitive. Majoritatea acestor partide cunosc oscilații în ceea ce privește procentele de membri mobilizați. Tabelul 1: Organizațiile de membri ale partidelor românești
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
au îngustat spectrul activităților financiare ilegale. Prin urmare, nivelul discrepanțelor dintre cifrele declarate (ale cheltuielilor) și cele observate a scăzut considerabil de îndată ce legile au intrat în vigoare. A treia, dat fiind caracterul schimbător al modificărilor legale indicator al unui proces longitudinal de învățare al legislatorilor natura actelor de corupție s-a diversificat. Nu este de mirare că aceia care au promovat legile respective (partidele aflate la guvernare) au beneficiat de cel mai mare avantaj de pe urma lor. Cele mai recente exemple ne
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
necesară în circumscrierea unui cadru viabil de analiză a particularităților fenomenului partizan etnic din România. A doua secțiune prezintă analiza datelor electorale o analiză structurată pe cele două obiective de cercetare centrale (raportarea rezultatelor obținute la cele previzionate și compararea longitudinală a scorurilor). Definirea partidelor "etnice" în literatură Înainte de a aminti câteva dintre definițiile care au fost date partidelor etnice în literatura de știință politică, trebuie precizat că prezența acestora în sistemele partizane este asociată de cercetători cu efecte dintre cele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Există chiar și o localitate majoritar musulmană Dobrin (50,3%). Cu toate acestea, UDTTMR a ales să propună, spre exemplu, un singur candidat pentru funcția de primar, în orașul Medgidia. Evoluția performanțelelor electorale în perioada 2004-2008: O analiză de tip longitudinal În secțiunea introductivă a prezentului capitol, am considerat evoluția electorală a partidelor non-naționale mari (și care nu au competitori reali în interiorul grupului pe care îl reprezintă) plauzibilă pentru cazul românesc. În acest sens, am realizat o analiză de tip longitudinal
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
longitudinal În secțiunea introductivă a prezentului capitol, am considerat evoluția electorală a partidelor non-naționale mari (și care nu au competitori reali în interiorul grupului pe care îl reprezintă) plauzibilă pentru cazul românesc. În acest sens, am realizat o analiză de tip longitudinal a performanțelor celor mai importante partide etnice din țara noastră la ultimele două alegeri locale. Am considerat numărul de mandate un indicator relevant pentru performanțele partidelor în general și am calculat variația acestora cu ajutorul indicelui Pedersen 9. Am inclus în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
număr de voturi ale majorității la ultimele două alegeri locale (2004, 2008), performanțele acestora au rămas deocamdată relativ constante. Nici partidele etnice din celelalte regiuni nu au înregistrat creșteri ori descreșteri semnificative în această perioadă. O eventuală extindere a cercetării longitudinale prin includerea anilor electorali viitori ne va permite să afirmăm cu mai multă certitudine dacă performanțele partidelor minorităților celor mai importante din România și care nu au competitori în reprezentarea grupului lor etno-lingvistic sunt sau nu în creștere. Pentru a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
oarecare (diferit de 0 o și 90o) cu direcția de deplasare (video cu două capete); circulară, când magnetizația se rotește într-un plan perpendicular pe planul mediului (video cu patru capete). Majoritatea înregistrărilor pe bandă magnetică folosesc modul de înregistrare longitudinal. Principalele lor aplicații sunt: înregistrarea sunetului, cea instrumentală, video și de date. În ultimul caz, foarte des este folosită astăzi și înregistrarea perpendiculară. Deși aceasta din urmă este de regulă considerată ca reprezentând viitorul înregistrărilor digitale, analize comparative serioase le
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
de armonice pare; amplitudinea sa este de 3-6 ori mai mare decât cea a semnalului util. Se obține astfel un bun răspuns al sistemului la frecvențe înalte, evitându-se distorsiunile de semnal slab. Înregistrările analogice audio utilizează modul de înregistrare longitudinal. Înregistrarea analogică instrumentală reprezintă o tehnică de înregistrare liniară a semnalelor cu variație lentă în timp. Pentru a obține o variație semnificativă în timp a fluxului magnetic, semnalele de înregistrat modulează în frecvență o purtătoare. Semnalul înregistrat are frecvența constantă
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
preînregistrat pe bandă. Pentru înregistrările instrumentale se folosesc și discuri magnetice cu pistele parțial suprapuse. Se evită astfel pierderile de informație în cazul semnalelor continue, la trecerea de pe o pistă pe alta. Și aici, modul de înregistrare utilizat este cel longitudinal. Înregistrarea analogică a imaginii este o tehnică de înregistrare de înaltă frecvență, ceea ce impune o viteză mare de deplasare a capului față de mediu. În acest caz, se utilizează modul de înregistrare transversal, cu patru capete magnetice montate la 90 o
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
în contact permanent cu banda, redundanță ce asigură sincronizarea de la o pistă la alta. Banda magnetică se derulează cu viteză scăzută, 38 cm/s, dar viteza relativă cap - mediu depășește 38 m/s. Semnalele audio și de sincronizare sunt înregistrate longitudinal, pe piste separate, localizate la marginea benzii. Capetele video sunt conectate la blocul electronic de înregistrare și reproducere prin intermediul unor transformatoare rotative. Pentru asigurarea unui bun contact între cap și mediu, pe traseul de derulare a benzii și în vecinătatea
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
deplasează cu o viteză de 0,2 m/s, în vreme ce viteza cap - mediu ajunge la 18 m/s. Pistele video sunt aproape longitudinale, făcând un unghi mai mic de 10ș cu marginile benzii. Semnalele audio și de sincronizare sunt înregistrate longitudinal, pe piste separate. Combinația unei viteze cap - mediu joase, a unei lățimi de pistă reduse (125 µm) și a unei lățimi a benzii de 2 MHz dă un SNR ≈ 42 dB. Sistemele respective sunt supuse unor erori importante, datorate instabilității
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
piste separate. Combinația unei viteze cap - mediu joase, a unei lățimi de pistă reduse (125 µm) și a unei lățimi a benzii de 2 MHz dă un SNR ≈ 42 dB. Sistemele respective sunt supuse unor erori importante, datorate instabilității dimensiunii longitudinale și efectelor elastice, termice sau higroscopice în comportarea benzii. Asemenea erori au fost minimizate în modul transversal. Rezultă așadar că în modul elicoidal problemele de interschimb sunt mai severe. Pentru mișcarea lentă necesară la reluări, se utilizează discuri magnetice, care
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
din două discuri care se rotesc cu 3600 rotații / minut. Capetele sunt montate la 90ș pe circumferința discului, câte un cap pentru fiecare față a pachetului, și sunt poziționate de motoare pas-cu-pas. Modul de înregistrare utilizat este din nou cel longitudinal, pe medii cu strat subțire. Lățimea pistei este de 125 µm...250 µm, iar viteza tipic folosită (cap - disc) este de 25,4 m/s. 1.3. Înregistrări magnetice digitale Înregistrările magnetice digitale reprezintă o tehnică de înregistrare neliniară pe
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
înregistrare neliniară pe suport magnetic a datelor codificate binar. Un bit de informație înregistrată se definește printr-o inversare a stării locale de magnetizare a stratului activ superficial al suportului (tranziție de magnetizație). Înregistrările digitale elastice utilizează modul de înregistrare longitudinal, cu magnetizația în planul mediului și paralelă cu direcția de deplasare, dar în ultimul timp el este serios concurat de înregistrarea perpendiculară. Fluxul magnetic de dispersie al întrefierului unui cap de scriere magnetizează o mică zonă a pistei, aliniind magnetizația
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
vectorială a câmpului instantaneu de scriere și a câmpului de demagnetizare propriu al mediului, datorat tranziției de magnetizație înregistrată anterior; fenomenul este cunoscut sub numele de demagnetizare la înregistrare. În cazul unor distanțe foarte mici între cap și mediu, componenta longitudinală a câmpului de demagnetizare se reduce considerabil, datorită efectului de armătură („keeper effect”) al capului de scriere însuși. Numai mediile foarte subțiri fac plauzibilă neglijarea componentelor perpendiculare ale câmpului de dispersie și magnetizației. Descrierea calitativă a procesului de înregistrare presupune
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
capului de scriere însuși. Numai mediile foarte subțiri fac plauzibilă neglijarea componentelor perpendiculare ale câmpului de dispersie și magnetizației. Descrierea calitativă a procesului de înregistrare presupune că în momentul atingerii vârfurilor de curent de scriere magnetizația mediului este orientată predominant longitudinal. La trecerea curentului prin zero, magnetizația nu se anulează însă, ci se reorientează perpendicular. Rezultă astfel un model cu vectorul magnetizației rotitor în zona tranziției. Cele mai multe formulări analitice ale procesului de scriere neglijează câmpul de demagnetizare la înregistrare și caracterul
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]